Tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei (art.236 ncp)

TITLU

tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei (art.236 NCP)

TIP SPEŢĂSENTINŢĂ PENALĂ

NUMĂR SPEŢĂ12

DATA SPEŢĂ18.01.2021

DOMENIUL ASOCIATTÂLHĂRIE

CONŢINUT SPEŢĂSENTINŢA PENALĂ  NR. 12

DATA: 18.01.2021

AUTOR: COMAN VASILE

DOMENIUL ASOCIAT: TÂLHĂRIE

OBIECT: tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei (art.236 NCP)

T R I B U N A L U L:

Asupra cauzei de faţă, Tribunalul constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 31/P/2013 al Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul G.I., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de tentativă la tâlhărie calificată urmată de moartea victimei prev. de art. 32 rap. la art. 233 și art. 234 lit. a), c), d) și f) CP cu aplic. art. 236 CP, şi cu reţinerea art. 41 alin. 1 CP şi art. 43 CP.

În esenţă, s-a reţinut prin rechizitoriu că, in fapt, în noaptea de 19/20 ianuarie 2013 B.N., în vârstă de 83 ani, a auzit în locuința sa zgomote suspecte și glasul unor persoane necunoscute.

La scurt timp în camera în care locuia au pătruns doi bărbați tineri, mascați (descriși de victimă ca unul fiind mai slab și unul mai gras) care l-au lovit cu un topor în cap, ce aparținea victimei, după care au plecat.

În jurul orelor 23,31 B.N. a apelat pe numărul de urgență 112, a reclamat evenimentul arătat și a solicitat intervenția Ambulanței și a Poliției.

La fața locului s-a deplasat imediat Ambulanța care l-a transportat imediat la Spitalul Județean de Urgență Ploiești după care organele de poliție care au demarat cercetări în cauză.

B.N. a rămas internat pentru îngrijiri medicale în perioada 20-24.01.2013, timp în care a indicat aspectele arătate mai sus. La data de 24.01.2013 a decedat urmare a leziunilor suferite .

Cercetarea la fața locului a arătat că persoanele care au pătruns pe timpul nopții fără drept în locuința victimei B.N., au spart becul care lumina curtea după care au spart ușa de intrare. Cu ocazia cercetării nu s-a constatat lipsa unor bunuri sau bani din locuință.

De asemeni s-au identificat două urme de încălțăminte.

În cauză au fost efectuate pe parcursul mai multor ani ample cercetări pentru identificarea autorilor infracțiunilor .

S-a stabilit că autorii au căutat bani și bunuri și fiind surprinși de victimă au reacționat violent cu consecințe letale după care au căutat în continuare bunuri de valoare însă nu au găsit nimic (organele de cercetare nu au identificat nimic lipsă și nici victima nu a indicat ceva în acest sens).

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la data de 20.01.2013 la locuința inc. G.I. – persoană inclusă în cercul de bănuiți ca autor al infracțiunii – în podul casei sale a fost găsită o pereche de pantofi care corespund cu modelul de urme plantare ridicate cu ocazia cercetării locului faptei.

Pantofii au fost examinați criminalistic și s-a stabilit prin constatare tehnico-științifică traseologică că pantoful drept a creat – probabil – urma de încălțăminte ridicată de la locul faptei (raport constatare tehnico-științifică traseologică nr.369268/18.02.2013 a I.P.J. Prahova).

Urmare a acestei situații G.I. a fost testat poligraf cu privire la participarea sa la comiterea infracțiunii și a răspuns negativ iar prin Raportul de constatare tehnico-științific nr.369248/30.01.2013 s-a arătat că a avut un comportament simulat.

Pantoful drept al încălțămintei găsite în podul locuinței inculpatului a fost expertizat și s-a identificat o urmă de culoare brună (URM 0019115) care a relevat  atât profitul genetic al inculpatului G.I., cât și al victimei  B.N. și testul a indicat prezența sângelui.

Probele arătate îl indică cu certitudine ca participant la infracțiune pe G.I. .

Inculpatul a fost audiat în cauză de procuror, cât și de judecător cu ocazia luării măsurii arestării preventive însă nu a recunoscut comiterea faptei și nici nu a explicat în vreun fel existența probelor administrate împotriva sa.

