Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante la data de 26.04.2017 sub nr. 13957/299/2017, reclamanta HE in contradictoriu cu parata SC a solicitat instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei sa permita accesul acesteia si membrilor familiei sale , ZCD, ZPC, ZM care locuiesc in imobil, la podul imobilului si la suprafetele cumparate cu actul aditional 1/25.05.2006 al contractului de vanzare cumparare 1472/2626/ din 13.11.1996 prin demolarea constructiei efectuate de autorul paratei fara autorizatie (zid si usa) si permiterea accesului sau, a membrilor familiei sale si a oricaror lucratori este nevoie , ori de cate ori este necesar pentru a efectua reparatii la acoperis , cornisa , pod , lucrari electrice, curatare hornuri si orice alte lucrari aferente imobilului in care locuieste, precum si obligarea paratei SC, care personal si prin autorul sau i-a interzis accesul pe spatiile reprezentand vestibul, scara si culoar acces pod, dupa decesul in anul 2008 a autorului OV, la plata sumei de 18000 lei, reprezentand daune materiale rezultate din degradarea peretilor, tavanelor, cornisei casei, a acoperisului si a scarilor ca urmare a patrunderii apei pluviale si a inghetului acesteia in timpul iernii, cu cheltuieli de judecata.
In motivare, reclamanta a aratat ca este proprietara apartamentului nr. 1 din imobilul situat in B. str. ME nr. .., sector 1, cumparat in anul 1996 prin contractul de vanzare cumparare cu plata in rate nr. 1472/26260 din 13.11.1996 incheiat cu ICRAL H.. Odata cu acesta a cumparat o cota indiviza de 36,45 % din partile de folosinta comuna ale imobilului , parte din aceasta constand in podul de deasupra apartamentului 1.
In anul 1997, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 999/23.12.1997, incheiat intre DAFI si numitii OV si sotia sa OM acestia cumpara camera locuita de ei, situata la mansarda imobilului , la acelasi nivel cu podul si o data cu ea, folosind o masuratoare incorecta , cumpara in exclusivitate si toata zona de acces catre pod , constand in palier scara acces pod si incalcand astfel proprietatea comuna a celorlalti locatari. In acest sens, OV a construit un zid cu o usa blocand accesul la pod si astfel trecand in posesia sa totala palierul acces pod. Prin sentinta civila nr. 6536/12.06.2001 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti s-a constatat nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare cumparare nr. 999/23.12.1997 cu privire la spatiile care fac parte integranta din proprietatea comuna pe cote parti stabilite si fortate. Prin actul aditional nr. 1/25.05.2006 al contractului de vanzare cumparare nr. 1472/2626/13.11.1996 reclamanta a cumparat , o data cu pivnita construita de aceasta si cota parte din accesul la pod, constand in vestibul, scara si palier scara acces pod, contract in care suprafetele de acces pod sunt clar specificate. Astfel, zidul construit de autorul paratei nu ii permite accesul la proprietatea sa. Astfel, reclmanta a aratat ca in locuinta sunt anual infiltratii de apa de la acoperisul deteriorat, cornisa casei este distrusa, a precizat ca i-a fost ingradit accesul in pod pentru a face reparatii si a remedia acoperisul partii sale din imobil, nefiind posibila nici curatarea hornurilor.
In drept, a invocat art. 646 si urm. C. civ., art. 194 C.p.c.
Prin precizarile formulate la data de 23.05.2017, reclamanta a aratat ca temeiul de drept pentru primul capat de cerere este art. 647 – 653 – 656 – 658 NCC , iar pentru al doilea capat de cerere art. 1349 si art. 1357 C. civ.
