Comunicare informații de interes public

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2020:003.000244

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREȘ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Dosar nr...

SENTINŢA NR.244

Şedinţa publică din data de 06 iulie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE: ...

GREFIER: ...

Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul ...în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ ... având ca obiect comunicare informaţii de interes public.

  În lipsa părţilor.

Dezbaterile pe fond şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 29.06.2020, când instanţa a dispus amânarea pronunţării pentru data de 06.07.2020, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28.02.2020  reclamantul …, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ ..

-comunicarea informaţiilor solicitate;

-achitarea sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale.

În motivare reclamantul arată că, în fapt, la data de 05.02.2020 s-a adresat ITM ..în vederea comunicării de către această instituţie a unor informaţii de interes public. În concret, a cerut să îi fie comunicate următoarele:

„ - Dacă administratorul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, care NU are şi calitatea de asociat, arc obligaţia de a încheia cu societatea pe care o administrează un contract de muncă.

-În caz afirmativ, vă rog respectuos să-mi indicaţi normele juridice care reglementează această obligaţie.”

La data de 27.02.2020 a primit răspuns la cererea sa, însă fără ca acesta să conţină informaţiile solicitate. ITM .. prin reprezentantul său legal, comunică faptul că ITM ...nu interpretează dispoziţiile legale ci controlează aplicarea prevederilor legale…”

Consideră acest răspuns total nesatisfăcător, deoarece nu aduce nici o informaţie lămuritoare privind domeniul de interes descris punctual în cererea de furnizare informaţii public, ba (mai mult) reprezintă un refuz explicit.

În drept, invocă art. 22 al.(1) şi (2) din Legea nr. 544/2001 şi art. 253 Cod civil.

Pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ ..a formulat întâmpinare (fila 27 dosar), prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată.

Pe cale de excepţie, invocă lipsa procedurii prealabile/reclamaţiei administrative. Se arată că, în conformitate cu dispoziţiile art.32 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public aprobate prin H.G. nr.123/2002 cu modificările şi completările ulterioare: „în cazul în care o persoană consideră că dreptul privind accesul la informaţiile de interes public a fost încălcat, aceasta se poate adresa cu reclamaţie administrativă conducătorului autorităţii sau instituţiei publice căreia i-a fost solicitată informaţia”.  De asemenea, potrivit art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public aprobate prin H.G. nr. 123/2002 cu modificările şi completările ulterioare: „Persoana care se consideră vătămată în drepturile sale poate depune reclamaţia administrativă prevăzută la art.32 în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţa a refuzului explicit sau tacit al angajaţilor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.544/2001 şi ale prezentelor norme metodologice”.  De asemenea, consideră că, în cauză sunt incidente şi prevederile art. 7 alin. 1 din Legea 554/2001 modificată şi completată privind procedura prealabilă. Astfel, reclamantul avea obligaţia ca înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ, să solicite autorităţii publice emitente revocarea în tot sau în parte a actului atacat, respectiv a răspunsului primit de la Inspectoratul Teritorial de Muncă ... pe care îl consideră nesatisfăcător. Or, .... nu a formulat plângere prealabilă/reclamaţie administrativă.

Conform prevederilor art.193 alin. 1 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Noul C. Pr.Civ.), „sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta.  Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată”.

Se arată că, .... nu a respectat normele legale prezentate anterior, în sensul că, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ, nu a formulat o plângere prealabilă/reclamaţie administrativă. Parcurgerea procedurii plângerii prealabile/ reclamaţiei administrative înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ, este obligatorie pentru reclamant, fiind o condiţie imperativa a naşterii dreptului la acţiune - în sens material - şi a investirii instanţei de contencios administrativ cu soluţionarea cauzei pe fond.

Procedura prealabilă administrativă/reclamaţia administrativă este reglementată ca o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune, a cărei neîndeplinire este sancţionată cu respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă.

În concluzie, îndeplinirea procedurii prealabile/reclamaţiei administrative era obligatorie.

Având în vedere cele prezentate mai sus, solicită admiterea excepţiei lipsei procedurii prealabile/reclamaţiei administrative invocate de către inspectoratul Teritorial de Muncă .. precum şi respingerea cererii de chemare în judecată formulată de .... ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea condiţiei procedurii prealabile/reclamaţiei administrative.

