Contestație împotriva Încheierii de încetare a executării silite

„Cu referire la modul de soluţionare a contestației împotriva Încheierii de încetare a executării silite, emisă la data de 16.09.2019, tribunalul observă raportat la cele prezentate în precedent că deşi s-a solicitat, executorul judecătoresc nu a actualizat creanţa creditoarei, cu dobânzile contractuale, în conformitate cu prev. art. 628 alin. 2, 3 Cod procedură civilă.”

Prin Sentinţa civilă nr. 10300 din 29.12.2020, Judecătoria Baia Mare a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului BEJ CV, invocată de acesta prin întâmpinare.

A admis excepţia tardivităţii introducerii cererii formulate de contestatoare în contradictoriu cu intimata G G, în ceea ce priveşte solicitarea de anulare a încheierii din 16 septembrie 2019, emisă în Dosarul execuţional nr. 529/2015 al BEJ CV, referitoare la ridicarea popririi.

A respins excepţia tardivităţii introducerii cererii formulate de contestatoare în contradictoriu cu intimata G G, în ceea ce priveşte solicitarea de anulare a încheierii din 16 septembrie 2019, emisă în dosarul execuţional mai sus menţionat, referitoare la încetarea executării silite respective. 

A respins cererea formulată de contestatoarea B T S.A., în contradictoriu cu intimatul BEJ CV, având ca obiect contestaţie la executare, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a intimatului mai sus amintit.

A respins ca tardiv introdusă cererea formulată de contestatoare în contradictoriu cu intimata G G, în ceea ce priveşte solicitarea de anulare a încheierii antemenţionate de ridicare a popririi.

A respins ca nefondată în rest contestaţia la executare mai sus amintită.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului BEJ CV, invocată de acesta prin întâmpinare, instanța a constatat că astfel cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și considerentele Deciziei nr. 162/2003 a Curţii Constituţionale a României - care, deși a fost pronunțată sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă, își păstrează actualitatea în această privință -,  în cazul contestației la executare, organul de executare nu are interese proprii și, în consecință, nu are calitatea de parte în proces și nu este necesar să fie citat ca atare, iar problema unei asemenea calități a organului de executare s-ar putea pune numai atunci când contestația la executare se face pentru ipotezele vizate de art. 665 alin. (2) teza a II-a și de art. 712 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, respectiv numai atunci când executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii, ceea ce nu s-a întâmplat în speță, unde s-a dispus încetarea executării silite, considerente pentru care instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului BEJ CV și, în consecință, a respins ca atare contestația la executare formulată în contradictoriu cu acesta.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii introducerii contestaţiei la executare, invocată din oficiu, instanţa a observat următoarele:

 Adresa din 16 septembrie 2019, emisă în Dosarul execuţional nr. 529/2015 al BEJ C V, referitoare la ridicarea popririi, a fost comunicată contestatoarei la data de 20 septembrie 2019, iar contestaţia la executare a fost introdusă la data de 10 decembrie 2019, peste termenul de 15 zile prevăzut în art. 715 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Referitor la încheierea din 16 septembrie 2019, emisă în dosarul execuţional mai sus menţionat, referitoare la încetarea executării silite respective, s-a observat că executorul judecătoresc a comunicat C V instanţei că încheierea respectivă a fost transmisă contestatoarei prin e-mail, neexistând o dovadă a comunicării acesteia.

Faţă de cele de mai sus, a admis excepţia tardivităţii introducerii contestaţiei la executare în contradictoriu cu intimata G G, în ceea ce priveşte solicitarea de anulare a adresei din 16 septembrie 2019, emisă în dosarul execuţional amintit, referitoare la ridicarea popririi, şi, în consecinţă, a respins ca atare contestaţia la executare formulată în contradictoriu cu intimata G G, respectiv a respins excepţia tardivităţii introducerii cererii formulate de contestatoare în contradictoriu cu intimata G G, în ceea ce priveşte solicitarea de anulare a încheierii din 16 septembrie 2019, emisă în dosarul execuţional antemenţionat, referitoare la încetarea executării silite respective.

Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut că executorul judecătoresc C V a dispus în mod legal încetarea executării silite, ca urmare a achitării de către intimata G G a întregului debit datorat creditoarei, inclusiv a cheltuielilor de executare silită, contestatoarea nestăruind în timp util pentru a se urmări o eventuală diferenţă de debit care urma a fi calculată de către creditoare, aşa cum s-a menţionat în adresa de înfiinţare a popririi, motiv pentru care a respins în rest ca nefondată contestaţia la executare formulată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat apel contestatoarea B T prin D J - DLJSJR/SJC  prin care a solicitat instanţei:

- Să dispună admiterea apelului formulat si modificarea în tot a sentinţei civile 10300/29.12.2020 în sensul admiterii contestaţie formulate anularea încheierii de încetare a executării silite din data de 16.09.2019 şi a încheierii de ridicare a popririi instituite asupra salarului debitoarei G G obținut de la angajator, SC T T P SRL, întocmite de BEJ C in dosarul execuţional nr 529/2015 şi să dispună obligarea executorului judecătoresc la continuarea executării silite desfășurate împotriva debitoarei G G prin continuarea popririi pe veniturile obținute de la angajator până la achitarea integrala a debitului in sold.

- Să dispună admiterea cererii de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata la fond si in apel.

În motivare a arătat următoarele:

Starea de fapt

La data de 26.02.2008 debitoarea, G G a contractat de la contestatoare un credit in suma de 2800 lei, dar din cauza că acesta a refuzat să facă plata sumelor restante de bunăvoie, banca a declarat creditul exigibil anticipat si a dispus trecerea la recuperarea acestuia prin executare silita a întregii creanțe.

Prin cererea nr.14395/23.06.2015, B TSA a solicitat BEJ CV, executarea silita a debitoare pentru suma de 3998.05 lei.

În cadrul procedurii de executare silita BEJ a formulat poprire asupra veniturilor obținute de debitoare la angajator, dar având în vedere ca acesta nu şi-a îndeplinit obligația de a achita de buna voie cota de 1/3 din venitul lunar datorat de societate angajatei sale, conform somației din data de 12.10.2018 , contestatoarea a formulat cerere de validare a popririi, care afla pe rolul Judecătoriei Baia Mare în dosarul nr. 12353/182/2018 cu termen de judecată în 14.02.2020.

Calitatea de angajator al acestei societăţi a fost confirmata de ANAF la solicitarea BEJ din data de 08.10.2018 si a fost recunoscuta prin adresa din 21.11.2019 depusa in dosarul de executare mai sus menţionat.

În Adresa respectiva terțul poprit din dosarul nr. 12353/182/2018 a comunicat ca achitat integral creanţa care a fost poprita respectiv 5098.01 lei prin plățile făcute in contul BEJ astfel:

- În data de 07.02.2018 a achitat suma de 355 lei

- În data de 08.02.2018 a achitat suma de 433 lei

- În data de 13.06.2018 a achitat suma de 866 lei

- În data de 12.09.2019 a achitat suma de 3444.01 lei

Având in vedere încasările menţionate mai sus, BEJ C a considerat nelegal ca fiind achitata creanţa deținută de contestatoare împotriva debitoarei si fără a verifica temeinicia acestei opinii a dispus in 16.09.2019 încetarea executării silite si ridicarea popririi instituite pe salarul debitoarei la angajator.

În realitate, având in vedere ca executarea silita a fost demarata încă din 23.06.2015 debitul nu a fost recuperat integral la data de 16.09.2019, existând un debit restant in suma de 2176.16 lei (la data formulării acțiunii) care se ridica la prezentei la suma de 2,768.07 lei, pentru recuperarea căruia a solicitat reluarea executării silite in dosarul execuţional nr 529/2015.

