Insolvenţa persoanei juridice. Deschiderea procedurii insolvenţei, valoare-prag.

Decizie 938/Ap din 16.07.2021


-  art. 5 pct.72 din Legea nr. 85/2014, art.72 alin .5 din Legea 85/2014

Referitor la valoarea prag prevăzută de art.5 pct.72 din Legea 85/2014, legiuitorul condiţionează existenţa valorii - prag la data introducerii cererii de către creditor şi nu la data pronunţării judecătorului sindic asupra cererii. Valoarea prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, neavând nicio semnificaţie juridică o eventuală diminuare ulterioară a creanţei, cu excepţia achitării sale integrale. O eventuală interpretare contrară a acestor dispoziţii legale ar conferi debitoarei posibilitatea de a plăti oricând o sumă care să conducă creanţa de care se prevalează creditoarea la o valoare imediat inferioară valorii prag, cu consecinţa respingerii cererii introductive, aspect care ar constitui un abuz de drept. În acest sens prevederile art.72 alin.5 din Legea 85/2014 arată că respingerea cererii de deschidere a insolvenţei poate fi dispusă doar în cazul achitării integrale a creanţei, nu şi în cazul achitării sale  parţiale.

Asupra apelului de faţă:

Constată că prin sentinţa civilă nr.579/SIND/13.05.2021 Tribunalul Braşov a dispus următoarele:

A admis cererea formulată de creditorul A. S.R.L. având ca obiect deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei S.C. B. S.R.L. şi în consecinţă:

În baza art. 71 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, a constatat că debitoarea este în stare de insolvenţă.

A dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei S.C. B. S.R.L., cu sediul în […], înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. […].

A desemnat provizoriu administrator judiciar pe D. SPRL cu sediul în […], care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 58 din Legea nr. 85/2014.

A stabilit un onorariu provizoriu al administratorului judiciar în cuantum de 1.000 lei /lunar.

În baza art. 71, art. 99 şi art. 100 din Legea nr. 85/2014, a dispus notificarea deschiderii procedurii debitorului, creditorilor şi Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul X., în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare.

În baza art. 99 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, notificarea se va realiza conform Codului de procedură civilă şi se va publica într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

În baza art. 100 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, a fixat termenul limită pentru depunerea cererilor de creanţe la data de 24.06.2021.

A fixat termenul limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, înregistrarea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor la data de 22.07.2021.

A fixat termenul limită pentru întocmirea, înregistrarea şi afişarea tabelului definitiv al creanţelor la data de 19.08.2021.

A fixat prima şedinţă a adunării creditorilor la data de 27.07.2021 şi dispune ca administratorul judiciar să convoace creditorii debitorului, în baza art. 92 alin. 1 din Legea nr.85/2014.

A dispus ca în termen de 20 de zile de la desemnare, administratorul judiciar să întocmească un raport prin care să se propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie din procedura generală, în baza art. 101 alin 1 din Legea nr.85/2014.

A dispus ca în termen de 60 de zile de la data deschiderii procedurii, administratorul judiciar să procedeze la inventarierea tuturor bunurilor din averea debitorului, în baza art. 82  alin.1 din Legea nr. 85/2014.

A dispus ca, în termen de maximum 10 zile de la data notificării prezentei, debitorul să depună la dosar toate documentele şi informaţiile, sub sancţiunea ridicării dreptului de administrare.

În baza art. 76 din Legea nr. 85/2014, a dispus comunicarea prezentei hotărâri către instanţele judecătoreşti în a căror jurisdicţie se află sediul debitorului declarat la registrul corespunzător şi tuturor băncilor unde debitorul are deschise conturi.

Administratorul judiciar va respecta dispoziţiile art. 58 şi următoarele din Legea nr.  85/2014.

În baza art. 39 alin. 3 din Legea privind procedura insolvenţei, a dispus deschiderea de către debitor şi/sau administratorul judiciar a unui cont bancar din care vor fi suportate cheltuielile aferente procedurii.

