Litigiu privind funcționarii publici

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2020:003.000208

Dosar nr. ...

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ...

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA Nr. 208/2020

Şedinţa publică de la 25 Iunie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...

Grefier ..

Pe rol judecarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de ... cu domiciliul în .. comuna .., nr. .. jud. .. şi ..., domiciliat în .., ..., nr. ..., ap. .., jud. .. cu domiciliul procesual ales  la av. ... , cu sediul în ... ..., nr. .., jud. .. în contradictoriu cu pârâţii INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE (..), denumit în continuare I.G.J.R., cu sediul în București, str. Jandarmeriei, nr. 9-1 1, sector l, şi INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN ...(UNITATEA MILITARĂ..... ... cu sediul în .., având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici.

Dezbaterile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 17 iunie 2020, când s-a dispus amânarea pronunţării la data de 25 iunie 2020, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

Se constată că în data de 18.06.2020, s-au depus la dosar note scrise din partea pârâtului IGJR.

Se constată că în data de 24.06.2020, prin fax s-au depus la dosar concluzii scrise din partea pârâtului IGJR, iar la data de 14.06.2020, aceleaşi concluzii scrise s-au depus prin poştă.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 21.02.2020, sub nr. .. , reclamanţii ..., şi ..., în contradictoriu cu pârâţii INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE (U.M. ... ...), şi INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN ... (UNITATEA MILITARĂ ... TÂRGU ...), au solicitat:

1. admiterea prezentei acţiuni, obligarea pârâtelor la plata drepturilor băneşti constând în diurnă conform prevederilor art 1, alin 1 şi art. 3 din HG nr. 1086/2004;

2.obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale aferente sumelor solicitate la pct. 1 din prezenta;

3.cu cheltuieli de judecată.

În  motivare, reclamanţii au  arătat că au calitatea de ... în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean col. Sabin Motora ... şi au participat la acţiuni militare în Afganistan în cadrul misiunii ..., sub egida NATO.

Reclamantul .... a participat la astfel de acţiuni în perioada 04.05.2012-25.11.2012, iar ... în perioada 04.11.2011-24.05.2012.

Conform prevederilor art. 26 din Legea nr, 121/2011, drepturile de diurnă, cazare, hrană, facilitarea legăturii cu familia, recreere şi transport ale personalului militar şi civil participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2, alin. 1 precum şi ale celui care execută misiuni în zona de operaţii, în sprijinul forţelor armate dislocate, în conformitate cu specificul fiecărui tip de misiune sau operaţie, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Aceste drepturi sunt detaliate în cuprinsul HG nr. 1086/2004 care la art. 1 alin. 1 prevede că personalul participant la misiunile prevăzute la art. 2, lit. b şi c din Legea nr 42/2004, privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului, în zonele de operaţii, beneficiază de diurnă în valută care nu include cheltuieli de hrană, calculată în baza ordinului de numire în funcţie, de la data părăsirii teritoriului naţional şi până la data intrării în ţară, după executarea misiunii, astfel: b) alte categorii de personal - 35 de dolari SUA/zi/persoană.

De asemenea, conform art. 3 din HG nr. 1086/2004, pe durata misiunii, personalul beneficiază de 1 dolar/SUA/zi/persoană pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere.

Aceste drepturi nu au fost acordate de către pârâţi.

Precizează că nu au avut cunoştinţă de conţinutul prevederilor HG nr. 1086/2004 decât în cursul acestui an, în luna februarie.

Prin urmare, sunt aplicabile dispoziţiile art. 2523 din Codul civil, potrivit cărora prescripţia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui.

Având în vedere faptul că pârâtele nu au achitat sumele de bani reprezentând diurnă, se impune obligarea acestora şi la plata dobânzii legale aferente acestor sume, calculate conform prevederilor art. 2 din OG nr. 13/2011, începând cu data scadenţei şi până la data plăţii efective.

În temeiul prevederilor de fapt şi de drept expuse, s-a solicitat admiterea prezentei acţiuni astfel după cum a fost formulată.