Această faptă se stabilește, potrivit procurorului, prin urmatoarele mijloace de proba: - proces-verbal de cercetare a locului faptei și planșă fotografică; -proces-verbal redare comunicare telefonică SNAU 112; -proces-verbal investigații; -raport de expertiză medico-legală nr.48/21.01.2013; -raport medico-legal autopsie nr.57M/25.01.2013 și planșă fotografică; -proces-verbal percheziție domiciliară 20.01.2013 G.I.; -raport constatare tehnico-științifică 369248/30.01.2013; -raport expertiză criminalistică nr.891365/23.04.2020 -declarație suspect/inculpat.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu nr. 266 din data de 4.08.2020, definitivă prin respingerea contestaţiei, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La termenul de judecată cu procedura legal îndeplinită din data de 22.10.2020, ulterior citirii în extras în baza art. 374 C.P.P. a actului de sesizare, instanţa l-a întrebat pe inculpatul prezent prin videoconferinţă şi asistat de apărătorul desemnat din oficiu, dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. 10 C.P.P. iar, în urma răspunsului negativ al acestuia (a declarat că „nu cunoaşte absolut nimic despre fapta adusă la cunoştinţă”), a procedat la administrarea probatoriului în procedura comuna.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine în esenţă aceeaşi situaţie de fapt descrisă de către procurorul de caz, deşi contestată de către inculpat în faţa instanţei.

Astfel, este dincolo de orice îndoială rezonabilă că în noaptea de 19/20 ianuarie 2013, numitul B.N., în vârstă de 83 ani, a fost victima unei tentative de tâlhărie care în lipsa constatării sustragerii unor bunuri, s-a soldat cu moartea acestuia din urma urmare  actelor de violenţă (lovituri de topor la nivelul capului) exercitate asupra sa iar printre autorii acestei grave infracţiuni este indubitabil şi inculpatul G.I. (alături de cel puţin încă una sau două persoane, coautori sau minim complici concomitenţi).

Astfel, reţinem că din declaraţia martorului B.M.I (fila 214 dosar instanta – in continuare d.i.) a rezultat ca in urma agresiunii exercitate asupra sa în noaptea de 19/20 ianuarie 2013, victima B.N., plina de sange se deplaseaza la locuinta tatalui martorului, aflata peste drum, spunand ca a intrat cineva peste el in casa şi l-a lovit, cerând sa fie dus la sora sa.

A fost audiat şi numitul B.A. (tatal martorului B.M.I), care confirma cele relatate de fiul sau B.M.I, respectiv ca victima B.N., vecinul sau, a venit la el in data de 20.1.2013, orele 00.02, plin de sânge – era lovit la cap, desculţ, îmbrăcat cu un tricou, cerând sa-i deschidă poarta ca sa ajungă la sora lui; totodată, victima i-a spus ca 2 persoane mascate pe care nu le cunoaste au intrat peste el în casa, l-au bătut, B.A. ajutandu-l sa intre in curtea surorii lui (fila 92 dup). Aceste aspecte sunt confirmate in esenta si de catre numitul V.P., fratele victimei (declaraţie olografă, fila. 91 dup).

Revenind la momentele critice consumarii faptei, se constata ca imediat dupa actele de agresiune exercitate asupra sa (atestate de planşele foto întocmite – filele 68-88, şi raportul medico legal de necropsie – filele 65-66 dup, -  din care rezulta legatura directa de cauzalitate intre leziunile traumatice cranio cerebrale şi deces), victima B.N. apeleaza serviciul 112, pentru a reclama fapta savarsita asupra sa.

Din procesul verbal de redare a discutiei (filele 55-56 dup) reiese (neexistand motive pentru a se crede in sens contrar) agresiunea, respectiv că în data de 19.1.2013, orele 23.31.55, potrivit victimei „… a venit unii, mi-a spart uşa aicea (....) şi m-a trantit jos. M-a umplut de sânge aicea.. Sunt (…) B.N., la 104…. Sunt plin de sânge… E numai sânge aicea la mine în cameră. A fost doi inşi, mascaţi…Nu le cunosc, mascaţi..  Să vină repede – Poliţia – că uite, e usa spartă… M-a lovit la mână aicea.. A luat toporul şi o ranga, a spart uşa aicea…eu am iesit din camera d-aicea şi m-a umplut de sânge…”. Locuinta victimei a fost identificata şi prin raport de coordonare (proces verbal de stabilire coordonate, f. 8 dup),