Parata a depus la dosar intampinare prin care a solicitat, in prealabil suspendarea judecarii cauzei , in temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 C.p.c. pana la solutionarea in mod definitiv a dosarului nr. 31224/299/2009* al Tribunalului Bucuresti . De asemenea, a invocat exceptia lipsei de interes si pe fond a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata. Parata a invocat nulitatea titlului de proprietate al reclamantei asupra spatiilor comune palier acces scara acces pod ale imobilului din Bucuresti, str. ME, nr. ..., sector 1 , intrucat titlul de proprietate al reclamantei este nul ca urmare a vanzarii bunului altuia, are o cauza ilicita, iar bunurile instrainate nu sunt comune cu apartamentul reclamanei. Totodata, parata a precizat ca nu datoreaza suma de 18.000 lei solicitata de reclamanta , nefiind indeplinite conditiile generale ale raspunderii civile.
In drept, a invocat art. 205, art. 413, art. 32, art. 33 C.p.c, art. 948 C. civ., art. 2 din Decretul nr. 167/1958, art. 1247 alin. 2 C. civ.
In dovedire s-a administrat proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul reciproc si proba cu expertiza specialitatea constructii.
Analizand probele administrate in cauza, instanta retine in fapt si in drept urmatoarele:
Prin contractul de vanzare cumparare cu plata in rate nr. 1472/26260/13.11.1996 incheiat intre Primaria Municipiului Bucuresti prin SC H. SA in calitate de vanzatoare si HE in calitate de cumparatoare, aceasta din urma a dobandit dreptul de proprietate asupra locuintei situata in B., str. ME nr. .., ..., ap. ... sector 1 compusa din vestibul , holl, bucatarie, camera, culoar, baie, camera , camera in suprafata utila de 126,86 m.p. reprezentand o cota indiviza de 36,45 % din imobil. O data cu locuinta se vinde si o cota indiviza de 36,45 % din partile de folosinta comuna ale imobilului si 109,35 m.p. teren situat sub constructie conform art. 33 din HG nr. 20/1996.
Prin actul aditional nr. 1/25.05.2006 la contractul de vanzare cumparare nr. 1472/26260/13.11.1996 reclamanta dobandeste in imobilul situat in B., str. ME, nr. .. sector 1 in comun paliere scara acces pod, si in exclusivitate pivnita cu acces prin magazia de metal ( reprez. anexe gospodaresti unice pt. accesul la pod si pivnita aferente ap. 1) in suprafata totala de 22,98 m.p. reprezentand cota indiviza de 6,60 % din imobil.
Prin contractul de vanzare cumparare nr. 999/23.12.1997, incheiat intre CGMB – DPI – D.A.F.I. in calitate de vanzatoare si OV si OM in calitate de cumparatori, acestia au dobandit locuinta situata in B, str. ME nr. ..., ..., compusa din: exclusiv 1 camera, culoar comun , vestibul , WC, bucatarie in suprafata utila de 38,40 m.p.. reprezentand o cota indiviza de 8,35 % din imobil.
Prin sentinta civila nr. 6536/12.06.2001 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti pronuntata in dosar nr. 21337/2000, ramasa definitiva prin decizia civila nr. 3263/13.11.2001 a Tribunalului Bucuresti Sectia a IV a Civila , irevocabila prin Decizia nr. 1535/05.06.2002 a Curtii de Apel Bucuresti , Sectia a III a Civila, s-a admis in parte actiunea formulata de reclamanta CL in contradictoriu cu paratii OV si OM, Primaria Municipiului Bucuresti si DGAFI , s-a constatat nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare cumparare nr. 999/23.12.1997 cu privire la spatiile care fac parte din proprietatea comuna pe cote parti stabilita si fortata, respectiv vestibul, WC, bucatarie, culoar comun, au fost obligati paratii sa permita reclamantei accesul la bucatarie si podul imobilului, au fost obligati paratii la plata sumei de 2.600.333 lei contravaloarea pagubelor provocate de neasigurarea accesului pentru reparatii la acoperisul imobilului.