Pe fondul cauzei, se arată că, potrivit art. 2 litera b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, „prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultaă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei”. Cererea lui .... nu este o solicitare de natura celei stabilite la art.2 litera b) din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Prin cererea sa, ... a solicitat soluţionarea unei speţe de către Inspectoratul Teritorial de Muncă .., mai exact interpretarea unor norme legale. Or, potrivit Legii nr. 108/1999 republicată pentru înfiinţarea şi organizarea inspecţiei muncii, Inspectoratul Teritorial de Muncă .. nu are ca atribuţie interpretarea unor prevederi legale. Aşadar, cererea lui ... nu priveşte activităţile Inspectoratului Teritorial de Muncă .. De asemenea, ceea ce a solicitat .... nu rezultă din activităţile Inspectoratului Teritorial de Muncă ..

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, „(1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia sa comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public: a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice; b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice; c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice; d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mall şi adresa paginii de Internet; e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil; f) programele şi strategiile proprii; g) lista cuprinzând documentele de interes public; h)lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii; i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se considera vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate."

Solicitarea lui .... nu se încadrează la prevederile art.5 alin. (1) din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, demonstrându-se încă o dată faptul că, cererea de chemare în judecată a lui ..... este fără temei. Foarte important de reţinut este şi faptul că, prin cererea înregistrată la Inspectoratul Teritorial de Muncă M.. cu nr. 2012/06.02.2020, ....nu a solicitat Inspectoratului Teritorial de Muncă ..niciuna dintre informaţiile de interes public stabilite conform art. 5 alin. (1) din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Anexează întâmpinării, în probaţiune, copie de pe: „Lista cuprinzând categoriile de documente produse şi /sau gestionate, potrivit legii, de Inspectoratul Teritorial de Muncă ..", înregistrată la instituţia pârâtă cu nr. 11231/SERUI/13.07.2017; precum şi copie de pe „Lista documentelor care conţin informaţii de interes public, conform art. 5 alin. 1, lit. G, din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, modificată şi completată", înregistrată la instituţia pârâtă cu nr. 1224/23.01.2019. Aceste înscrisuri certifică din nou faptul ca, solicitarea adresată Inspectoratului Teritorial de Muncă ...de către ...., nu are legătură cu informaţiile stabilite conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Se citează art. 6 alin. (2) litera A, din Legea nr. 108/1999 republicată pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii.

Potrivit Legii nr. 108/1999 republicată pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, Inspectoratul Teritorial de Muncă ..nu are atribuţia de a oferi consultanţă persoanelor. A obliga Inspectoratul Teritorial de Muncă .. la oferirea de consultanţă persoanelor, ar fi similar cu a forţa această instituţie ca să coordoneze activitatea angajatorilor şi/sau a angajaţilor, situaţie care este în mod evident mult mai mult decât ceea ce prevede Legea nr. 108/1999 republicată pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii.

Inspectoratul Teritorial de Muncă .. este o instituţie care potrivit Legii nr. 108/1999 republicată pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, are atribuţii de control. Aşadar, Inspectoratul Teritorial de Muncă ..controlează modul în care sunt respectate dispoziţiile legale din domeniul muncii. în cazul în care Inspectoratul Teritorial de Muncă .. ar fi obligat să ofere consultanţă unor persoane (în condiţiile în care normele legale aflate în vigoare nu stabilesc asemenea atribuţii în sarcina instituţiei pârâte), ar apărea în mod vădit o incompatibilitate, deoarece Inspectoratul Teritorial de Muncă .. nu are cum să verifice în acelaşi timp nişte situaţii cu privire la care a oferit consultanţă celor pe care îi controlează.

