Revocare măsută preventivă – control judiciar tip speţădecizie penală

Decizie 554 din 19.11.2019


SPEŢE RELEVANTE FEBRUARIE 2020

TRIBUNALUL PRAHOVA SECŢIA PENALĂ

TITLU

REVOCARE MĂSUTĂ PREVENTIVĂ – CONTROL JUDICIAR 

TIP SPEŢĂDECIZIE PENALĂ

NUMĂR SPEŢĂ554/2019

DATA SPEŢĂ19.11.2019

DOMENIUL ASOCIATREVOCARE

CONŢINUT SPEŢĂDECIZIE PENALĂ NR. 554/2019

DATA: 19.11.2019

AUTOR: ZAMFIRESCU ANCA CORINA

DOMENIUL ASOCIAT: REVOCARE

OBIECT: verificare măsuri preventive (art.208 NCPP)

T R I B U N A L U L:

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată:

Prin încheierea pronunţată la data de X.11.2019, Judecătoria CX, în temeiul art. 208 alin. 2,3,5 C.pr.pen., rap. la art. 362 alin. 1 şi 2 C.p., a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul A. N.-V. 

În temeiul art. 208 alin. 1 şi 2 C.p.p. rap. la art. 207 alin. 4 C.pr.pen., a menţinut măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul A. N.-V. (fiul lui B. şi M., născut la data de XX.1977 în municipiul P., judeţul P., domiciliat în comuna B., sat C., nr. X, judeţul P., CNP XXX), până la o nouă verificare, dar nu mai mult de 60 de zile.

În temeiul art. 215 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., a menţinut obligaţiile instituite în sarcina inculpatului A. N.-V. şi instituţia desemnată cu supravegherea sa.

A respins cererea de revocare a măsurii controlului judiciar formulată de inculpatul A.N. V., prin apărător ales, ca neîntemeiată.

A respins cererea de modificare a obligaţiilor impuse prin controlul judiciar, formulată de inculpat, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanța de fond a reţinut că, analizând legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar, conform art. art. 208 alin. 1,2, 5, art. 207 alin. 1,2,4 şi 7 C.proc.pen., judecătorul de cameră preliminară a constatat că măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul A. N. V. a fost luată cu respectarea dispoziţiilor privind luarea măsurii (I) iar pe de altă parte, că şi în acest moment procesual temeiurile avute în vedere la luarea măsurii se menţin (II).

Conform art. 211 alin. (1) C.proc.pen., în cursul urmării penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1) C.proc.pen.

Conform art. 202 alin. (1) C.proc.pen., măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

Prin rechizitoriul nr. XX/P/2017, din data de X.04.2018, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor M. N.F. şi A. N.V..

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că în data de X.10.2017, în jurul orei 21.45, inculpatul M.N.F., împreună cu inculpaţii U.R. şi A. N. V., s-a încăierat cu inculpaţii B.I., B.A.E.,B. A. A. şi G. F.I..

În rechizitoriu s-a mai reţinut că în data de X.10.2017, în jurul orei 21.45, inculpatul A. N. V. împreună cu inculpaţii M. N. F., U.R. şi A. N. V., s-a încăierat cu inculpaţii B. I., B. A. E., B.A.A. şi G. F. I. De asemenea, s-a reţinut, sub aspectul acuzaţiei în materie penală, faptul că în data de X.10.2017, inculpatul A.N. V.a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare PH-06XXX pe drumurile publice (str,.Oborului şi Grindului din Municipiul Câmpina), fără să deţină permis de conducere.

În cauză, din analiza probelor administrate (declaraţii suspect, inculpat, martori, înscrisuri, rapoarte de expertiză planşe foro, procese-verbale de redare a înregistrărilor video), există suspiciunea rezonabilă că inculpatul A. N. V. a săvârşit infracţiunile de încăierare, prev. de art. 198 alin. 1 C.p., tulburarea ordinii şi liniştii peublice, prev. de art. 371 C.p. şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 1 C.p.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că în prezenta cauză, inculpatului i-a fost impus de judecătorul de cameră preliminară, prin încheierea de luare a măsurii controlului judiciar, respectarea anumitor obligaţii.

Pe cale de consecinţă, situaţia se circumscrie disp. art. 2 din Protocolul adiţional nr. 4 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căruia”oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul să circule în mod liber”. Totuşi, acest drept la libera circulaţie suportă restrângeri, prevăzute chiar de Protocolul în discuţie la pct. 3, “exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale sau protecţia drepturilor şi libertăţilor altora”.

Astfel, deşi judecătorul de cameră preliminară a constatat că se aduce o ingerinţă la dreptul inculpatului de a circula liber, prin măsura controlului judiciar, aceasta  a fost luată în conformitate cu legea (disp. art. 211 C.p.p.), iar legea procesual penală incidentă îndeplineşte atributele calităţii, preciziei şi previzibilităţii. Mai mult decât atât, în cauză, măsura preventivă este necesară pentru îndeplinirea scopurilor de la art. 202 alin. 1 C.p., fiind, de asemenea şi proporţională cu gravitatea acuzaţiei în materie penală adusă inculpatei.

De asemenea, obligaţiile stabilite sunt de natură să contribuie în mod efectiv la buna desfăşurare  a procesului penal.