soluţia instanţei pe fond

A reamintit ca prin dispozitivul sentinţei civile apelate instanţa a dispus astfel: admite excepţia lipsei calității procesuale pasive a intimatului BEJ CV, invocată de acesta prin întâmpinare. Admite excepţia tardivităţii introducerii cererii formulate de contestatoare în contradictoriu cu intimata G G, în ceea ce privește solicitarea de anulare a încheierii din 16 septembrie 2019, emisă în Dosarul execuţional nr. 529/2015 al BEJ CV, referitoare la ridicarea popririi. Respinge excepţia tardivităţii introducerii cererii formulate de contestatoare în contradictoriu cu intimata G G, în ceea ce privește solicitarea de anulare a încheierii din 16 septembrie 2019, emisă în dosarul execuţional mai sus menţionat, referitoare la încetarea executării silite respective. Respinge cererea formulată de contestatoarea B T S.A., în contradictoriu cu intimatul BEJ CV, având ca obiect contestaţie la executare, pentru lipsa calității procesuale pasive a intimatului mai sus amintit. Respinge ca tardiv introdusă cererea formulată de contestatoare în contradictoriu cu intimata G G, în ceea ce privește solicitarea de anulare a încheierii antemenţionate de ridicare a popririi. Respinge ca nefondată în rest contestaţia la executare mai sus amintită. Cu drept de cerere de apel, în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria Baia Mare.

A apreciat ca sentința pronunţată este nelegala având in vedere următoarele motive:

Cât privește admiterea excepţiei tardivităţii formulării contestației la executare împotriva încheierii de ridicare a popririi instituite asupra salariului debitoarei G G, emisa in 16.09.2019, a arătat că, BEJ nu a produs probe concrete cât privește comunicarea acestor acte execuționale cu contestatoarea, conform exigentelor Codului de Procedura Civila la o data anterioara datei de 09.12.2019.

A susţinut şi a demonstrat în fata instanţei de fond, ca ambele înscrisuri ne-au fost comunicate abia în data de 09.12.2019, iar in data de 12.12.2019 a formulat contestaţia la executare.

 Asa cum se poate observa în ambele adrese depuse in fata instanţei de fond in 21.07.2020 si din 07.09.2020, emise de BEJ, acesta nu precizează o data la care a comunicat contestatoarei încheierile in discuție, menționând doar cu titlu general că:

„a fost comunicată pe mail (nu avem dovada comunicării) sau ca "nu avem dovada comunicării încheierii de încetare a executării silite in dosar 529/2015 deoarece dintr-o eroare informativa emailul s-a șters."

A arătat că aceste adrese le-au fost comunicate într-adevăr pe mail, dar data acestei comunicări este data de 09.12.2019, ora 3.12.

B T a demonstrat susţinerile ei cit privește momentul primirii încheierilor de încetare a executării, în schimb BEJ nu a prezentat instanţei nicio data concreta la care ar fi comunicat înscrisurile pe mail cu contestatoarea.

Conform principiului onus probandi incumbit actori, nu încape nicio îndoiala ca susţinerile contestatoarei nu numai ca sunt dovedite cu mailul (despre care face vorbire BEJ-ul in adresele sale) dar in sprijinul respingerii excepţiei invocate vine si principiul legalităţii actelor de procedura realizate de BEJ.

În acest context a arătat că, art. 657 alin. si 3 CPC încheierile executorului judecătoresc - stabilește expres ca încheierea de încetare a executării se comunica părţilor.

(1) Amânarea, suspendarea şi încetarea executării silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obținute din executare, precum şi alte măsuri anume prevăzute de lege se dispun de executorul judecătoresc prin încheiere, care trebuie să cuprindă:

a) denumirea şi sediul organului de executare;

b) data şi locul întocmirii încheierii şi numărul dosarului de executare;

c) titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează procedura de executare;

d)numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul creditorului şi ale debitorului;

e) procedura de executare care face obiectul încheierii;

f) chestiunea asupra căreia se adoptă încheierea;

k) motivele în fapt şi în drept care au determinat darea încheieri

h) dispoziţia luată de executor;

i) calea şi termenul de atac al încheierii;

j) semnătura şi ștampila executorului judecătoresc.

(2)Menţiunile de la alin. (1) lit. a) -h) şi j) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

(3)Dacă prin lege nu se dispune altfel, încheierile se dau fără citarea părţilor, se comunică acestora, sunt executorii de drept şi pot fi atacate numai cu contestaţie la executare.

Pe de alta parte, conform art. 672 CPC - Comunicarea actelor de procedură în cadrul executării silite se poate face de către executorul judecătoresc fie personal, fie prin intermediul agentului său procedural, iar, dacă aceasta nu este posibilă, potrivit dispoziţiilor legale privind citarea şi comunicarea actelor de procedură, care se aplică în mod corespunzător. Dovada comunicării prin agent procedural are aceeași forță probantă cu dovada comunicării efectuate de către executor însuşi.

