Contestaţie la executare

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale de faţă:

Prin sentinţa penală nr. 516/03.04.2020 Judecătoria Ploiesti, în temeiul art.585 alin.1 C.proc.pen, a respins cererea de contopire formulată de petenta deținută D.B., în prezent deţinută  în Penitenciarul de Femei Târgșorul Nou-Ploieşti.

În temeiul 275 alin. 2 C.proc.pen., a fost obligată petenta la plata sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că petenta deținută D.B. se află în executarea  MEPI nr.4/765/42/2019 emis de Curtea de Apel Ploiești în baza sentinţei penale  nr.4/10.01.2020 a Curții de Apel Ploiești.

 Prin hotărârea de referință, instanța a dispus recunoaşterea, pe cale incidentală, a sentinţei nr. 359/18.09.2017 pronunţată de Judecătoria Penală nr. 7 din Barcelona, definitivă la data de 16.01.2018, prin care persoana solicitată D.B. a fost condamnată la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la furt prev. de art. 234/1 şi art. 15.1, 16, 62 Cod penal spaniol, cu corespondent în dispoziţiile art.228 alin.1 Cod penal român.

 De asemenea, a dispus recunoaşterea, pe cale incidentală, a sentinţei nr. 498/20.11.2015 pronunţată de Judecătoria Penală nr. 16 din Barcelona, definitivă la data de 07.01.2016, prin care persoana solicitată D.B. a fost condamnată la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la furt prev. de art. 234 Cod penal spaniol, cu corespondent în dispoziţiile art.228 alin.1 Cod penal român.

Instanța a dispus executarea pedepselor de 5 luni închisoare, respectiv 4 luni închisoare într-un penitenciar din România.

A reţinut instant  de fond că  potrivit art. 585 Cod procedură penal, pedeapsa pronunţată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existenţa vreuneia dintre următoarele situaţii:

a) concursul de infracţiuni;

b) recidiva;

c) pluralitatea intermediară;

d) acte care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

 Analizând situaţia juridică a persoanei condamnate, instanţa a reţinut că petenta se află în executarea mandatului nr.4/765/42/2019 emis de Curtea de Apel Ploiești, neavând în așteptare alte mandate de executare a pedepsei.

Ca atare, în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 585 alin. (1) Cod procedură penală, cererea petentei deținute D.B. fiind respinsă.

În temeiul 275 alin. 2 C.proc.pen., a obligat petentul la plata sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie Parchetul de pe langa Judecătoria Ploiești şi contestatoarea D.B. criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală.

În motivarea contestaţiei Parchetul de pe langa Judecătoria Ploiești a arătat  că D.B. a fost condamnată după cum urmează:

-prin Hotărârea Penală nr. 120/19.03.2018 pronunţată de Tribunalului Penal nr. 24 din Barcelona, la pedeapsa de 1 an şi 1 zi închisoare, recunoscută pe cale incidentală prin sentinţa penală nr. 106/F/10.05.2019 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a Il-a Penală, M.E.P.I. 125/2019.

-prin Hotărârea Penală nr. 359/18.09.2017 pronunţată de Judecătoria Penală nr. 7 din

Barcelona, a fost condamnată la pedeapsa de 5 luni închisoare, prin Hotărârea Penală nr. 498/20.11.2015

-prin Hotărârea pronunţată de Judecătoria Penală nr. 16 din Barcelona, la pedeapsa de 4 luni închisoare, recunoscute pe cale incidentală prin sentinţa penală nr. 4/10.01.2020 a Curţii de Apel Ploieşti,M.E.P.I. 4/765/42/2019.

Parchetul a criticat sentinţa ca fiind nelegală  sub aspectul respingerii cererii de contopire, arătând că potrivit art. 585 alin. 1 lit. a şi c C.proc.pen., pedeapsa pronunţată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei hotărâri definitive, existenţa unui concurs de infracţiuni sau pluralitate intermediară.