În drept; prevederile HG nr. 1086/2004, art. 26 din Legea nr. 121/2011, art. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 5 alin. (1) şi g) şi art. 109 din Legea nr. 188/1999 din Legea nr. 42/2004 art.2 din OG nr. 13/2011.

Pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean .., a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului de Jandarmi Judeteţean ..., pentru următoarele considerente:

Reclamanţii au participat la Cursul de pregătire de bază în specialitatea Misiuni Internaţionale - Afganistan, iar ca urmare a absolvirii cursului, ...i au fost selecţionaţi pentru a participa la Misiunea de Pregătire a N.A.T.O. din Afganistan (NTMA-A), fiind detaşaţi la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, prin Ordinele Inspectorului General al Jandarmeriei Române.

Astfel reclamanţii, pe timpul detaşării până la încheierea misiunii internaţionale, au beneficiat de solda de funcţie, solda de grad, gradaţia, sporurile, indemnizaţiile, compensaţii sau alte drepturi la fel ca în perioada în care au activat la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ... în plus, aceştia au beneficiat de o compensaţie lunară de risc/pericol deosebit de 30% şi o compensaţie lunară de 100% specifică teatrului de operaţiuni.

Aceste drepturi salariale au fost asigurate de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ..., însă în ceea ce priveşte alte drepturi băneşti (diurnă, hrană, echipare, ctc.), au fost stabilite şi acordate de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Aşadar, nu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ... a emis actele administrative privind diurna pe timpul executării misiunii internaţionale, ci acestea au fost emise de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea excepţiei de faţă, să se constate lipsa calităţii procesuale pasive a Inspectoratului de Jandarmi Judeteţean ... şi pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii faţă de unitate ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-a invocat excepţia prescripţia dreptului material la acţiune:

Potrivit art. 2517 din Codul civil, termenul general de prescripţie este de 3 ani, dacă legea nu prevede alt termen, în contextul acestei prevederi, reclamanţii nu pot cere obligarea la plata diurnei conform prevederilor HG 1.056/2004 decât pe ultimii 3 ani de la data la care a introdus acţiunea şi să nu exceadă acestui termen.

Aşadar, acţiunea este introdusă pentru plata în favoarea reclamanţilor a diurnei pentru perioade de acum 8 ani, timp ce excede termenului general de introducere a acţiunii.

S-a invocat de asemenea, excepţia tardivităţii formulării plângerii prealabile, pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare „înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".

Astfel, legiuitorul a înţeles să stabilească, în sarcina persoanei care se consideră vătămată prin emiterea unui act administrativ, obligaţia de a formula plângere prealabilă anterior învestirii instanţei cu soluţionarea cererii de anulare a actului contestat, îndeplinirea întocmai a acestei obligaţii fiind una dintre condiţiile sine qua non ale admisibilităţii în principiu a acţiunii.

Din interpretarea acestor dispoziţii legale, rezultă că sesizarea autorităţii publice emitente sau a autorităţii ierarhic superioare este o etapă prealabilă obligatorie sesizării instanţei de contencios, reprezentând o cerinţă pentru sesizarea instanţei care se adaugă celorlalte condiţii de exercitare a acţiunii, fiind o condiţie specială care atunci când nu este îndeplinită în termenul legal, soluţia care se impune este respingerea acţiunii cu inadmisibilă astfel cum s-a statuat atât de practica judiciară în materie cât si în doctrină (Decizia civilă a ÎCCJ. nr. 123/18.01.2011).

Mai mult decât atât, legiuitorul a prevăzut şi motivele temeinice de împiedicare a formulării plângerii prealabile potrivit prevederilor imperative ale art. 7 alin. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare „Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, si peste termenul prevăzut la alin. 1, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie.”

Pe cale de consecinţă, faţă de cele mai sus precizate, solicită să se constate tardivitatea formulării cererii de chemare în judecată formulate în contraditoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ... şi respingerea cererii ca tardiv formulată.