În concluzie actele inerente procedurii de executare silita se pot comunica, în cazurile în care aceasta este necesară, direct de către executorii judecătorești sau prin intermediul agenților lor procedurali. Este principiul statornicit de textele de lege redate supra.

Apoi, comunicarea actelor de procedura de către executorii judecătorești este o atribuție încredințată acestora şi prin dispozițiile art. 7 lit. c) din Legea nr. 188/2000. Acest text nu determină categoriile de acte de procedură la care se referă. Textul a fost interpretat că el vizează, în primul rând, totalitatea actelor de procedură pe care executorul trebuie să le comunice părţilor sau terților în cursul executării silite (a se vedea I. Leş, Legislație executării silite. Comentariu pe articole, p. 374-375).

Când este necesară comunicarea unui act de procedură, aceasta se face de către executor din oficiu, Ia fel cum prevede art. 154 NCPC pentru citații sau alte acte de procedură comunicate de către instanţă.

În concluzie:

Având in vedere ca încheierile de încetare a executării silite si de ridicare a popririi emise in 16.09.2019 nu ne-au fost comunicate de BEJ decât in data de 09.12.2019, excepţia admisa de instanţa este nelegală, motiv pentru care a solicitat instanţei să admită apelul formulat si făcând aplicarea prevederilor art. 715 alin 1 pct. 1 CPC, să constate ca contestaţia in întregul ei este formulata de contestatoare in termenul legal de 15 zile de la data când aceasta a luat la cunoştinţa despre actele de executare contestate.

Cât privește fondul contestației, respectiv închiderea nelegala a dosarului de executare înainte de recuperarea integrala a debitului si actualizarea creanţei realizata de subscrisa prin cererea de stăruire din 10.12.2019 a solicitat instanţei, de asemenea, să o admită si sa constate ca debitul aferent contractului de credit executat nu a fost integral recuperat de BEJ înainte de formularea încheierii de închidere a dosarului execuţional si a încheierii de încetare a popririi.

În legătura cu acest petit instanţa retine, contrar prevederilor legale cuprinse în contractul de credit si reţinute si in cererea de executare silita, ca cererea de stăruire a subscrisei a fost depusa la BEJ tardiv, după închiderea legala a dosarului, deci după recuperarea debitului menţionat in cererea inițiala de executare a contestatoarei.

A apreciat ca BEJ a procedat in mod nelegal la încetarea executării silite prin poprire si închiderea dosarului execuţional nr. 529/2015 împotriva debitoarei G G, neținând cont de prevederile art. 622 alin 3, art. 627-628 Ncpc coroborat cu art. 1535 Ncc.

Astfel art. 627 alin 1 care face referire la rolul activ al executorului judecătoresc, prevede faptul ca acesta "este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală şi cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate".

De asemenea executorul judecătoresc trebuia sa tina cont de obligația prevăzuta in titlul executoriu, în cazul acesta a contractului de credit, debitul fiind purtător de dobânzi si penalităţi.

Titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 25/1594/26.02.2008 este purtător de dobânzi, având in vedere ca prin însăşi cererea de executare silita se menționează in mod expres acest lucru" cererea de executare silita este formulata in vederea valorificării creanţei certe, lichide si exigibile in suma de 3998,05 lei la care se adaugă dobânzi si costuri conform titularilor de creanţa, datorata contestatoarei de către debitoare.

Mai mult decât atât BEJ însuşi, prin încheierea de popriri comunicata cu terțul poprit, angajatorul SC T T P SRL precizează expres ca poprirea se instituie la data de 12.10.2018 pentru suma de 3444.01 lei, dar pentru poprirea ulterioara a sumelor calculate de către creditor si datorate de către debitor, vom înființa si va trimite o noua adresa de poprire.

Mai mult, în cererea de executare silita nr. 14395/23.06.2015 se precizează in mod expres faptul ca "va solicitam sa procedați la actualizarea creanţei, in conformitate cu dispozițiile legale" ceea ce reamintește executorului ce obligații îi incuba în temeiul rolului sau activ in procedura de recuperare a creanţei pe calea executării silite.