Dupa ce victima a fost transportata la spital, în noaptea respectiv – 20.1.2013, orele 3.30, este interpelată de doi agenti de Poliţie din cadrul IPJ Prahova, din discuţiile avute reiesind că victima a relatat că în casă peste aceasta au intrat doua persoane de sex masculin, amandoua avand cagule pe faţă şi nu i-a putut recunaste, acestea l-au lovit cu o rangă în cap şi în timp ce ei cautau prin casa, victima a reusit sa scape şi sa fuga peste drum la vecini… aici se opreste discutia deoarece victima intra in comă (proces verbal, fila 57 dup). În data de 24.1.2013 victima B.N. a decedat (raport de necropsie, filele 65-66).

Ca element relevant criminologic, majoritatea martorilor audiaţi în cursul urmării penale, respectiv reaudiaţi în cursul cercetării judecătoresti, atestă faptul că în trecut victima B.N. a mai fost subiect pasiv al infracţiunilor de furt, aspect confirmat şi de către „nota de constatare” întocmită de organele de poliţie ... – f. 50-52 (porci , bani, gaini, si grâu). 

De la locul faptei, în urma cercetarii la fata locului, organele de Poliţie au ridicat mai multe urme plantare (proces verbal de CFL, însoţit de planşe foto, filele 5- 7, şi 10-48 dup), din care reiese, ca aspecte relevate, urmatoarele: au fost gasite pe aleea betonata din fata casei, stropi/pete de culoare brun roscata, posibil sânge, urme de răvăşire în camera unde a avut loc efectiv agresiunea, este identificata ranga şi toporul la care victima face referire in apelul la 112 – pe topor fiind identificate urme de sange (inclusiv pe taisul lamei). De asemenea, in gradina imobilului, a fost gasita o cărare de urme de încălţăminte, în direcţia ambelor uşi de acces în magaziei.

Astfel, în urma analizei atomice a probelor, constatăm că, pentru început ca, în urma examinării criminalistice a urmelor ridicate, comparate cu amprenta de pe o urma de încalţăminte ridicată în urma perchezitiei domiciliare efectuate la inculpatul G.I. (persoană suspectata la acel moment), s-a constata mai întâi prin raportul RCTS traseologica nr. 369268/18.2.2013 (filele 196-201) ca urma de încaltaminte in litigiu a fost probabil creata de un pantof cu aceeaşi dimensiune si forma cu cel al pantofului corespunzator piciorului drept.

Totodată, referitor la agresiunea asupra victimei B.N. din noaptea de 19/20 ianuarie 2019, au fost suspuse testului poligraf (care in procesul penal are valoarea coroborata, cel putin ca indiciu probator), între care şi inculpatul G.I., în urma testarii reieşind ca raspunsurile sale au provocat modificări specifice comportamentului simulat (RCTS nr. 369248/30.1.2013, filele 203-204). Acest indiciu se coroboreaza cu proba stiintifica aratata in continuare, dar si cu o parte din proba testimoniala, dupa cum se va arata tot in continuare.

În cursul anului 2020, prin ordonanta procurorului din data de  25.2.2020 s-a dispus si apoi efectuat de catre  Institutul National de Criminalistica – Serviciul de Biocriminalistica din cadrul IGPR un raport nou – nr. 891365/23.4.2020 (filele 214-220 dup), care cuprinde proba ştiintifică ce il plaseaza pe inculpatul G.I. în calitatea de persoană principal şi fundamentat considerata ca fiind autor (coautor) al infracţiunii ce face obiectul acestui dosar. Astfel, între altele, examinand aceeaşi pereche de incaltaminte ridicata de la inculpat - pantofi de culoare maro (imagini – filele 171 şi 173 dup) care prezinta o urma de culoare brun roscata – sange, ridicati cu ocazia perchezitiei domiciliare, în podul casei inculpatului, s-a confirmat că urma relevanta – notata URM0019115, a indicat prezenta sangelui, cuprinde profilurile genetice apartinand a minim 3 persoane, între care ale victimei B.N. şi ale inculpatului G.I.; sunt excluse profilurile genetice ale numitilor R.R. si R.R.C. – personae suspectate de coautorat de catre organele de urmarire penala la acel moment.