În situaţia în care se vor respinge excepţiile anterior invocate, cu privire la fondul cauzei solicită respingerea acţiunii reclamanţilor ca fiind neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente:

În ceea ce priveşte obiectul cererii de chemare în judecată, opinează că reclamanţii aveau obligaţia legală de a arăta care este valoarea lui precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea valorii, respectiv de a face dovada în acest sens, aşa cum este prevăzut la art. 194 alin. 1 lit c din Codul de Procedură Civilă: „obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.”. Aşadar, legea consacră principiul potrivit căruia evaluarea obiectului cererii de chemare în judecată revine reclamanților, iar din conţinutul acţiunii nu rezultă care este pretenţia concretă a acestora.

Reclamanţilor le-au fost acordate, pe perioada misiunilor internaţionale la care au participat, drepturile salariale conform art. 77 alin. (1) lit. b) şi c) din Capitolul II al Anexei nr.VII a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale O.M.A.I. nr. 5/214/2011 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, poliţiştilor şi personalului civil din MA.I, cu modificările şi completările ulterioare.

Precizează faptul că reclamanţii au beneficiat pe perioada participării la „Misiunea NATO Training Mission-Afganistan (...)” de o diurnă în valută, respectiv în euro/zi plătită de către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Din analiza H.G. nr. 1.086/2004 reiese faptul că, diurna presupune o sumă zilnică, în vederea acoperirii cheltuielilor mărunte uzuale şi alte cheltuieli, în afara celor de cazare şi hrană, pentru zona de misiune/operaţie în care îşi desfăşoară activitatea personalul M.A.I., sens în care, arată că, sumele acordate reclamanţilor au avut această destinaţie, reprezentând drepturile prevăzute de actul normativ mai sus menţionat.

În acest context, subliniază că, acordarea unor drepturi băneşti având aceeaşi destinaţie, de către două instituţii diferite nu poate duce decât la o îmbogăţire fără justă cauză a reclamantului.

Solicită să se observe că reclamanţii au participat la misiuni internaţionale în perioade de timp cuprinse între 04.11.2011 – 24.05.2012 (...), respectiv 04.05.2012- 25.11.2012(...), iar acţiunea este întemeiată pe prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, act normativ care nu putea produce efecte în perioadele menţionate, fiind emis pentru organizarea executării Legii nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, lege care a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 121/2011, în luna iunie.

În acest context, consideră că HG 1086/2004 a fost emisă pentru aplicarea Legii nr. 42/2004 si nu pentru Legea 121/2011, astfel încât, acţiunea reclamanţilor bazată pe prevederile HG 1086/2004 este neîntemeiată.

În ceea ce priveşte petitul nr. 2 din acţiunea reclamanţilor, „plata dobânzii legale aferentă sumelor solicitate”, această cerere este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

- potrivit articolului 1535 alineatul (1) Cod Civil, „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic în acest sens, prevederile mai sus menţionate nu sunt aplicabile, motivat de faptul că nu poate fi vorba de nicio scadenţă a unor plăţi datorate.

Cu privire la capătul de cerere referitor la plata cheltuielilor de judecată, solicită să se constate faptul ca reclamanţii nu au făcut dovada efectuării unor astfel de cheltuieli. Dacă însă, pe parcursul judecării cauzei, reclamanţii vor depune documente din care să rezulte efectuarea unor astfel de cheltuieli, iar unitatea va cădea în pretenţii, solicită ca eventualele cheltuieli reprezentând onorariu de avocat să fie proporţionale cu munca îndeplinită, conform dispoziţiilor art. 451 şi următoarele din Codul dc procedură civilă.

De asemenea, precizează că la nivelul unităţii nu au fost înregistrate sesizări ale reclamanţilor, prin care să fi semnalat Inspectoratului General al Jandarmeriei Române probleme pe perioada misiunilor referitoare la condiţiile oferite si drepturile achitate de partenerul extern sau de către instituţie, care să vizeze hrănirea, cazarea sau alte alocaţii.

În concluzie, având în vedere argumentele menţionate mai sus, solicită respingerea acţiunii reclamanţilor ca neîntemeiată.

Pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, a depus întâmpinare prin care a invocăt excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului General ai Jandarmeriei Române, pentru următoarele considerente:

Potrivii literaturii de specialitate, condiţiile necesare pentru ca o persoană să dobândească calitatea de parte în procesul civil sunt: capacitatea procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenţii şi justificarea unui interes.