Prin sentinta civila nr. 1747/16.03.2017 pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si ramasa irevocabila, s-a admis actiunea formulata de reclamantele OM si OLI in contradictoriu cu parata SC, s-a constatat deschisa succesiunea de pe urma defunctului OV decedat la data de 12.11.2008, s-a constatat ca mostenitori ai defunctului OV sunt reclamanta OM in calitate de sotie supravietuitoare cu o cota de 1/8 din masa succesorala , reclamanta OLI in calitate de descedent de gradul 1, cu o cota de ½ din masa succesorala si parata SC in calitate de legatar universal, cu o coata de 3/8 din masa succesorala si s-a dispus iesirea din indiviziune a partilor atribuindu-se reclamantelor in deplina proprietate si linistita posesie apartamentul situat in B., str. ME nr. , ..., sector 1.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitati procesuale pasive a paratei, in ceea ce priveste primul capat de cerere, instanta apreciaza ca aceasta este neintemeiata , in raport de dispozitiile art. 36 C.p.c. conform carora calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii, iar existenta sau inexistenta drepturilor si obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Astfel, avand in vedere ca acest capat de cerere a fost formulat de reclamanta in legatura cu pretinsa fapta imputata paratei si autorului acesteia de ingradire a accesului catre podul imobilului, iar aceasta conditie de exercitiu a actiunii se verifica la data formularii pretentiilor, instanta va respinge ca neintemeiata exceptia lispei calitatii procesuale pasive a paratei. In plus, instanta va avea in vedere si dispozitiile art. 643 alin. 1 C.p.c., conform carora fiecare coproprietar poate sta singur in justitie, indiferent de calitatea procesuala, in orice actiune privitoare la coproprietate.
In ceea ce priveste primul capat de cerere , instanta apreciaza ca acesta a ramas fara obiect, urmand a lua act de precizarile reclamantei in sensul ca dupa evacuarea paratei a procedat la demolarea acelui zid, apreciind ca nu se mai impune a se analiza in ce masura aceasta obligatie ii incumba paratei, ca urmare a pronuntarii sentintei civila nr. 1747/16.03.2017 de catre Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, de vreme ce obiectul pretentiei formulate nu mai subzista in prezent ca urmare a conduitei si manifestarii de vointa a reclamantei.
De asemenea, instanta apreciaza ca neintemeiate sustinerile paratei referitoare la nevalabilitatea titlului reclamantei constand in actul aditional nr. 1/25.05.2006 la contractul de vanzare cumparare nr. 1472/26260/13.11.1996.
Astfel, instanta retine ca prin actul aditional nr. 1/25.05.2006 la contractul de vanzare cumparare nr. 1472/26260/13.11.1996, reclamanta a dobandit in imobilul situat in B, str. ME, nr. sector 1 in comun paliere scara acces pod.
Totodata, instanta constata ca prin sentinta civila nr. 6536/12.06.2001 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti pronuntata in dosar nr. 21337/2000, s-a retinut ca spatiile respective (vestibul, WC, bucatarie, culoar comun) fac obiectul dreptului de proprietate comuna pe cote parti stabilita si fortata, iar prin raportul de expertiza efectuat de expertul AV s-a retinut ca niciunul dintre locatari nu are accesul la pod, iar culoarul reprezinta singurul acces spre pod al tuturor locatarilor din imobil (prin urmare formeaza obiectul dreptului de proprietate comuna fortata si perpetua al tuturor proprietarilor din imobil, iar nu doar a celor doua parti litigante din dosarul respectiv).
In plus, in cazul vanzarii lucrului altuia, in cazul actelor juridie incheiate inainte de intrarea in vigoare a Noului Cod civil, s-a considerat ca sanctiunea nulitatii absolute poate interveni doar pentru cauza ilicita , in baza art. 968 C civ., insa doar in situatia in care se poate retine ca ambele parti au incheiat contractul in cunostinta de cauza , stiind ca lucrul vandut este proprietatea unei alte persoane, contractul fiind incheiat in frauda drepturilor proprietarului, cu complicitatea si in orice caz , pe riscul cumparatorului, imprejurari care in speta nu au fost dovedite, desi paratei ii revenea sarcina probei , potrivit art. 249 C.p.c (neadministrand nicio proba cu privire la acest aspect).
Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere, instanta retine urmatoarele:
În drept, instanța reține că, în conformitate cu prevederile conform art. 1349 C.civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar în cazul în care încalcă această obligaţie răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
De asemenea, instanţa reţine că, potrivit art. 1357 C.civ., cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.
Astfel, pentru a antrena răspunderea civilă delictuală a unei persoane, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să existe o faptă ilicită, să existe un prejudiciu, să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, să existe vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile.
Fapta ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale este orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând altei persoane.
Potrivit art. 647 alin. 1 C. civ., fiecare coproprietar poate exercita folosinţa bunului comun, cu condiţia să respecte destinaţia acestuia şi să permită exercitarea folosinţei de către ceilalţi coproprietari.
In speta, instanţa reţine că fapta ilicită a pârâtei constă în lipsirea reclamantei de accesul la spaţiul comun pod care ar fi permis realizarea lucrarilor de reparaţie şi întreţinere aferente spaţiilor pe care le deţine în imobil (în proprietate exclusivă şi comună).
Prin raportul de expertiză judiciară efectuat cu ocazia solutionarii dosarului nr. 21337/2000, de către expertul AV s-au reţinut următoarele: spaţiile de folosinţă comună prevăzute în contractele reclamantei şi a pârâtului OV ( vestibul, WC si bucatarie) au fost închise de către pârât, reclamanta obţinand cheia de la aceste spatii prin interventia executorului judecatoresc , însă până în prezent nici reclamanta şi nici ceilalţi doi locatari din imobil ( HE si MA) nu au asigurat accesul la pod , acesta fiind încuiat de către pârât; culoarul notat cu cifra 5 în Anexa nr. 2 a fost repartizat eronat în exclusivitate pârâtului OV, acest spaţiu reprezentând singurul acces spre pod a tuturor locatarilor din imobil.
De asemenea, expertul MT a reţinut că prin închiderea accesului in vestibul (zid şi uşă metalică, fost uşă în glaswand în rama de lemn) se împiedică dreptul de utilizare a suprafeţei comune , inclusiv la podul casei ( unde exista de asemenea, montata o uşă metalică). Astfel, zidul şi uşa de la nivelul părţii mansardate nu au permis normal si comod reparaţiile necesare acoperişului.
Prin adresa nr. 21606/06.04.1998, emisa de Primaria Sectorului 1 Bucuresti s-a comunicat Asociatiei de Locatari din str. ME nr. , sector 1 ca in urma verificarilor efectuate, OV a efectuat lucrari de zidarie fara autorizatie de construire, pentru care a fost sanctionat contraventional si s-a dispus aducerea mansardei la starea initiala.
Prin adresa nr. 758/08.12.1999, emisa de Brigada de Pompieri „Dealul S”, i s-a comunicat reclamantei ca i s-a pus in vedere numitului OV sa deblocheze usa si sa permita accesul la pod pentru a se putea efectua remedieri la acoperis si la instalatia electrica , in caz contrar va fi sanctionat contraventional conform prevederilor legale in vigoare.
De asemenea, prin adresa nr. 8331/31.03.2010, emisa de Directia Generala de Politie Comunitara s-a comunicat reclamantei ca „la verificarea facuta la doamna SC, aceasta a decarat ca nu permite accesul nimanui in spatiul detinut de dansa (inclusiv la scara de acces pod)”.
In ceea ce priveste accesul in pod prin luminator, expertul a constatat ca in baia corpului stradal exista un luminator fix ( cca 1,00 x 2,00 m) , realizat din profile metalice tip T si L, cu geam chituit pe profile , insa a precizat ca o transformare a acestuia in chepeng pentru acces in pod pe scara tip incendiu/evacuare, se considera a fi o operatie foarte complicata , care in fond ar schimba mult in rau aspectul si functionalitatea baii , iar folosirea lui ar fi complicata nerezolvând mare lucru.