Potrivit Ordinului M.M.F.P.S. nr.1832/2011 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), au fost aprobate ocupaţiile „Specialişti în domeniul resurselor umane şi de personal" - cod 2423. Astfel, au fost reglementate următoarele ocupaţii: 242301 consilier forţă de muncă şl şomaj; 242302 expert forţă de muncă şi şomaj; 242303 inspector de specialitate forţă de muncă şi şomaj; 242305 referent de specialitate forţă de muncă şi şomaj; 242306 consilier orientare privind cariera; 242307 consultant în domeniul forţei de muncă; 242314 specialist resurse umane; 242317 consultant în resurse umane; 242318 consultant intern în resurse umane; 242323 specialist în relaţii de muncă; 242324 consilier pentru dezvoltare personal. Aşadar, oricine doreşte să afle informaţii legate de Interpretarea unor prevederi legale din domeniul muncii sau informaţii cu privire la speţe din domeniul muncii, poate apela la persoanele care au ocupaţiile de mal sus stabilite conform Ordinului M.M.F.P.S. nr*. 1832/2011, încă o dată se demonstrează faptul că, nu Inspectoratul Teritorial de Muncă ... are atribuţia de a oferi consultanţă persoanelor, ci pentru oferirea de consultanţă şi consiliere în domeniul muncii au fost reglementate ocupaţii prin Ordinul MM.F.P.S. nr. 1832/2011.

Inspectoratul Teritorial de Muncă ...nu a refuzat să răspundă la solicitarea lui .... ci dimpotrivă, prin răspunsul înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă . cu nr. 2012/CLCA/27.02.2020 (pe care ..... l-a anexat la cererea de chemare în judecată), instituţia pârâtă a oferit un răspuns la această solicitare. Faptul că Inspectoratul Teritorial de Muncă.. nu a oferit consultanţă lui ... nu a interpretat speţa prezentată de ... nu poate fi considerat în niciun caz un refuz nejustificat de a răspunde lui ..., având în vedere că, Inspectoratul Teritorial de Muncă ... este o instituţie care are atribuţii de control, nu o instituţie creată pentru a oferi solicitanţilor consultantă, consiliere şi interpretare a unor dispoziţii legale.

Dacă cererea de chemare în judecată a lui ... este admisă, se va ajunge în situaţia în care Inspectoratul Teritorial de Muncă ... să nu mai aibă timp pentru a-şi exercita atribuţiile de control stabilite prin Legea nr. 108/1999 republicată, deoarece ar fi transformat într-o instituţie care ar oferi consultanţă, consiliere şi interpretare legislativă pentru zeci de mii de solicitanţi. Or, este inadmisibil ca o instituţie creată de legiuitor cu scopul de a controla respectarea legislaţiei muncii, să fie transformată fără absolut niciun temei într-un birou de consultantă pentru doritorii care în loc să apeleze la consultanţa oferită de persoanele care au astfel de competenţe conform Ordinului M.M.F.P.S. nr. 1832/2011, apelează fără niciun fundament la o instituţie care nu a fost înfiinţată pentru a rezolva speţele persoanelor ci a fost înfiinţată pentru a îndeplini atribuţii de control.

Nicăieri în Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, nu se stabileşte faptul ca instituţiile publice au obligaţia de a oferi consultanţă, consiliere şi interpretare a dispoziţiilor legate persoanelor care solicită astfel de servicii. Aşadar, se dovedeşte încă o dată faptul că cererea de chemare în judecată formulată de ... este lipsită de orice temei.

Această cerere a lui .... lipsită de orice temei.

Viaţa lui ... nu a fost cu nimic alterată din cauza Inspectoratului Teritorial de Muncă ... De asemenea, ... nu a suferit nici o durere şi nicio traumă din cauza Inspectoratului Teritorial de Muncă .. Aşadar, solicită încă o data respingerea cererii ... prin care .. cere obligarea instituţiei pârâte la plata sumei de 1000 lei cu titlu de daune morale.

Consideră că, acordarea unor daune morale lui ..., ar reprezenta o sursă de câştig nejustificat pentru această persoană, având în vedere că Inspectoratul Teritorial de Muncă .. nu a produs niciun prejudiciu ...

În mod cu totul subsidiar, în situaţia în care instanţa de judecată apreciază să se impune acordarea unei sume de bani lui .. cu titlu de daune morale, solicită reducerea sumei de 1000 lei cerută de ...cu titlu de daune morale. Inspectoratul Teritorial de Muncă .. este o instituţie publică, care nu are venituri proprii şi orice plata cu titlu de daune morale se repercutează asupra bugetului de stat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 06.02.2020 s-a înregistrat la ITM .. cererea reclamantului nr. 2012, prin care acesta solicita informaţii referitoare la obligaţia administratorului unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, de a încheia contract individual de muncă, administrator care nu are şi calitatea de asociat.