În acest sens, pentru ca o parte să aibă calitate în justiţie, este necesar că acea parte să fie obligată potrivit legii să răspundă faţă de pretenţiile ridicate împotriva sa.

Legitimarea procesuală reprezintă o condiţie ce trebuie îndeplinită în orice proces civil, indiferent de obiectul acestuia.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii solicită, în principal, plata unor drepturi băneşti potrivii dispoziţiilor H.G. nr.1086/2004, aferente misiunilor internaţionale desfăşurate de către aceştia astfel:

Reclamantul ... a participat în perioada 04.11.2011 - 24.05.2012 la misiunea internaţională NATO Training Mission din Afganistan- ....

În acest sens, învederează faptul că pentru misiunea internaţională din perioada 04.11.2011 - 24.05.2012, detaliază cronologic următoarele:

În această perioadă, întrucât nu exista ... reclamantul a fost detaşat prin Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Romane nr. 1395 din 04.11.2011, iar actele administrative/ anexele acestora prin care i-au fost stabilite drepturile salariate, corespunzătoare funcţiei de ..., de care a beneficiat reclamantul, în ţară, au fost emise de către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean .... Prin Ordinul inspectorului şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean ... nr. S/l893680 din 04.11.2011, reclamantului i-a fost acordat sporul lunar de până la 100% pentru participarea la misiuni internaţionale. Prin Ordinul inspectorului general al Jandarmeriei Române nr. 795 din 25.05.2012, a încetat detaşarea reclamantului în misiunea respectivă.

Reclamantul .... a participat în perioada 04.05.2012 – 25. 11.2012 la misiunea internaţională NATO Training Mission din Afganistan - ....

În acest sens, învederează faptul că pentru misiunea internaţională din perioada 04.05. 2012 - 25.11.2012, detaliază cronologie următoarele:

- în această perioadă, întrucât nu exista ... reclamantul a fost detaşat prin Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române nr. 740 din 04.05.2012, iar actele administrative / anexele acestora prin care i-au fost stabilite drepturile salariate, corespunzătoare funcţiei de ..., de care a beneficiat reclamantul, în ţară, au fost emise de către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean .... Prin Ordinul Inspectorului şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean ... nr. S/1955459 din 07-05.2012, reclamantului i-a fost acordat sporul lunar de până la 100% pentru participarea la misiuni internaţionale. Prin Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române nr. 1120 din 25.11.2012 a încetat detaşarea reclamantului în misiunea respectivă. Precizează faptul că, prin ordinele de detaşare nu sunt stabilite drepturi salariate, prin acestea fiind stabilită doar situaţia juridică a reclamantului.

Potrivit art. 6 alin. (4) teza a II a din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române: „Unităţile din subordinea Inspectoratului General, al căror comandanţi au calitatea de ordonator terţiar de credite, sunt stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor; au personalitate juridică şi utilizează creditele bugetare care le-au fost repartizate”, astfel inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean ..., are calitatea de ordonator de credite, iar unitatea în cauză are personalitate juridică, pe cale de consecinţă fiind titulară de drepturi şi obligaţii, putând sta în instanţă în nume propriu.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, „Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale ".

În acest sens, apreciază că, în cazul admiterii acţiunii reclamanţilor, punerea în executare a hotărârii judecătoreşti se va face numai de către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ..., în calitate de angajator al acestuia şi nu de către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Potrivit dispoziţiilor art. 62 alin. (8) din Anexa nr. VI la Legea nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice 9 (act normativ abrogat la data de 01.07.2017, de art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice): „ Solda funcţiei de bază şi alte drepturi salariate pentru personalul militar detaşat la alte unităţi în vederea îndeplinirii atribuţiilor unor funcţii sau a unor misiuni se stabilesc şi se plătesc de unităţile de la care acesta este detaşat", aşadar obligaţia legală de a-i acorda drepturile salariate a aparţinut Inspectoratul dc Jandarmi Judeţean ..., şi nu de către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - U.M. 0251 Bucureşti.