În ceea ce privește prevederile art. 1535 Ncc incidente in prezenta speţă, dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință, actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești. Acordarea dobânzii nu exclude actualizarea debitului, deoarece acestea au temeiuri de drept şi scopuri diferite. Astfel, temeiul de drept în baza căruia dobânda este datorată este dat de art. 43 C. corn., iar actualizarea îşi are rațiunea în respectarea principiului reparării integrale a pagubei. De asemenea, prin acordarea dobânzii se urmărește sancționarea debitorului pentru executarea cu întârziere a obligației care îi incumbă, pe când prin actualizarea debitului se urmărește acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței şi cea a plăţii efective a sumei datorate, reținând că actualizarea se constituie într-o modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor, în timp ce dobânda urmărește acoperirea beneficiului nerealizat (I.C.C.J., s. corn., dec. nr. 722/2010).

Cu privire la obligația de actualizare periodica a creanţei, dispozițiile art. 628 alin. (3) C. proc. civ. prevăd că executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse în titlul executoriu. In cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanţa a devenit exigibilă şi până la data plăţii efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri.

Prin urmare, actualizarea creanţei reprezintă alinierea creanţei prevăzută în titlul executoriu (creanţa inițială) la anumite valori, pe baza criteriilor prevăzute de părţi (în cazul titlului executoriu reprezentat de contract), stabilite de instanţă (când titlul executoriu este o hotărâre judecătorească) ori prevăzute de lege. Așadar, sub aspectul izvorului lor, criteriile de actualizare pot fi clasificate în criterii convenționale, judiciare şi legale.

În funcție de momentul şi de cadrul efectuării sale, actualizarea poate fi anterioară executării silite (extrajudiciară) sau concomitentă acesteia (judiciară).

În prima situație, actualizarea este realizată de creditor însuşi sau de către un expert extrajudiciar, la cererea sa, iar în cea de-a doua situație este efectuată în cadrul procesual al executării silite de către un expert desemnat de executorul judecătoresc, în condiţiile legii. Sub aspectul rezultatului obținut în urma actualizării, aceasta poate fi pozitivă (dacă se obține o majorare a creanţei inițiale) sau negativă (dacă prin actualizare se diminuează creanţa stabilită în titlul executoriu).

Având in vedere argumentele de mai sus referitoare la creanţa solicitata prin cererea de executare silita, faptul ca aceasta este purtătoare de dobânzi si penalităţi si raportat la faptul ca BEJ C nu a solicitat actualizarea creanţei înainte de a dispune unilateral închiderea dosarului execuţional, fără a avea solicitarea creditorului in acest sens si chiar fără informarea acestuia despre măsura dispusa, a solicitat instanței, sa admită apelul formulat şi să modifice in tot sentința civila nr 10300/29.12.2020 cu consecinţă anularii încheierii de încetare a executării silite emise la data de 16.09.2019 si de încetare a popririi instituite la angajator, in dosar execuţional nr. 529/2015 ca nelegale, si sa dispună continuarea executării silite împotriva debitoarei G G prin toate formele dc executare, până la recuperarea integrala a creanţei din titlul executoriu reprezentat de contract de credit nr. 25/1594/26.02.2008 in suma de 2.768,07 RON( asa cum rezulta din nota calcul debite atașată prezentului apel).

A solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata constând in taxa de timbru la fond si apel.

În drept: a invocat art. 466,712 şi urm. din Codul de procedură civilă, art. 1777 Cod Civil şi toate celelalte texte legale la care am făcut referire în cadrul contestației.

Prin Întâmpinarea formulată, intimatul BEJ C V a invocat excepţia lipsei de calitate procesuala pasivă şi activă in susmenţionata cauză şi a solicitat judecarea si in eventuala lipsa de la dezbateri, conform art. 583 Cod Procedura Civila;

În motivare a arătat următoarele:

În fapt: Fiind citat in continuare in acest dosar in calitate de intimat, a arătat că, nu are interese proprii in acest dosar, lăsând la aprecierea instanţei soluţia ce se va pronunța pe baza probelor administrate în cauză.