De asemenea, expertul a mentionat ca solutia accesului in pod prin luminator este complet eronata tehnic si economic , prin faptul ca acesta este fix (fara zona mobila) , transformarea lui este o problema complicata, scara posibila de utilizat ar fi una tip incendiu, verticala , iar utilizarea unei astfel de solutii ar perturba grav functionarea locuintei, pe perioada reparatiilor cu accesul muncitorilor , cand de fapt exista un acces normal in pod, cu scara normala , prin spatii comune , pe care partea parata l-a inchis cu doua usi metalice si l-a interzis.
Prin urmare, s-a concluzionat ca nu exista nici o alta modalitate de a avea acces normal la pod , decat cea actuala (in corpul din curte), conceputa inca de la realizarea cladirii, respectiv pe scara aflata in incaperea numita vestibul parter + acces pod (asupra careia partea reclamanta detine un drept de coproprietate fortata), din Releveu apartament intocmit de expertul topocadastral ing. CP. A precizat expertul ca a transforma baia corpului stradal de locuinta intr-un spatiu cu scara (si aceasta tip incendiu) nu este o solutie normala, nici macar la o avarie grava si ar distruge functionalitatea unei locuinte normale .
Pe de alta parte, instanta apreciaza ca nu i se poate impune reclamantei asigurarea accesului la pod prin modalitatea sustinuta de parata ( prin luminator), in conditiile in care aceasta s-a constatat ca fiind ineficienta , iar in plus reclamanta este titulara dreptului de coproprietate fortata asupra spatiului palier scara acces pod , dobandit prin actul aditional nr. 1/25.05.2006 la contractul de vanzare cumparare nr. 1472/26260/13.11.1996 , benefiicind astfel de dreptul de folosinta prevazut de art. art. 647 alin. 1 C. civ. pe care parata are obligatia sa il respecte si sa nu il ingradeasca.
De asemenea, sunt neintemeiate sustinerile referitoare la faptul ca reclamanta a avut acces la pod, in raport de plansele foto depuse la dosar la data de 07.12.2020, aceasta declarand cu ocazia efectuarii raportului de expertiza ca orice acces la pod l-a facut rar si riscant cu o scara mobila exterioara inchiriata , montata in dreptul unei lucarne , cu gol de 0,80m x 0,80 m , gol neutilizabil pentru a asigura lucrari de reparatii normale.
De asemenea, prin raportul de expertiza, s-a retinut ca modalitatea normala de a constata, a remedia si a urmari anumite defectiuni in timp la acoperis (invelitoare) se putea realiza in mod firesc si corect doar prin pod , cu acces pe singura scara a cladirii, iar din probele administrate in cauza nu rezulta ca parata ar fi permis reclamantei acest acces. De altfel, prin raportul de expertiza, s-a retinut ca cheile care au permis expertului accesul in pod la data de 06.08.2019 le-a detinut reclamanta, fiind obtinute de aceasta prin intermediul executorului judecatoresc la data de 17.07.2019.
Pentru considerente anterior mentionate , referitoare la inexistenţa altei modalitati de a avea acces la pod decat cea instituita inca de la realizarea cladirii, instanta va respinge ca neintemeiata si exceptia lipsei de interes .
Prejudiciul, ca si conditie pentru angajarea răspunderii civile delictuale, reprezintă rezultatul negativ al încălcării ilicite a unui drept subiectiv şi trebuie să fie cert şi să nu fi fost reparat încă.
Caracterul cert al prejudiciului, ceea ce presupune că acesta este sigur, atât în privinţa existenţei, cât şi în privinţa posibilităţii de evaluare, rezultă din raportul de expertiza efectuat in cauza și constă în contravaloarea lucrarilor neceare pentru inlaturarea degradarilor interioare si exterioare ale imobilului detinut de reclamanta, determinate de ingradirea accesului la pod, fiind evaluate de expert la suma de 9930 lei.