De asemenea, invocă şi Decizia nr. 13 din 13.06.2016 (recurs în interesul legii) prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că „Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială.

În cazul în care reclamanţii înţeleg să acţioneze în justiţie pentru recunoaşterea şi valorificarea drepturilor sale atât instituţia/autoritatea publică angajatoare, cât şi autoritatea publică centrală, în considerarea calităţii acesteia de ordonator principal de credite, determinarea calităţii procesuale pasive presupune identificarea subiectului pasiv al raportului juridic dedus judecăţii, respectiv titularul obligaţiei de plată a drepturilor salariate.

Un argument suplimentar din perspectiva analizată este reprezentat de dispoziţiile art. 222 din Codul civil, sub denumirea marginală "Independenţa patrimonială" care consacră principiul potrivit căruia persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmă şi nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridica faţă de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel, Aşadar, independent de existenţa din punct de vedere juridic a unei relaţii de subordonare între două persoane juridice, legea opreşte confuziunea patrimonială între acestea şi, în consecinţă, interzice răspunderea reciprocă a celor două persoane juridice pentru obligaţiile proprii".

Prin urmare, consideră că, acelaşi raţionament poate fi reţinut şi în prezenta cauză, I.G.J.R. în calitatea de ordonator secundar de credite, neputând avea calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajaţi şi unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea excepţiei de faţă şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii reclamanţilor faţă de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

De asemenea, invocă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte solicitările reclamanţilor din cererea de chemare în judecată, apreciază că, raportat la data introducerii acţiunii, 21.02.2020 şi potrivit prevederilor art. 2500, art. 2501, art. 2517 şi art. 2523 din C. Civ, drepturile solicitate de către reclamanţi sunt prescrise pentru perioada anterioară termenului general de prescripţie.

Menţionează că, actualele prevederi ale Codului civil privind termenul general de prescripţie se regăsesc şi în legislaţia anterioară, respectiv Decretul nr. 167/1958, privitor la prescripţia extinctivă, aplicabil până la data de 01.10.2011, abrogat de art. 230 din Legea nr. 71 din 03.06.2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil.

Solicită să se aibă în vedere şi Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie conform căreia, ”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil stabileşte că prescripţiile extinctive începute anterior datei de 1 octombrie 2011, împlinite ori neîmplinite la aceeaşi dată, rămân supuse dispoziţiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat astfel încât atât instanţele de judecata, din oficiu, cât şi părţile interesate pot invoca excepţia prescripţiei extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar în litigii începute după 1 octombrie 2011".

Astfel, potrivit art. 2522 din Codul civil „(1) Cel care din motive temeinice nu şi-a exercitat în termen dreptul la acţiune supus prescripţiei poate cere organului de jurisdicţie competent repunerea în termen şi judecarea cauzei.

(2) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât dacă partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile, socotit din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care au justificat depăşirea termenului de prescripţie.”

Referitor la cererea de repunere în termen formulată în cauză apreciază că aceasta este neîntemeiată, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 2522 din Codul civil, motivul invocat de către reclamanţi în acest sens neputând fi primit de către onorata instanţă, neindicându-se care sunt motivele temeinice justificate pentru care solicită repunerea în termenul de prescripţie.

Aşadar, în cazul în care dispoziţiile legale referitoare la exercitarea dreptului la acţiune într-un anumit termen sunt accesibile şi previzibile, necunoaşterea acestora sau înţelegerea lor greşită, nu justifică repunerea în termen, aceeaşi fiind situaţia prezentată de reclamanţi prin acţiunea dedusă judecăţii.

Astfel, arată că, pe de-o parte, în cuprinsul cererii de chemare în judecată nu a fost identificat nici un argument care să ateste faptul că reclamanţii nu aveau cunoştinţă de existenţa HG. 1086/2004 anterior datei indicate de către aceştia, şi anume, lunii februarie 2020, aşa cum precizează în acţiune.