Referitor la aceasta proba, respectiv la prezenta probei duble de sange, inculpatul G.I. (zis Titi) arata (declaratie nemijlocita, filele 42-44 di), ca nu are nicio explicatie, nu isi aminteste ce s-a intamplat sau daca s-a facut perchezitie la locuinta în care s-a ridicat perechea de pantofi examinati şi în care se gaseste şi profilul genetic (sânge) al victimei B.N.,

Retinem deci ca, mai ales în faţa instantei, inculpatul G.I. nu doar ca neaga (similar declaraţiilor date în calitate de suspect si de inculpat în cursul urmaririi penale, - expresia pana la un punct a dreptului la tacere, desigur) - neverosimil însă - niste evidente (precum percheziţia, al carei proces verbal este semnat si de catre acesta – a se vedea proces verbal de perchezitie, fila  161-163 dup – ocazie cu care inculpatul şi celelalte persoane nu au formulat obiecţiuni), sau că i-ar cunoaste pe martori – R.R. (zis ...), R.M., R.R.C., I.I.sau I.M.… dar nici nu ofera o explicatie credibila a activitatilor desfasurate – activ sau pasiv – în momentele premergatoare sau concomitente săvarsrii agresiunii asupra victimei B.N. (pe care afirma ca nu o cunoaste), adica un alibi credibil.

Cu toate acestea, încă din prima sa declaratie olografă data de inculpat în ziua de 20.1.2013 (fila 223 dup), reiese contrariul, anume că îl cunoaşte pe R.R., în legatura cu care arată ca, cu o zi inainte – in jurul orelor 18.00, a fost cu acesta la magazinul din localitate (barul-magazin „... (...)” din satul ...) unde au consumat lichior si cafea, apoi s-au deplasat împreună la martorul R.R.C. – zis .... (porecla recunoscuta de martor, fila. 117 verso d.i.), pentru a cumpara o cărută, aspect confirmat de acesta din urma şi de către martorul R.R. (zis ...), respective de către martorul martorul R.R..

Prezenta la bar a inculpatului G.I. (zis ...) alături de martorul R.R. (zis ...), este confirmată cert de către martorul I.I.(declaratie, file 124 dup, respective filele 100-103 dup), care arata ca inculpatul chiar i-a cerut o ţigară, era împreună cu martorul R.R. (zis ...), au întrebat de martorul R.R. (zis ...), la care au şi plecat de la bar, distanţa fiind scurtă (circa 100 metri între bar şi locuinta martorului R.R.). În acelaşi sens, prezenta este confirmata si de martorul I.M. (fila 121 dup, mentinuta in cursul judecatii – filele 70-71 d.i.)  - care l-a vazut pe inculpat in fata barului mentionat.

De asemenea, prezenta inculpatului la bar este confirmata dar cu titlu de probabilitate, de catre martorul B.M.I (declaratie, file 132 dup), respectiv de martora B.M. (fila 116 verso, dup), iar faptul că între inculpatul şi R.R. (zis ...) exista o legatura de anturaj reiese indirect si din declaraţia martorei B.M. – analizata mai jos.

Mai mult, în procesul verbal de investigatii din data de 20.1.2013 (fila 109 dup), intocmit de agentii Z.N. şi D.D., se retine ca în data de 18.1.2013, în jurul orelor 21.30, i-au depistat pe soseaua care traverseaya satul ...,pe doi tineri suspecti din comuna ..., identificati sub numele de „ ...” şi „...”, despre care existau date ca in urma cu cateva luni, pe timp de noapte au sustras din gospodaria numitului B.G., o cantitate de grau, iar in seara zilei de 19.1.2013 ambii purtau pantaloni blue-jeans (blugi).