Întrucât intimatul, nu are calitate procesuala pasiva si activa, litigiul ce se poarta este intre contestatoare pe de o parte si intimata Banca Transilvania SA CLUJ in calitate de creditor.

În conformitate cu art. 645 Cod Procedura Civilă:

"Sunt părţi in procedura de executare silita, creditorul si debitorul."

De asemenea potrivit disp. art. 2 alin. 1 din legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc este investit să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit disp. an. 7 alin. 1 lit. a din aceeași lege executorul judecătoresc are atribuția de a pune în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii.

În continuare dispozițiile art. 57 si an. 58 din legea nr. 188/2000 prevăd ca actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, cei interesați sau vătămați prin actele de executare putând formula contestaţie la executare. în condiţiile prevăzute de Codul de procedura civila, executorul judecătoresc putând fi obligat să respecte hotărârea judecătorească irevocabilă.

Întrucât rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte într-o acţiune în faţa instanţei judecătorești cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuiților de serviciu, calitate procesuala activă şi pasivă în cadrul unei contestații la executare având doar părţile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul unui dosar de executare.

În acest sens se pronunță si jurisprudența in aplicarea vechiului cod de procedura civila (vezi decizia Curții Constituționale nr 223/2005).

Creditorul avea obligația sa comunice cerere stăruire si nota de calcul din oficiu nu la solicitarea executorului judecătoresc, bej a primit nota de calcul după ce dosarul a fost închis, a comunicat încheierea de încetare pe email;

În drept: a invocat art. 583 Cod Procedura Civila, Legea nr. 188/2000, Decizia Curții Constituționale nr. 223/2005.

Intimata debitoare  G G deşi legal citată conform menţiunilor factorului poștal din dovezile de comunicare a actelor procedurale, nu a depus Întâmpinare şi nici Concluzii scrise.

În faza apelului nu s-au propus probe noi, cu excepţia unui înscris ataşat de bancă cererii de apel (f. 7) însă neasumat de nicio persoană.

Analizând apelul formulat prin prisma dispoziţiilor legale incidente şi probatoriului administrat, tribunalul reţine următoarele:

Între intimata debitoare G G şi creditoarea contestatoare B T a fost încheiat Contractul de credit – card nr. 25/1594/26.02.2008 garantat conform Contractului 25/1594/ces/01/26.02.2008 – garanție reală mobiliară asupra creanţelor existente sau viitoare ale contului curent (f. 22 – 23, 24 – 25 dosar fond).

După Notificarea debitoarei în sensul neplății ratelor scadente, afirmând un debit de 3.454,82 lei la care se adaugă accesorii, dobânzi ş.a. conform contractului, la 17.04.2014  contract care prevedea şi anunțarea schimbării eventuale a domiciliului, la data de 25.06.2015 a fost înregistrată cererea de executare silită împotriva debitoarei G G pentru suma de 3.998,05 lei la care se adaugă dobânzi şi costuri conform titlului de creanţă – contract de credit (învestit cu formulă executorie),  în dosarul de executare silită nr. 529/2015 al BEJ C V.

Prin aceeași cerere, creditorul urmăritor a solicitat executorului judecătoresc actualizarea creanţei, conform dispoziţiilor legale.

Conform înscrisurilor existente în dosarul execuţional, se observă că prin Încheierea din 25.06.2015 a fost încuviințată de executorul judecătoresc – executarea silită pentru recuperarea sumei de 3.998,05 lei indicată în cerere, cu mențiunea că la aceasta se calculează zilnic dobânzi şi penalităţi până la recuperare, plus cheltuieli de executare.

Prin Adresele de înștiințare a popririi, s-a menţionat printre altele, că pentru poprirea ulterioară a sumelor calculate de către creditor şi datorate, se va înființa o nouă adresă de poprire.

La data de 16.09.2019 executorul judecătoresc a emis Adresa de ridicare a popririi şi Încheierea de încetare a executării silite.

Reținând data formulării contestației, tribunalul raportat strict la criticile aduse sentinţei apelate de creditoarea contestatoare, strict în limitele efectului devolutiv conform art. 477  Cod procedură civilă, constată că soluţia din dispozitiv asupra modului de soluţionare a excepţiei tardivităţii contestatoarei împotriva Adresei de ridicare a popririi din 16.09.2019 este corectă.