În acest sens, în cele ce urmează vor demonstra că reclamanţii cunoşteau sau cel puţin trebuiau să cunoască despre existenţa acestui act normativ, cu mult timp anterior datei mai sus menţionate.

Pe de altă parte, necunoaşterea legii nu poate constitui un motiv pentru repunerea în termen, fiind obligaţia exclusivă a reclamanţilor să cunoască acele acte normative aplicabile cadrelor militare care participă la misiuni în afara teritoriului statului român, obligaţie asumată de către acesta anterior plecării în misiune.

În acest sens, învederează că, potrivit art. 3 alin. 2 din Normele Metodologice DGMRU - DAER1 nr. 111424/47717/2001 privind selecţionarea, pregătirea,încadrarea şi trimiterea în misiuni internaţionale a personalului Ministerului Afacerilor Interne: „Selecţionarea personalului pentru participarea la misiuni internaţionale în afara teritoriului naţional se face cu acordul acestuia, prin semnarea la depunerea candidaturii şi la plecare în misiune a unui raport.

De asemenea, în cadrul aceloraşi Norme Metodologice, la art. 40 este prevăzut în mod dar faptul că „ Pe timpul cât se află la misiune în străinătate, personalul va beneficia de drepturile băneşti corespunzătoare, potrivit reglementărilor în vigoare.

În ceea ce priveşte susţinerile reclamanţilor referitoare la necunoaşterea acelor acte normative care le erau aplicabile pe durata desfăşurării misiunii în discuţie, în speţă H.G.1086/2004, arată că, potrivit principiului „Nemo censetur ignorare legem (jus) " nimeni nu se poate scuza invocând necunoaşterea legii, acesta având posibilitatea obiectivă să ia cunoştinţă despre existenţa respectivului act normativ, anterior împlinirii termenului general de prescripţie.

În acest sens, învederează faptul că la data de 27.07.2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României H.G. 582/2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, care la art. 1 pot 11 face trimitere la H.G. 1086/2004, rezultând în mod neechivoc faptul că reclamanţii nu s-au aflat în imposibilitatea dc a cunoaşte despre existenţa H.G. 1086/2004, astfel cum acesta susţine, ci au ales să rămână în pasivitate.

De asemenea, la data de 23.12.2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României H.G. nr. 999/2015 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, iar în cuprinsul Notei de Fundamentare a acestui act normativ, publicată pe site-ul Guvernului României în aceeaşi dată, se face trimitere la H.G. 1086/2004.

Menţionează că, deşi H.G. 1086/2004 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, fiind incidente prevederile art. 27 alin. (3) din H.G. nr, 555/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, în vigoare la acea dată, (a se vedea şi Decizia nr. 449 din data de 29.01.2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit căreia: „Instituirea obligaţiei de publicare a actelor normative; pentru ca acestea să fie cunoscute de toţi cetăţenii nu se justifică decât atunci când actul normativ are aplicabilitate generală, vizând o problemă de interes public. ”) aceasta a fost difuzată structurilor M.A.I, inclusiv Jandarmeriei Române, putând fi consultată la sediul acestora.

Totodată precizează că H.G. 1086/2004 a fost modificată şi completată prin H.G nr. S-639 din 18.06.2008, forma actualizată a actului normativ în discuţie având caracter clasificat, putând fi consultată cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi ale H.G. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România.

Totodată, menţionează că reclamanţii îşi desfăşură activitatea în cadrul Jandarmeriei Române, având calitatea de militari activi, având acces la astfel de acte normative, clasificate sau neclasificate.

Faţă de cele mai sus prezentate, arată că, reclamanţii cu bună-ştiinţă au ignorat obligaţia de a cunoaşte legea, obligaţie care incumbă tuturor cetăţenilor, cu atât mai mult în situaţia în care era interesul tuturor celor care participă la misiuni internaţionale să cunoască o hotărâre care se referă la drepturile lor,

Faţă de cele de mai sus cer admiterea excepției de faţă, pe cale de consecinţă să se constate că, raportat la data introducerii acţiunii, 21.02.2020, drepturile băneşti solicitate de către reclamanţi sunt prescrise pentru perioada anterioară cu 3 ani înregistrării cererii de chemare în judecată şi să se respingă acţiunea ca prescrisă.