Mai mult, chiar martorul R.R. afirma de la prima declaratie data in urmarire penala (fila 114 dup), că în data de 19.1.2013, in jurul orelor 16.00, au mers împreuna la unchiul sau G.C., sa consume ţuică pe care o luasera de la o pomana; în continuare, arata ca s-au intalnit si cu alte personae, intre care si martorul R.R. - care le-a propus lui şi inculpatului G.I. (zis ...), să meargă cu totii la un moş din „...” adica din satul .., pentru a-i fura niste porumb, dar cei doi au refuzat fiindu-le frica.. apoi martorul R.R. arata ca l-a dus pe G.I. (zis ..) la domiciliul tatalui sau, unde au baut cu totii, de unde, au mers la bufetul „...” pentru a bea o cafea, ceea ce s-a şi intamplat. De acolo, martorul şi inculpatul au plecat la locuinta lui R.R. pentru a cumpara o caruta, nu l-a gasit acasa, astfel ca au hotarat sa se intoarca acasa. Pe drum, s-au intalnit cu martorul R.R., au discutat de caruta însă nu s-au „înteles”, apoi fiecare şi-au văzut de drum, iar în satul ... cei martrorul si inculpatul s-au despărtit, fiecare mergand la casa lui.

În continuare, martorul arata ca dupa circa 2-3 zile s-a întâlnit cu inculpatul G.I. (zis ...), in bufetul „...” din comuna ..., unde au stat de vborba la o cafea. Aici, l-a întrebat direct „voi (adica inculpatul si R.R.C. – n.n.) l-ati batut pe moş (cu referire la victima B.N. – n.n.)?”, deoarece stia ca R.R.C. le propusese sa mearga la el să fure. Inculpatul G.I. (zis Titi) i-a confirmat că el şi R.R.C. au fost la acel moş, ca au intrat în curte pe porţile mari, prin spate, moşul a iesit la ei cu o furca şi in aceste imprejurari l-au batut. l-a intrebat si de ce a trebuit sa il omoare, iar inculpatul G.I. (zis ...) a spus „Ce, l-am omorat eu ?”, fara sa mai dea alte detalii. Reţinem asadar ca aceasta depoziţie a martorului R.R. (zis ...) – menţinută în cursul judecătii (file 111-112) chiar daca nuanţat sub alte aspecte -, care indirect confirmă cel puţin implicarea inculpatului din prezenta cauză - G.I. (zis ...), în agresiunea asupra victimei B.N. in seara zilei de 19.1.2013, aproximativ între orele 23.00 – 23.50.

În fata instantei, martorul R.R. arata explicit că inculpatul G.I. (zis ...) este unchiul său, menţine declaraţia data în cursul urmarii penale, episodul cu deplasarea la „...” (martorul R.R.C.) pentru achitia carutei, şi – ca element relevant în contextul istoricului infracţional şi al inculpatului G.I.– recunoaste ca in trecut a fost condamnat pentru infracţiunea de furt,  (declaratie filele 111-112). Se infirmă aşadar susţinerile vădit nereale ale inculpatul sub aspectele menţionate mai sus.

Pentru lămurirea imprejurarilor comiterii faptei, în cursul procesului au fost audiate aşadar mai multe persoane, fiind creat un cerc de suspecti referitor la autorii infracţiunii savarsite asupra victimei B.N..

În acest sens, pe lângă declaraţia relevanta a martorului R.R., reţinem si declaratia martorei B.M. din data de 30.7.2013 (declaratie fila 112 dup – valorificata in cursul judecatii prin disp. art. 381 alin 7 CPP, întrucât s-a constata ca este plecata în strainatate), care arată următoarele împrejurări relevante: a stat in concubinaj cu martorul R.R. (zis ...), iar cu cateva luni anterior declaratiei – îşi aminteste ca era frig afara, într-o seara, R.R. (zis ...) a venit acasa si a inceput sa discute mai tare cu mama sa R.A. (în prezent decedata), pe un ton ridicat, care a trezit-o din somn pe martora. L-a auzit pe concubinul ei  R.R. (zis ...), cum îi spunea mamei sale sa ei si numiţii „...” şi „...” (adica R.R.C., pe care martora apoi il recunoaste din planşele foto prezentate de poliţisti cu ocazia audierii) au mers în acea seara peste un batran in casa, „..” şi „...” au ramas in curtea locuintei acelui batran, iar „....” a venit cu propunerea sa intre in casa peste mos. R.R. (zis ...) îi spunea  mamei sale că el si „...” nu au intrat in casa, ci au stat in curte, iar „...” a intrat singur peste moş”. Discutia nu a mai continuat deoarece au sesizat ca martora s-a trezit, ferindu-se sa discute in prezenta ei. Mai arata ca, în aceeaşi seara, a spălat o pereche de blugi a martorului, care prezentau urme de sange pe un crac, de la un caine turbat al lor, pe care R.R. l-a intepat cu o furca prin gard, iar in 28 iulie 2013 s-a despărtit de martorul R.R. din cauza violentelor acestuia. [Blugii au fost găsiti si de organele de Poliţie cu ocazia conducerii la sectie a martorului R.R. in vederea audierii legat de evenimentul privind decesul victimei B.N., context in care agentul de Politie B.V. relateaza că i s-a părut nefiresc faptul că, fiind invitat in locuinta de numita R.A. (mama martorului R.R.), a observat că aceasta pusese pe soba o pereche de blue-jeans pe care îi spălase recent şi despre care afirmase că aparţin fiului ei.. – proces verbal fila 110 dup].