Aceste dispoziţii legale impun ca pe numele aceleaşi persoane să fi fost emise două sau mai multe mandate de executare a pedepsei închisorii însă nu exclud ca unul dintre acestea să fi fost executat în stare de detenţie. Astfel, s-a apreciat că  este suficient ca persoana condamnată să fie în cursul executării unei pedepse privative de libertate. Interpretarea acestor prevederi legale în sensul necesităţii existenţei mai multor mandate de executare a pedepsei închisorii (un M.E.P.I. în executare iar unul sau mai multe M.E.P.I. în aşteptare) limitează posibilitatea persoanei condamnate de a-i fi rezolvată întreaga situaţie juridică.

În plus, se poate observa că, la data formulării cererii, condamnata D.B. avea mai multe M.E.P.I. emise pe numele acesteia iar, conform înscrisurilor depuse de penitenciar, pedeapsa de 1 an şi o zi închisoare a fost executată sau considerată ca fiind executată la data de 21.03.2020, până la soluţionarea prezentului dosar.

În privinţa admisibilităţii, s-a apreciat  că menţiunile din sentinţa penală nr. 4/10.01.2020 a Curţii de Apel Ploieşti potrivit cărora pedepsele nu se contopesc la data pronunţării prezentei se interpretează în sensul că instanţa competentă să procedeze la recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine nu poate proceda la rezolvarea situaţiei juridice întrucât nu constituie o instanţă de executare ci este o instanţă specială în procedura reglementată de Legea 302/2004, iar nu că ar interzisă această operaţiune potrivit dreptului intern.

În sprijinul acestei susţineri contestatoarea a indicat ca jurisprudenţă încheierea 2912/2006 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că infracţiunea ce face obiectul Hotărârii Penale nr. 120/19.03.2018 pronunţată de Tribunalului Penal nr. 24 din Barcelona, pedeapsă de 1 an şi 1 zi închisoare, este în stare de pluralitate intermediară faţă de infracţiunile ce fac obiectul Hotărârilor Penale nr. 359/18.09.2017 pronunţată de Judecătoria Penală nr. 7 din Barcelona, pedeapsă de 5 luni închisoare şi nr. 498/20.11.2015 pronunţată de Judecătoria Penală nr. 16 din Barcelona, pedeapsă de 4 luni închisoare, recunoscute pe cale incidentală prin sentinţa penală nr. 4/10.01.2020 a Curţii de Apel Ploieşti.

La rândul ei, infracţiunea ce face obiectul Hotărârii Penale nr. 359/18,09.2017 pronunţată de Judecătoria Penală nr. 7 din Barcelona, pedeapsă de 5 luni închisoare, este în stare de pluralitate intermediară faţă de infracţiunea ce face obiectul Hotărârii Penale nr. 498/20.11.2015 pronunţată de Judecătoria Penală nr. 16 din Barcelona, pedeapsă de 4 luni închisoare.

Având în vedere prevederile art. 44 alin. 2 C.pen., rap. la art, 38 alin. 1 C.pen, - art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., şi Decizia nr. 7/2020 pronunţată de Î.C.C.J. - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul Legii, pedeapsa rezultantă aplicată condamnatei se compune din pedeapsa cea mai grea de 1 an şi o zi închisoare, la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse de 4 luni închisoare şi 5 luni închisoare, în total 1 an, 3 luni şi o zi închisoare.

Astfel, se impunea ca instanţa de judecată, în temeiul art, 585 C.proc.pen., să admită cererea de contopire formulată de persoana privată de libertate D.B., să contopească pedepsele conform celor mai sus menţionate, să anuleze M.E.P.I. 4/765/42/2019, să emită un nou M.E.P.I. şi să deducă perioada executată de la data de 02.05.2019 la zi.

A  solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea sentinţei penale nr. 516/03.04.2020 pronunţată de Judecătoria Ploieşti în dosarul nr. 3954/281/2020 privind pe condamnata D.B. şi pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice, în sensul criticilor formulate.

Contestatoarea D.B. a criticat soluţia instanței  de fond fără însă a indica motivele de nelegalitate ori temeinicie.