Totodată, înţeleg să invoce excepţia prematurităţii introducerii cererii de chemare în judecată, având în vedere următoarele aspecte:

Potrivit dispoziţiilor art. 7 alin, (1) şi (4) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. (4) Plângerea prealabilă, formulata potrivit prevederilor alin. (1), se soluţionează în termenul prevăzut la art. 2 alin (1) lit. h).

Totodată, conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. (h) din acelaşi act normativ, nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri implică faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. (c) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare “(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la (...) (c) data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii.

Având în vedere cele de mai sus, precizează că, reclamanţii nu au înaintat Inspectoratului General al Jandarmeriei Române nicio solicitare referitoare la drepturile prevăzute de H.G. 1086/2004, aceştia au înţeles să formuleze direct cererea de chemare în judecată, înregistrată la instanţa de judecată la data de 21.02.2020.

Prin urmare, solicită onorata instanţă să observe faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată prematur în raport de prevederile legale mai sus invocate.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea excepţiei invocată şi, pe cale de consecinţă, şi anularea cererii de chemare în judecată ca prematur introdusă.

Totodată, invocă excepţia inadmisibilităţii acţiunii în raport de neîndeplinirea procedurii prealabile în termenul legal, ţinând cont de următoarele aspecte:

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Astfel, legiuitorul a înţeles să stabilească, în sarcina persoanei care se consideră vătămată prin emiterea unui act administrativ, obligaţia de a formula plângere prealabilă anterior învestirii instanţei cu soluţionarea cererii de anulare a actului contestat, îndeplinirea întocmai a acestei obligaţii fiind una dintre condiţiile sine qua non ale admisibilităţii în principiu a acţiunii: „Din interpretarea acestor dispoziţii legate, rezultă că sesizarea autorităţii publice emitente sau a autorităţii ierarhic superioare este o etapa prealabilă obligatorie sesizării instanţei de contencios, reprezentând o cerinţă pentru sesizarea instanţei care se adaugă celorlalte condiţii de exercitare a acţiunii, fiind o condiţie specială care atunci când nu este îndeplinită în termenul legal, soluţia care se impune este respingerea acţiunii cu inadmisibila astfel cum s-a statuat atât de practica judiciară în materie cât si în doctrină " (Decizia ÎCC.J, nr. 231/18.01.2011).

Mai mult decât atât, potrivit prevederilor imperative ale art. 8 alin (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează obiectul acţiunii judiciare în această materie, „persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. 11 lit, h). poate sesiza instanţa de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparaţii pentru daune morale".

Aşadar, persoana care se consideră vătămată trebuia să formuleze în termen plângerea prealabilă anterior învestirii instanţei pentru a avea posibilitatea legală de a deduce judecăţii cererea vizând anularea sau emiterea unui act administrativ, obligaţie pe care reclamanţii nu au îndeplinit-o.

În acest sens, învederează faptul că, reclamanţii aveau la dispoziţie un termen de 30 de zile de la data luării la cunoştinţă în mod real despre existenţa H.G. 1086/2004 pentru a înainta instituţiei o solicitare referitoare la acordarea drepturilor băneşti prevăzute de acest act normativ, acestea fiind acordate prin efectul legii ca urmare a participării reclamanţilor la misiunile internaţionale în discuţie.

Astfel cum au arătat în cadrul prescripţiei dreptului material la acţiune, data de la care reclamanţii au luat cunoştinţă despre existenţa H.G. 1086/2004 este cu mult anterioară datei indicate de către acesta.

În concluzie, articolul 7 alin, (1) din Legea nr. 554/2004 prevede ca o condiţie obligatorie, anterior introducerii acţiunii la instanţa de contencios administrativ, parcurgerea procedurii prealabile administrative, urmărindu-se astfel evitarea unor litigii prin posibilitatea pentru emitentul actului de a-l revoca dacă va considera că este nelegal şi încă nu a intrat în circuitul civil, iar pentru destinatarul actului de a aprecia, după ce primeşte răspuns de la autoritatea publică respectivă, dacă se mai impune promovarea unei acţiuni în justiţie”. (Decizia ÎCCJ, nr. 994/15.02.2007) şi că „sub acest aspect, sunt şi dispoziţiile prevederilor art. 109 alin. (2) C. proc. civ. conform cărora în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile in condiţiile stabilite de acea lege." (Decizia Î.C,C,J. nr, 39/07.01.2011).