Într-o altă declaratie, B.M. mai arata ca are cunostinta despre „omorul” comis pe raza comunei ... (cu referire la fata ce face obiectul prezentei cauze), ştie ca martorul R.R. a comis mai multe furturi pe raza comunei şi in comunele invecinate, atat singur cat si impreuna cu inculpatul G.I. (zis ...), iar într-o noapte concubinul ei R.R. a venit acasa, s-a dezbracat de haine si le-a dat foc sau aruncat pe foc, concubinul se ferea de ea şi vorbea mai mult cu mama sa R.A.. Relevă inclusive ca o data R.R. a venit acasa cu un porc, pe scare il sustrasese de la „un om din ...” cu care „băuse” în acea zi, si care ulterior a fost găsit mort lângă o fantana in curtea locuintei.

Declaraţia martorei B.M. din data de 30.7.2013, este confirmata in esenta şi de mama sa - martora B.R., care, în depoziţia data în aceeaşi zi de 30.7.2013 (fila 111 dup), confirma cele relatate de fiica sa, susţinând cu referire la fapta din aceasta cauza chiar mai explicit că „R.R. împreună cu G.I. (zis ...) au intrat  peste un batran in casa pentru a-I fura banii şi l-au omorat lovindu-l in cap cu o lopata, fapta avand loc pe raza comunei ..., in ianuarie-februarie 2013”. În declaraţia data in fata instantei (file 212-213 d.i.), total nejustificat si necredibil (inclusiv din punct de vedere nonverbal), martora B.R. şi-a negat declaratia susţinând că era „beată moartă”, iar apoi a recunoscut ca ceea ce a declarat la Poliţie a aflat de la fiica sa - B.M., care nu a spus mai multe deoarece îi era frica de concubinul ei – martorul R.R..

În cauza a mai fost audiat şi martorul B.V., care a trait o perioada in concubinaj cu martora B.M.. Acesta relateaza ca martora i-a spus ca, in perioada in care era concubina lui R.R., acesta a fgurat un porc de la o persoana din sat, vecinc u el si l-a batut pe acesta, iar la 4-5 zile dupa acest evenient persoana de la care a furat porcul a decedat. Reţinem ca acxeasta informative nu este concludenta in raport de acuzatia adusa inculpatului G.I. în prezentul dosar, poate fi temei pentru un eventual dosar penal distinct, mai ales ca priveste o alta persoana – martorul R.R..

În cauza au mai fost audiate si alte persoane, care desi relateaza diverse aspecte din seara premergătoare faptei ce face obiectul acuzaţiei, nu prezintă alte elemente concludente, direct sau indirect celelalte probe confirmand elementele constitutive şi conexe ale săvârşiri iinfracţiunii în care a fost implicat cel putin inculpatul G.I. (zis ...): legătura de anturaj (şi rudenie chiar) dintre inculpat şi martorul R.R., prezenta inculpatului la locul comiterii faptei în data de 19 ianuarie 2013 (noaptea din 19/20 ianuarie 2013), aproximativ în intervalul orar 23.00 – 24.40– în locuinţa victimei B.N. – agresiunea asupra acesteia, în scopul sustragerii de bunuri însă, întâmpinând rezistenta victimei B.N., inculpatul şi celilalti participanti la faptă au lovit-o pe aceasta cu un topor in cap, fapt ce i-a cauzat decesul in data de 24 ianuarie 2013, dupa care au plecat negăsind bunuri de valoare.