Tribunalul, examinând sentinţa atacată în raport de actele şi lucrările dosarului, de  criticile formulate, dar şi din oficiu potrivit disp.art.425/1 c.p.p., raportat la art. 417 c.p.p., apreciază contestaţia formulată ca întemeiată, pentru considerentele ce se vor arăta:

Prin hotărârea penală nr. 120/19.03.2018 pronunţată de Tribunalului Penal nr. 24 din Barcelona numitei D.B. i-a fost aplicată pedeapsa de  1 an şi 1 zi închisoare, iar această pedeapsă a fost recunoscută pe cale incidentală prin sentinţa penală nr. 106/F/10.05.2019 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a Il-a Penală, M.E.P.I. 125/2019.

De asemenea, prin hotărârea penală nr. 359/18.09.2017 pronunţată de Judecătoria Penală nr. 7 din Barcelona  a fost condamnată la pedeapsa de 5 luni închisoare prin Hotărârea Penală nr. 498/20.11.2015 , iar prin hotărârea pronunţată de Judecătoria Penală nr. 16 din Barcelona i-a fost aplicată pedeapsa de 4 luni închisoare,  aceste pedepse fiind recunoscute pe cale incidentală prin sentinţa penală nr. 4/10.01.2020 a Curţii de Apel Ploieşti, emițându-se mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 4/765/42/2019. 

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că infracţiunea ce face obiectul hotărârii penale nr. 120/19.03.2018 pronunţată de Tribunalului Penal nr. 24 din Barcelona, pentru care i-a fost aplicată condamnatei pedeapsa de 1 an şi 1 zi închisoare este în stare de pluralitate intermediară faţă de infracţiunile ce fac obiectul hotărârilor penale nr. 359/18.09.2017 pronunţată de Judecătoria Penală nr. 7 din Barcelona ( pedeapsă de 5 luni închisoare)  şi nr. 498/20.11.2015 pronunţată de Judecătoria Penală nr. 16 din Barcelona ( pedeapsă de 4 luni închisoare), recunoscute pe cale incidentală prin sentinţa penală nr. 4/10.01.2020 a Curţii de Apel Ploieşti.

La rândul ei, infracţiunea ce face obiectul hotărârii penale nr. 359/18.09.2017 pronunţată de Judecătoria Penală nr. 7 din Barcelona (pedeapsă de 5 luni închisoare) este în stare de pluralitate intermediară faţă de infracţiunea ce face obiectul hotărârii penale nr. 498/20.11.2015 pronunţată de Judecătoria Penală nr. 16 din Barcelona (pedeapsă de 4 luni închisoare).

Ca atare, în cauză sunt incidente prevederile art. 44 alin. 2 C.pen., rap. la art. 38 alin. 1 C.pen,  art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. şi Decizia nr. 7/2020 pronunţată de Î.C.C.J. - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, astfel că soluţia instanţei de fond de respingere a cererii de contopire este netemeinică.

În mod corect s-a arătat în contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti că menţiunile din sentinţa penală nr. 4/10.01.2020 a Curţii de Apel Ploieşti potrivit cărora pedepsele nu se contopesc la data pronunţării prezentei se interpretează în sensul că instanţa competentă să procedeze la recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine nu poate proceda la rezolvarea situaţiei juridice întrucât nu constituie o instanţă de executare ci este o instanţă specială în procedura reglementată de Legea 302/2004, iar nu că ar fi interzisă această operaţiune potrivit dreptului intern.

Ca atare, tribunalul urmează să admită contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti şi condamnata D.B., să desfiinţeze sentinţa pronunţată şi să trimită cauza spre rejudecare Judecătoriei Ploiești, în vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicţie , instanţa urmând să  dispună contopirea pedepselor conform celor mai sus menţionate, să anuleze mandatele de executare emise  anterior,  să dispună emiterea un nou mandat de executare a pedepsei închisorii  şi să deducă perioada executată de la data de 02.05.2019 la zi.

În baza art.275 alin.3 Cod proc. penală,cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestuia.

In baza art 275 alin 6 C pr pen, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei, urmând sa rămână in sarcina de plata a statului.

Domenii speta

Spete similare