Prin raportul de expertiza efectuat in cauza s-a retinut ca in str. ME nr. , sector 1 se afla o cladire vila veche locuinte alcatuita din doua corpuri ( tronsoane) de cladire cu accese corespunzatoare (denumite corp stradal si corpul din curte) cu regim de inaltime parter inalt (inaltime libera 4,50 m la primul corp stradal) si subsol partial, parter si mansarda partiala la corpul din curte. Corpurile de cladire , fara rost intre ele , au forma , dimensiuni si functionalitate diferite, podul si acoperisul au acelasi nivel , comunicand direct, accesul unic in pod fiind doar pe scara din corpul din curte.
Corpul stradal apartine integral reclamantei HE si prezinta degradari accentuate ale acoperisului (invelitoare, strapungeri, atice, sarpanta ) concretizate prin degradari partiale a finisajelor la interior , pe pereti si tavane precum si la exterior , la atice. Aceste degradari provin din degradarea in timp a invelitorii din tabla lisa si sarpantei din lemn a acoperisului care astfel permite patrunderea apei meteorice din ploi si topirea zapezii. S-a retinut ca degradarile sunt vechi , dar sunt nerezolvate de mult timp si prezinta dovezi de necontestat ca sunt active, amplificandu-se permanent la actiunile meteorice, aceasta situatie nepermitand utilizarea linistita , normala si civilizata a locuintei partii reclamante.
De asemenea, prin raportul de expertiza s-a retinut ca degradarile interioare , prezentate in fotografii, prezinta pete mari in bucatarie pe tavan si pe un perete interior, adiacent tavanului; pete mari in camera mare (spate), pe peretele dinspre curte , pe o parte si alta a ferestrei , pe tavanul adiacent , in zona grinzii tavanului; pete pe camera stradala , tavanul intre ferestre si peretele corespunzator; in holisorul de acces , deasupra celor doua intrari , spre strada si spre curte , in sufragerie (holul central), pe tavan in zona centrala. Sursa infiltratiilor o reprezinta acoperisul deteriorat atat ca vechime cat si prin lipsa interventiilor, defectiuni in special la dolii respectiv la atice, dar si in zone centrale ( iluminator si strapungeri tip cos de fum) . La exterior se constata portiuni mari de cornisa degradate , in sensul in care tencuiala prezinta pe suprafetele mari toate aspectele , de la patare in diferite grade pana la desprindere si erodarea zidariei , putine zone fiind ramase neafectate, existand si portiuni de tencuiala a peretilor desprinsa de regula in locurile in care afectarea corniselor este maxima ; de asemenea jgheaburile si burlanele sunt afectate , solicita inlocuire totala.
Totodata, s-a retinut ca lucrarile de reparatii la acoperis, cornisa , pod , lucrari electrice, curatare hornuri si alte lucrari (la nivelul podului) se executa normal si economic cu accesul principal prin pod, dar in special in cazul interventiilor curente, care apar des pe perioadele de final a duratelor de exploatare normala a cladirilor. Expertul a mentionat ca executia pe baza de schela este necesara numai in situatia actuala , la care s-a ajuns ca faza obligatorie de a se realiza ( la nivelul actual) o reparatie capitala , dar ea nu poate fi mentinuta pentru lucrari necesare in timp, pentru reparatii curente, pentru intretinere (electrice, curatare hornuri, reparatii curente) fiind foarte scumpa , neestetica , nepractica , prezentând riscuri grav acceptabile.
Lipsa de acces la pod, in afara de starea de interzicere a utilizarii spatiului comun, impiedica partea reclamanta ( avand chiar si o varsta inaintata) sa urmareasca direct volumul real si corectitudinea realizarii lucrarilor .
Cu privire la intinderea prejudiciului , expertul a retinut ca lipsa accesului la pod poate constitui o stare de agravare a degradarii unor elemente de acoperis , a tavanelor , a peretilor , iar accesul permanent in pod ar fi putut rezolva unele defectiuni ( inca de mici) aparute in diferite perioade , printr-o interventie imediata , defectiuni care s-au amplificat in timp.