În aplicarea art. 396 alin. 1 şi 2 CPP aprecim că fapta de tentativă la tâlhărie urmata de moartea victimei B.N. este probata dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiunea evocata şi a fost săvârşită de inculpatul G.I. (zis ...), cu intenţie direct, în coautorat (celelelte personae nefiind deocamdata identificate - în sens procesual penal).

Încadrând juridic, retinem ca în drept, fapta inculpatului G.I. (zis ...) care, în noaptea de 19/20.1.2013,  cu intenţie directă, a pătruns în locuinţa victimei B.N., în vârstă de 83 de ani, în scopul sustragerii de bunuri – fapta de furt nefiind consumata din cauza neconstatării lipsei de valori sustrase, context în care a agresat victima prin lovirea cu un topor in zona capului, leziune cranio-cerebrala care i-a provocat comă şi apoi decesul în data de 24.1.2013, între acţiune şi urmare existând legătură directă de cauzalitate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată urmată de moartea victimei prev. de art. 32 CP rap. la art. 233 CP și art. 234 alin. (1) lit. a), c), d) și f) CP, cu aplic art. 236 CP şi art. 5 CP, şi cu reţinerea art. 41 alin. (1) CP şi art. 43 CP.

Inculpatul a acţionat în coautorat cu alte persoane (rămase nedovedite până în prezent), pe timp de noapte, purtând mască, prin folosirea unei arme asimilate (topor), şi prin violare de domiciliu, - împrejurări care atrag reţinerea tâlhăriei calificate.

Totodată, inculpatul a săvarsit infracţiunea in stare de recidiva postcondamnatorie, în raport de starea de liberare conditionata cu rest rămas neexecutat de 339 zile închisoare, din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicata pentru infracţiunea de violare de domiciliu.

Ca atare, în temeiul art. 104 alin. (2) CP rap. art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) CP  Tribunalul va revoca liberarea condiţionată acordată inculpatului prin Decizia penală nr. 124/22.2.2012 a Tribunalului Prahova, cu rest ramas neexecutat de 339 zile închisoare, pe care îl va adauga la pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedepsele cumulat.

Avand in vedere ca fapta a fost comisă anterior datei de 1.2.2014, şi judecata ulterior acestui moment, sunt aplicabile dispozitiile art. 5 CP privind legea penala mai favorabila în caz de succesiune de legi penale. În concret, apreciem că mai favorabile sunt dispoziţiile actualului Cod penal în special prin prisma pedepsei principale pentru infracţiunea dedusă judecătii deoarece în vechiul CP 1969 infracţiunea corespondentă (art. 211 alin. 2 ind. 1 CP 1969) era sancţionată cu „închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi”, în timp ce art. 236 CP (cu trimitere la art. 36 alin. 3 CP) prevede că fapta se sancţionează cu „închisoarea de la 7 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, ambele limite speciale (deşi asimetrice) fiind evident mai în avantajul acuzatului.

La individualizarea pedepsei pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 CP în vigoare la acest moment, respectiv: a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, sub aspectul circumstanţelor reale, instanţa are în vedere mai întâi valoarea socială care intră în obiectul juridic al infracţiunii reţinute în acuzare, mixtă – patrimoniul şi totodată viaţa persoanei.

De asemenea, se are în vede modul şi mijloacele de comitere a faptei - pe timp de noapte, purtând mască, prin folosirea unei arme asimilate (topor), şi prin violare de domiciliu, - împrejurări care atrag reţinerea tâlhăriei calificate – în forma tentative din cauza neconsumarii infracţiunii componente de furt.

Referitor la circumstanţele personale, instanţa reţine mai întâi că inculpatul este cetăţean român, cu antecedente penale (recidivist), săvârşind infracţiunea după ce anterior a  mai comis atat infracţiunea de tâlhărie – în anul 1999, cât şi violare de domiciliu în 2008, din iar fapta a fost comisă după liberarea conditionata din pedeapsa închisorii. Acest trecut infracţional trădează că functia de exemplaritate si scopul pedepsei nu au fost practic atinse, inculpatul continuand nestingherit să comita infracţiuni identice ca natura, de data aceasta cu consecinte mult mai grave – moartea unui om.