În acest sens se observă că la data de 20.09.2019 a fost comunicată creditoarei (f. 155 dosar fond, f. 105 dosar execuţional), printre altele şi Adresa de  desființare poprire cont în dosarul nr. 529/2015, iar faţă de acest fapt, contestaţia înregistrată la 12.12.2019, este tardivă, nefiind invocate alte motive exprese referitor la această comunicare, reţinută de judecătorie, prin apel.

Relativ la susţinerile apelantei, se observă că răspunsul executorului judecătoresc vizează exclusiv modul de comunicare a Încheierii de încetare a executării silite, solicitat de altfel de judecătorie, şi nu pot fi extinse prin analogie, respectiv valorificate cu consecințe favorabile şi în privința Adresei de ridicare a popririi, aceasta separat de împrejurarea că susţinerea comunicării doar la 09.12.2019, vizează corespondența  privind Încheierea de încetare a executării silite (din cele 2 încheieri contestate), dar şi aceasta nu apare dovedită efectiv (nefiind atașate mesajele electronice în integralitatea lor – ci doar prezentate în cuprinsul  adresei creditoarei – f. 206 – 207 dosar fond), aspect necontestat şi care nu poate agrava situația apelantei în propria cale de atac.

Cu referire la modul de soluţionare a contestației împotriva Încheierii de încetare a executării silite, emisă la data de 16.09.2019, tribunalul observă raportat la cele prezentate în precedent că deşi s-a solicitat, executorul judecătoresc nu a actualizat creanţa creditoarei, cu dobânzile contractuale, în conformitate cu prev. art. 628 alin. 2, 3 Cod procedură civilă.

Este real că în perioada anterioară ultimei popriri, creditoarea a stăruit în executare prin cererea proprie, însă având în vedere dispozițiile legale incidente şi documentele prezentate anterior, coroborat cu faptul că nu s-a dovedit comunicarea adresei de înființare a popririi cu creditoarea pentru ca aceasta să poată constata că este necesar raportat  la aprecierea executorului judecătoresc, efectuarea de către ea a calculului sumei datorate în privința accesoriilor, respectiv anterior dispunerii încetării executării silite, la aceeași dată cu ridicarea popririi, înființate anterior, şi nu există o confirmare a stingerii debitului sau chiar o interogare a creditoarei în acest sens de către executor, tribunalul nu poate valida statuarea judecătoriei, deşi cererea de stăruință având în vedere datele speței, a fost depusă la 10.12.2021.

Nu se poate reţine nici precizarea executorului în sensul că cererea de stăruință s-a depus doar ulterior închiderii dosarului execuţional, separat de faptul că acesta şi-a invocat lipsa calității procesuale pasive (şi posibil din eroare active), motiv pentru care s-a constatat că neavând calitate în dosar, nefiind însă introdus în proces în faza apelului de apelantă ci doar citat în considerarea menţiunilor părţilor dosarului de fond.

Pentru considerentele expuse, apelul contestatoarei este apreciat parțial fondat, reținând totodată că revine părţilor interesate să se desocotească, privind creanţa nerecuperată, nefiind în condiţiile speței şi în prezentul cadru procesual, obligația instanţei de a statua asupra cuantumului sumei datorate cu titlu de accesorii.

Prin urmare, în baza art. 480 alin. 2 raportat la art. 712 Cod procedură civilă, s-a schimbat în parte sentința apelată, cu consecința admiterii doar în parte a contestației împotriva Încheierii de încetare a executării silite ce urmează a fi anulată şi respectiv continuării executării silite, în mod evident pentru suma solicitată de creditoare şi verificată de executorul judecătoresc ca datorată/nerecuperată în raport cu titlul executoriu şi sumele recuperate, neexistând identificat niciun temei legal pentru reținerea ca fiind datorate a unor sume diferite atașate contestației şi majorate în apel, în condiţiile în care calculele atașate nu sunt asumate de nicio persoană.

Iar raportat la soluţia pronunţată, cheltuielile de judecată constând în taxa judiciară de timbru în faza apelului, vor fi suportate doar parțial, de către intimată conform dispozitivului, potrivit disp. art. 451, 453 Cod procedură civilă.

Domenii speta

Spete similare