Pentru a pronunţa această hotărâre, judecătorul sindic a reţinut că prin cererea formulată creditoarea A. SRL a solicitat în contradictoriu cu debitoarea S.C. B. S.R.L. deschiderea procedurii de insolvenţă prevăzută de Legea nr. 85/2014 pentru recuperarea obligaţiilor restante, ce nu au fost onorate.

Cererea a fost comunicată debitorului şi nu s-a formulat contestaţie, potrivit art.72 alin. 3 din Legea privind procedura insolvenţei.

Cererea formulată de către creditor este întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art.5 pct.29 din Legea nr.85/2014, insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile.

Insolvenţa este prezumată atunci când debitorul, după 60 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori; prezumţia este relativă.

În cauza de faţă s-a constatat că reclamantul - creditor are o creanţă faţă de  pârâtul - debitor, iar aceasta este certă, lichidă şi exigibilă. Dovada acestei creanţe s-a făcut cu înscrisurile depuse la dosar de părţi.

Valoarea creanţei reclamantului este superioară valorii prag, conform art. 5 pct. 72 din Legea nr.85/2014.

În consecinţă, judecătorul sindic a constatat că debitorul este în stare de insolvenţă.

S-a constatat din cuprinsul certificatului constatator emis de ORC X., privind debitoarea că aceasta nu se află într-un caz de aplicare a procedurii simplificate, potrivit art.38 alin 2 din Legea nr.85/2014.

Faţă de cele prezentate, în temeiul art. 71 alin 1 din Legea nr.85/2014, judecătorul sindic a admis cererea creditorului şi pe cale de consecinţă a deschis procedura generală a insolvenţei împotriva acestuia, cu toate consecinţele care decurg de aici.

Împotriva hotărârii a declarat apel debitoarea S.C. B. S.R.L. solicitând schimbarea hotărârii în sensul respingerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei.

În motivarea apelului se arată că de la data înregistrării cererii de către creditoare, societatea debitoare a efectuat plăţi, valoarea creanţei deţinute ajungând la nivelul sumei de 32.486,57 lei. Se arată că în privinţa cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de debitoare s-a luat act de renunţarea la judecată prin decizia civilă nr. 1156/Ap/24.11.2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, cauza fiind trimisă spre rejudecare în privinţa cererii formulate de creditoare.

În ceea ce priveşte caracterul cert al creanţei, se menţionează că în mod eronat s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei. Cererea creditoarei s-a bazat pe o creanţă în valoare de 64.236,57 lei reprezentând debit principal de 55.119,35 lei şi penalităţi de întârziere de 9.117,22 lei potrivit fişei partener anexate. Conform contractului de francize nr.30/30.03.2017 francizatul datorează o redevenţă de exploatare periodică lunară de 2% cu TVA din veniturile totale brute (cifra de afaceri brută) şi o redevenţă de publicitate în cotă de 1,5% cu TVA din veniturile totale brute (cifra de afaceri brută). Conform fişei partener a debitoarei, vânzările totale sunt în valoare de 3.382.127,71 lei inclusiv TVA, suma la care creditorul a calculat redevenţa de 3,5%. Conform legislaţiei fiscale, cifra de afaceri brută este reprezentată de veniturile totale realizate fără a intra TVA-ul facturat, iar creditoarea a calculat redevenţa la cifra de afaceri cu includerea TVA, calculul corect rezultat fiind în valoare de 128.187, 72 lei ce a fost achitată în mare parte de debitoare. Astfel, creditoarea a calculat redevenţa inclusiv la TVA-ul datorat bugetului de stat, care nu face parte din cifra de afaceri brută, pretinzând o diferenţă de 12.677,90 lei la care a calculat şi penalităţile de întârziere.