Pe parcursul urmăririi penale inculpatul a avut o atitudine de negare a faptei, negare care deşi îmbracă exerciţiul constitutional şi legal al dreptului la tăcere al persoanei acuzate, a fost totuşi probata acuzatia penala şi, prezumtia de nevinovăţie fiind răsturnată, inculpatul este găsit vinovat şi va fi condamnat la pedeapsa închisorii.

În speţă inculpatul va raspunde pentru tentativă la o infracţiune complexă (tâlhărie cu moartea victimei), întrucat doar rezultatul secundar (moartea) s-a produs, deposedarea de bun rămânând în formă tentativă urmare a lipsei obiectului materiale vizat de făptuitor, caz în care sunt incidente dispoziţiile art. 36 alin. (3) CP, fapta sancţionandu-se cu pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea consumată.

De aceea, aşadar, la individualizarea pedepsei trebuie ţinut cont de dispoziţiile particulare ale art. 36 alin. 3 CP privind tratamentul sanctionator al infractiunii complexe praeterintentionate (cum este cazul infracţiunii prevăzute de art. 236 CP), care prevăd că infracţiunea complexă săvârşită cu intenţie depăşită, dacă s-a produs numai rezultatul mai grav al acţiunii secundare, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea complexă consumată. În alte cuvinte, individualizarea se va face între limitele speciale prevăzute pentru infracţiunea de tâlhăria urmată de moartea victimei prev. de art. 236 CP, care statuează că „Dacă faptele prevăzute în art. 233-235 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

Caracterul deosebit de grav al faptei, circumstanţele reale şi de „calificare” ale acesteia (expuse anterior) precum şi circumstanţele speciale ale inculpatului (expuse anterior) G.I. (zis ...), justifică orientarea spre maximul special al pedepsei  - anume 17 ani, în regim de detenţie. La aceasta pedeapsă se va adăuga şi restul de pedeapsă rămas în urma revocării liberării condiţionate.

În consecinţă, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) CPP raportat art. 36 alin. (3) CP, vom condamna pe inculpatul G.I. (zis ...), cu antecedente penale (recidivist), în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Mărgineni, la pedeapsa principală de

- 17 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată urmată de moartea victimei prev. de art. 32 CP rap. la art. 233 CP și art. 234 alin. (1) lit. a), c), d) și f) CP, cu aplic art. 236 CP şi art. 5 CP, şi cu reţinerea art. 41 alin. (1) CP şi art. 43 CP  (faptă – 19/20.1.2013), în regim privativ de libertate.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) CP rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) CP, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) CP rap. la art. 68 alin. 1 lit. c) CP aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 104 alin. (2) CP rap. art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) CP vom revoca liberarea condiţionată acordată inculpatului prin Decizia penală nr. 124/22.2.2012 a Tribunalului Prahova, cu rest ramas neexecutat de 339 zile închisoare, pe care îl adaugă la pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 17 ani şi 339 zile închisoare, în regim de detenţie.

În temeiul art. 45 CP, pe lângă pedeapsa rezultantă aplică inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie şi, pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării drepturilor prev. de  art. 66 alin. (1) lit. a), b) CP,  respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) CPP raportat la art. 72 CP, din pedeapsa principală aplicată vom deduce durata reţinerii – 24 de ore, şi arestării preventive, din data de 20.5.2020 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) și (4) CPP, vom menține (pe o durata de 60 zile) starea de arest a inculpatului G.I.. Executorie.

Vom lua act că împotriva inculpatului nu s-au formulat pretentii civile, în faţa instanţei succesorii persoanei vătămate arătând că nu au astfel de pretenţii de la inculpat şi arătând că nu mai doresc sa participe la proces dezgustaţi de fapta comisă de inculpat.

În temeiul art. 275 alin. (6) CPP, onorariul avocatului desemnat din oficiu faza judecăţii, în cuantum de 868 lei – av. ..., se înaintează din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Prahova.

De asemenea, onorariul avocatului desemnat din oficiu faza camerei preliminare, în cuantum de 627 lei – av. ..., se înaintează din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Prahova.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 şi ANEXA aferentă, de la inculpat urmează a fi prelevate probe biologice în vederea adăugării profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În temeiul art. 398 CPP raportat la art. 274 CPP vom obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 5800 lei (din care 5000 lei aferente urmăririi penale).

Domenii speta

Spete similare