Procesul penal este încă în desfăşurare, nefiind finalizate audierile persoanelor implicate în presupusele incidente.

Din analiza actelor şi pieselor dosarului de urmărire penală, prin raportare la specificul infracţiunilor cu privire la care s-a dispus inculparea şi faţă de care se conturează suspiciunea rezonabilă de săvârşire, reiese că pentru scopul de la art. 202 alin. 1 C.p., respectiv pentru buna desfăşurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la judecată, prevenirea săvârşirii altor infracţiuni este necesară, proporţională şi suficientă menţinerea măsurii preventive a controlului judiciar.

În ceea ce priveşte cererile inculpatului de a se dispune modificarea obligaţiei de a nu părăsi limita teritorială a judeţului Prahova, instanţa apreciază că în lipsa unor dovezi concrete din care să reiasă faptul că trebuie să se deplaseze în alte zone pentru a presta activităţi lucrative, acestea sunt nefondate. 

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie, în termen legal, inculpatul A. N. V., solicitând admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii contestate şi pe fond revocarea măsurii controlului judiciar, pentru motivele expuse în practicaua deciziei .

Analizând contestaţia formulată de inculpatul  A. N.-V. , tribunalul constată că aceasta este întemeiată şi urmează să o admită pentru următoarele considerente:

Din materialul probator administrat până la acest moment procesual, rezultă că  există indicii temeinice, în sensul art.202 Cod proc. penală, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul A.N.V.a săvârşit faptele pentru care a fost trimis în judecată, prin existenţa unei presupuneri rezonabile înţelegându-se existenţa unor date, informaţii care să convingă un observator obiectiv şi imparţial că este posibil ca o persoană să fi săvârşit o infracţiune.

În acest sens, conform art 362 Cpp ,rap la art 208 Cpp tribunalul constată legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luat până în prezent faţă de inculpat.

La acest moment procesual, gravitatea acuzaţiilor şi complexitatea cauzei nu pot susţine, în mod izolat, caracterul necesar al controlului judiciar, în situaţia în care se constată că există motive relevante şi suficiente pentru a considera că restrângerea libertăţii inculpatului nu mai este necesară.

Trebuie avut în vedere şi faptul că, potrivit jurisprudenţei CEDO (cauza Guzzardi c. Italiei, hotărârea din 6.11.1980, citată în hotărârea din 25.01.2007 în cauza Sissanis împotriva României), între privarea de libertate şi restricţia libertăţii de circulaţie nu există deosebiri de natură ori de esenţă, ci doar o diferenţă de grad şi de intensitate, ceea ce impune examinarea oricărei măsuri preventive, criteriul gravităţii acuzaţiilor nefiind suficient pentru menţinerea acesteia.

În speţă, se constată că urmărirea penală dar şi procedura de cameră preliminară

s-au finalizat, cauza fiind în faza cercetării judecătoreşti, fază în care instanţa a administrat probe, respectiv a readministrat probele administrate în faza de urmărire penală, dar a administrat şi probe noi, propuse de către inculpat.

La aceste moment procesual instanţa constată că  nu există niciun indiciu din care să rezulte că inculpatul A. N. V. prin conduita sa, ar putea afecta buna desfăşurare a procesului penal, ar urmări să se sustragă de la judecată sau ar prezenta un risc real de a reitera un comportament infracţional.

Alte elemente care să contureze existenţa vreunui risc pentru continuarea şi finalizarea procesului penal de natură a justifica necesitatea menţinerii măsurii preventive nu au fost invocate, inculpatul  respectând, pe durata măsurii preventive, toate obligaţiile impuse.

Datele personale ce caracterizează persoana inculpatului are domiciliu stabil, o familie organizată, confirmă lipsa de interes a acestuia de a se sustrage de la judecată, neconturându-se previzibilitatea unei conduite negative.

Tribunalul constată că, prin lăsarea inculpatului în stare de libertate nu s-ar produce o vătămare esenţială şi substanţială a ordinii publice, prin care să fie periclitată aflarea adevărului în cauză.

În ceea ce priveşte oportunitatea menţinerii acestei măsuri, tribunalul urmează să aibă în vedere şi termenul rezonabil al măsurii dispuse, iar din acest punct de vedere, apreciază că a fost atins acest termen, inculpatul A.N. V.  a fost supus acestei măsuri  restrictive de mişcare şi comunicare de circa 2 ani timp în care a respectat obligaţiile stabilite, dovedind că a înţeles scopul acestei instituţii.

Prin urmare, subliniind natura preventivă, şi nu retributivă a măsurii preventive a controlului judiciar, precum şi condiţionarea luării măsurii preventive de existenţa cel puţin a unuia dintre scopurile enumerate anterior, tribunalul, reţinând că un astfel de scop nu mai are susţinere probatorie, constată că în cauză sunt incidente dispoziţiile art.242 alin.1 Cod proc. penală privind revocarea măsurii preventive a controlului judiciar

Pentru considerentele expuse, va admite contestaţia formulata de contestatorul - inculpat A. N.-V. împotriva încheierii din data de X.11.2019 pronunţată de Judecătoria Campina în dosarul nr. XXX/204/201X/a14*, pe care o desfiinţează şi, rejudecând, va dispune :În baza disp. art. 362  C.P.P. va revoca masura preventiva a controlului judiciar  dispusa fata de inculpatul A. N.-V.