În ceea ce priveşte cuantumul creanţei pentru care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei, se arată că suma de 32.486,57 lei este sub pragul prevăzut de art.5 pct.72 din Legea nr. 85/2014, valoarea şi modalitatea de calcul a creanţei nefiind menţionată de instanţa de fond care avea obligaţia de a motiva condiţiile de deschidere a procedurii insolvenţei sub acest aspect. Prin urmare, având în vedere calculele efectuate anterior, se arată că instanţa a dispus deschiderea procedurii insolvenţei pentru o creanţă sub valoarea prag prevăzută de art. 5 pct.72 din Legea nr. 85/2014.

Prin întâmpinare, intimata creditoare S.C. A. S.R.L. a solicitat respingerea apelului ca nefondat raportat la îndeplinirea tuturor condiţiilor de formă şi de fond pentru deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei. Se arată că debitoarea cu rea-credinţă a înţeles să achite o parte din debitele restante, astfel încât debitul să scadă sub valoarea prag şi să renunţe la cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe care a formulat-o, conduita sa constituind un abuz de drept în defavoarea creditoarei.

Se precizează că suma solicitată provine din calculul lunar al facturilor fiscale emise în perioada anilor 2018-2019 şi nu începând cu data încheierii contractului din 30.03.2017. Redevenţa se aplică francizatului din veniturile obţinute lunar la cifra de afaceri lunară, creditoarea a emis facturi lunare constând în calculul redevenţei lunare, procentul fiind aplicat la cifra de afaceri lunară a debitoarei din suma tuturor facturilor şi nu raportat la suma globală pe întreaga perioadă a contractului. Valoarea prag este impusă de art. 5 pct.72 din Legea nr. 85/2014 şi nici în prezent debitoarea nu a înţeles să achite debitele restante. Legiuitorul condiţionează valoarea prag la momentul introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei şi nu la data pronunţării hotărârii, neavând nicio semnificaţie juridică o eventuală diminuare ulterioară, cu excepţia achitării sale în integralitate. Prin propria cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, debitoarea a achiesat în mod tacit la cererea creditoarei, fără a contesta existenţa stării de insolvenţă.

Analizând hotărârea apelată în raport cu motivele de apel şi actele dosarului, în baza art. 480 Cod procedură civilă se constată următoarele:

Judecătorul sindic a admis cererea de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei, reţinând că la momentul formulării cererii erau îndeplinite condiţiile de deschidere a procedurii faţă de valoarea creanţei ce a depăşit valoarea prag.

Prin motivele de apel debitoarea apreciază că prin plăţile parţiale efectuate, valoarea prag impusă pentru deschiderea procedurii a fost diminuată, astfel că nu sunt întrunite condiţiile deschiderii procedurii insolvenţei.

Conform prevederilor art.72 alin.6 din Legea nr. 85/2014, dacă debitorul nu plăteşte creanţa creditorului până la închiderea dezbaterilor, iar judecătorul-sindic stabileşte că debitorul este în stare de insolvenţă, va admite cererea de deschidere a procedurii formulate de acesta şi va deschide, prin sentinţă, fie procedura generală a insolvenţei, fie procedura simplificată, după caz.

Potrivit art. 5 pct.20 din Legea nr. 85/2014, creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei este creditorul a cărui creanţă asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 60 de zile, iar prin creanţă certă, în sensul legii, se înţelege acea creanţă a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Valoarea - prag pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei este de 40.000 lei potrivit art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014 în forma în vigoare la momentul înregistrării cererii creditoarei.

Conform art.5 pct.29 din lege, insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile, astfel:

a) insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după 60 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor; prezumţia este relativă;

b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

În privinţa cuantumului creanţei invocate de creditoare, reţinem că prin cererea introductivă, aceasta a invocat o creanţă în cuantum de 64.236,57 lei din care debit principal în valoare de 55.119,35 lei şi penalităţi de întârziere în valoare de 9.117,22 lei potrivit fişei partener anexate. Fără a contesta starea de insolvenţă potrivit art.72 alin.3 din Legea nr. 85/2014, debitoarea a achitat parţial parte din facturi, rămânând un rest de plată în cuantum de 32.486,57 lei. Plăţile parţiale invocate de debitoare au fost realizate ulterior depunerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, fără însă a duce la achitarea integrală a debitului.