Prin adresa de la fila 4 din dosarul de fond, s-a comunicat reclamantului că, ITM ... nu interpretează dispoziţiile legale, fiind menţionată atribuţia acesteia de control a activităţii profesioniştilor în domeniul relaţiilor de muncă.

În ceea ce priveşte excepţia invocată de pârât, a lipsei plângerii prealabile sau a reclamaţiei, se constată că nu este întemeiată.

Reclamaţia administrativă prevăzută de art. 23 din HG nr. 123/2002, privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001, este aşa cum susţine reclamantul, opţională, lăsată la latitudinea persoanei care solicită informaţiile de interes public.

Această concluzie se impune atât din formularea acestui text de lege, care prevede că, în cazul în care o persoană consideră că dreptul privind accesul la informaţiile de interes public a fost încălcat, aceasta se poate adresa cu reclamaţie administrativă conducătorului autorităţii sau instituţiei publice căreia i-a fost solicitată informaţia.

De asemenea, acest text de lege este situat la capitolul sancţiuni, iar reclamaţia administrativă urmăreşte şi semnalarea conduitei funcţionarului cu atribuţii în materia comunicării informaţiilor de interes public şi poate duce la sesizarea comisiei de disciplină. Or, reclamantul nu a avut în vedere această procedură, ci s-a prevalat de posibilitatea sesizării directe a instanţei de contencios administrativ, în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 544/2001. Cum nici acest text de lege, nici un alt articol din acest act normativ nu impune reclamaţia administrativă, cu caracter obligatoriu, se va respinge excepţia lipsei acesteia.

Cu privire la excepţia lipsei plângerii prealabile, se constată că şi aceasta este neîntemeiată, pentru că, dacă nu e obligatorie reclamaţia administrativă, care este prevăzută de legea specială, cu atât mai puţin este obligatorie plângerea prevăzută de 7 din legea cu caracter general în materia contenciosului administrativ, nr. 554/2004. De altminteri, această plângere prealabilă poate fi formulată împotriva unui act administrativ prin care au fost vătămat un drept sau interes legitim, ori în cazul informaţiilor de interes public, nu este în discuţie un asemenea raport juridic.

Mai mult, o asemenea plângere prealabilă, este contrară scopului Legii nr. 544/2001, care impune soluţionarea cu celeritate a cauzelor în materie, astfel că pentru considerentele expuse, se va respinge ca neîntemeiată excepţia.

Pe fond, se constată că reclamantul pretinde să se i se comunice un răspuns la situaţia administratorului unei societăţi comerciale, care nu are şi calitatea de asociat, respectiv dacă se impune încheierea contractului individual de muncă, în desfăşurarea raporturilor de muncă.

Potrivit art. 2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 544/2001, prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei. Deci, pentru a fi îndreptăţit la comunicarea informaţiilor, acestea trebuie să privească sau să rezulte din activitatea instituţiei pârâte.

Însă, răspunsul pretins de reclamant prin cererea nr. 2012/06.02.2020, se constituie într-o opinie juridică, astfel că, nu sunt îndeplinite cerinţele din textul de lege citat anterior. Se constată că, nu se poate cere pârâtului să-şi exprime opinia cu privire la problema ridicată de reclamant, în temeiul Legii nr. 544/2001, având în vedere că aşa cum a răspuns, nu are atribuţii de interpretare a legii.

În ceea ce priveşte daunele morale, se constată că, fiind respins petitul de obligare a pârâtului la furnizarea informaţiilor de interes public, nu este întemeiat nici cel al existenţei unui prejudiciu moral, astfel că nu se pot acorda astfel de despăgubiri.

Pentru toate considerentele expuse, având în vedere dispoziţiile art. 7 şi 21 din Legea nr. 544/2001, se va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul … în contradictoriu cu pârâtul I.T.M. .. ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia lipsei plângerii prealabile, respectiv a reclamaţiei administrative ca neîntemeiată.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ... (cu domiciliul în ..., ..., nr...., ap... jud.... CNP - ...) în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ .. (cu sediul în ..) ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Mureș.

Pronunţată în condiţiile art. 396 alin. 2 Cod procedură civilă, în data de azi, 06.07.2020.

Preşedinte,

Grefier

Red...

Tehnored....

4 ex./08.07.2020

Domenii speta

Spete similare