Astfel, expertul a procedat la estimarea valorii lucrarilor interioare ca urmare a inundarii prin acoperis, suprafetele degradate fiind de cca 60 m.p. , in cele sapte incaperi ale apartamentului . Astfel, s-a aratat ca lucrarile constau in schela de lucru , in curatarea zonelor patate, inclusiv tencuiala, solutie antimucegai , refacere partiala tencuiala , glet si vopsitorie lavabila, valoarea acestora fiind de 2838 lei.
Valoarea lucrarilor exterioare a fost estimata la suma de 7100 lei.
De asemenea, instanta apreciaza ca fiind neintemeiata solicitarea de reducere a valorii lucrarilor exterioare cu cele aferente reparatiei jgheaburilor, a burlanelor, tencuielilor exterioare , a streasinii infundate, a tabacherelor si lucarnelor, avand in vedere sustinerile expertului desemnat potrivit carora lucrarile de reparatii constructii presupun executia respectand o anumita ordine tehnologica , de regula de sus in jos, iar invesarea lor poate conduce la prejudicii ( degradari) greu de anticipat si evaluat. Expertul a subliniat ca tehnologia reparatiilor nu permite acele reparatii cu acoperisul defect , intrucat acestea ar fi in scurt timp distruse din nou , iar cheltuielile inutile.
Totodata, in baza probelor administrate in cauza, urmeaza a se retine si legatura de cauzalitate intre fapta ilicita a paratei si prejudiciu, expertul retinand ca lipsa, timp indelungat a accesului la pod ( spatiu proprietate comuna si acces prin spatiu in proprietate comuna) a impiedicat reparatiile curente necesare normale la acoperis , generand amplificarea fenomenului de degradare a invelitorii , sarpantei, cornisei, si partiala a tavanelor si peretilor.
De asemenea, se reţine si vinovăţia paratei, potrivit art. 1357 alin. 2 C.pr.civ., autorul prejudiciului răspunzând pentru cea mai uşoară culpă.
În consecință, pentru considerentele expuse, instanța apreciază că sunt întrunite în persoana pârâtei condițiile răspunderii civile delictuale pentru faptă proprie.
Pentru aceste considerente, instanta va obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 9930 lei cu titlu de despagubiri.
Totodata, in baza art. 339 alin. 2 C.p.c. si art. 23 din OG nr. 2/2000, instanta va admite in parte cererea de majorare a onorariului de expert , va dispune majorarea onorariului expertului desemnat TM de la suma de 1000 lei la suma de 1700 lei si va obliga reclamanta sa achite in contul Biroului Local de Expertize Judiciare Tehnice si Contabile de pe langa Tribunalul Bucuresti suma de 700 lei reprezentand onorariu suplimentar, in raport de activitatea desfasurata de expertul ce a presupus intocmirea raportului initial si celor doua raspunsuri la obiectiuni.
In baza art. 451-453 C.p.c. si avand in vedere solutia pronuntata, retinand culpa procesuala a paratei cu privire la ambele capete de cerere ( avand in vedere ca primul capat de cerere a ramas fara obiect ca urmare a conduitei reclamantei, iar nu a paratei), instanta va obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 1621,5 lei cheltuieli de judecata, constand in taxa judiciara de timbru si onorariu expert si va respinge ca neintemeiata cererea avand ca obiect obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
De asemenea, va lua act ca reclamanta si-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecata constand in onorariu avocat pe cale separata.
Curtea de Apel Brașov
Pe calea contestaţiei la executare reglementată de dispoziţiile art. 598 Cod procedură penală nu se poate dispune deducerea unei alte perioade executate de contestator, în afara ţării, dacă respectiva perioadă nu a fost dedusă pe calea procedurii
Tribunalul Teleorman
Contestaţie în anulare. Nelegala citare în faţa instanţei de apel. Admisibilitate
Tribunalul Mureș
Drepturi de proprietate
Tribunalul Tulcea
Contencios administrativ şi fiscal - anulare act administrativ
Tribunalul Tulcea
anulare acte frauduloase