În ceea priveşte modul de calcul al creanţei, prin motivele de apel debitoarea a arătat că prin cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, creditoarea a stabilit greşit redevenţa de exploatare periodică şi cea publicitară prin raportare la cifra de afaceri brută cu includerea eronată a TVA datorate, apreciind că diferenţa de 12.677,90 lei din debitul principal nu ar fi datorată.

Potrivit clauzelor contractuale prevăzute în contractul de francize nr.30/30.03.2017, francizatul datorează o redevenţă de exploatare periodică lunară de 2% cu TVA din veniturile totale brute (cifra de afaceri brută) şi o redevenţă de publicitate în cotă de 1,5% cu TVA din veniturile totale brute (cifra de afaceri brută). Intimata creditoare a arătat că a emis facturi lunare în privinţa redevenţei de exploatare şi de publicitate în funcţie de cifra de afaceri lunară a debitoarei şi nu raportat la suma globală obţinută pe întreaga perioadă a contractului. Apelanta debitoare a achitat parte din facturile emise, fără a formula obiecţiuni la momentul primirii acestora, diferenţa de 12.677,90 lei fiind refuzată la plată ulterior, însă nu a justificat refuzul de plată în privinţa restului rămas în cuantum de 19.808,67 lei după plăţile parţiale efectuate, ceea ce prezumă lipsa lichidităţilor şi deci starea de insolvenţă în sensul art.5 pct.29 din legea 85/2014, având în vedere depăşirea termenului de plată, facturile fiind emise pe perioada  2017-2019.

De asemenea, nerespectarea termenului de la art.72 al.3 se sancţionează cu decăderea debitorului din dreptul de a contesta starea de insolvenţă, faţă de prevederile art.185 Cod procedură civilă, aplicabile în raport de cele ale art.342 al.1 din Legea nr. 85/2014. În consecinţă, în mod corect a reţinut judecătorul sindic că nu s-a formulat contestaţie în cauză cu privire la starea de insolvenţă invocată.

Referitor la valoarea prag prevăzută de art.5 pct.72 din Legea nr. 85/2014, susţinerile apelantei sunt greşite, întrucât legiuitorul condiţionează existenţa valorii - prag la data introducerii cererii de către creditor şi nu la data pronunţării judecătorului sindic asupra cererii. Valoarea prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, neavând nicio semnificaţie juridică o eventuală diminuare ulterioară a creanţei, cu excepţia achitării sale integrale. O eventuală interpretare contrară a acestor dispoziţii legale ar conferi debitoarei posibilitatea de a plăti oricând o sumă care să conducă creanţa de care se prevalează creditoarea la o valoare imediat inferioară valorii prag, cu consecinţa respingerii cererii introductive, aspect care ar constitui un abuz de drept. În acest sens prevederile art.72 alin.5 din Legea nr. 85/2014 arată că respingerea cererii de deschidere a insolvenţei poate fi dispusă doar în cazul achitării integrale a creanţei, nu şi în cazul achitării parţiale.

Prin actele depuse, debitoarea nu a răsturnat prezumţia de insolvenţă în care se află, întrucât nu a probat că deţine lichidităţi suficiente achitării integrale a sumei pretinse de creditoare, iar prin plăţile parţiale efectuate nu a justificat stingerea totală a datoriei pentru a fi reţinute prevederile art.72 alin.5 din Legea nr. 85/2014. Neformulând contestaţie împotriva stării de insolvenţă invocate de creditoare prin cererea de deschidere a procedurii potrivit art.72 alin.3 din Legea nr. 85/2014, debitoarea a confirmat tacit starea de insolvenţă în care se află, cu atât mai mult cu cât ea însăşi a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei prin cererea conexă.

Raportat la aceste considerente, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge apelul declarat, cu păstrarea hotărârii primei instanţe ca legale şi temeinice.

Domenii speta