Având în vedere faptul că excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile în termenul legal este o excepţie de fond, absolută, iar prin efectul pe care îl produce este o excepţie peremptorie, dirimantă, singura soluţie posibilă în prezenta cauză este respingerea acţiunii ca inadmisibilă, cercetarea în fond a pricinii devenind astfel inutilă.

În situaţia în care se resping excepţiile anterior invocate, în ceea ce priveşte fondul cauzei precizează următoarele:

În fapt, referitor la misiunea NATO Training Mission - Afganistan (NTM - A) în perioada 2011- 2015, Jandarmeria Română a desfăşurat misiuni în conformitate cu:

1.Memorandumul nr. DSN 1 - 276 din 16.03.2011 privind aprobarea participării României cu 66 de jandarmi la misiunea NATO Training Mission - Afganistan, până la încheierea acesteia şi pentru punerea în aplicare a prevederilor Hotărârii C.S.A.T. nr. 29 din 22.03.2011;

2,Nota de prezentare a acordului tehnic privind susţinerea şi suportul logistic al Ministerului Administraţiei şi Internelor în dislocarea forţelor Ministerului Administraţiei şi Internelor în Afganistan din 01.05.2011;

3,Acord tehnic privind susţinerea şi suportul logistic al privind susţinerea şi suportul logistic al Ministerului Administraţiei şi Internelor din România în dislocarea forţelor Ministerului Administraţiei şi Internelor în Afganistan din România în Afganistan.

Astfel, reclamanţii, având calitatea de militari activi - ..., au participat în cadrul misiunilor internaţionale:

- 04.11.2011 – 24.05.2012 - NATO Training Mission din Afganistan - ..

- 04,05.2012 - 25.11.2012 - NATO Training Mission din Afganistan - ...- ....

Potrivit cererii de chemare în judecată, aceştia solicită acordarea unor drepturi băneşti prevăzute în H.G. nr.1086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ adoptat de Guvernul României în temeiul art. 10 din Constituţia României şi al art. 26 din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român.

În ceea ce priveşte obiectul cererii de chemare în judecată, opinează că reclamanţii aveau obligaţia legală de a arăta care este valoarea lui precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea valorii, respectiv de a face dovada în acest sens, aşa cum este prevăzut la art. 194 alin. 1 lit. c din Codul de Procedură Civilă: „obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil In bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare”. Aşadar, legea consacră principiul potrivit căruia evaluarea obiectului cererii de chemare în judecată revine reclamantului, iar din conţinutul acţiunii nu rezultă care este pretenţia concretă a acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) din Legea 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului roman (abrogată de art. 29 din Legea nr. 121/15 iunie 2011): „Personalul militar şi civil participant la misiunile prevăzute la art. 2 lit a)-d) şi beneficiază, pe durata acestora de: a)un concediu de odihnă suplimentar, de 2,5 zile pentru fiecare lună de prezenţă în zona de operaţii; acordarea şi efectuarea concediului de odihnă suplimentar se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Apărării Naţionale; b) drepturi salariate asigurate de Ministerul Apărării Naţionale, conform reglementărilor în vigoare, precum şi, în cazul participării la misiuni de apărare colectivă şi la cele tip coaliţie, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, de un spor de campanie de 100% din solda lunară/salariul de bază; c) decontarea cheltuielilor de transport pentru o călătorie în ţară şi retur, de către Ministerul Apărării Naţionale, la fiecare 6 luni de misiune,”

De asemenea, în continuarea dispoziţiilor legale, sunt incidente şi prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr, 121/15 iunie 2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului roman: personalul militar şi civil participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin (1) beneficiază, pe durata acestora, de: a) un concediu de odihnă suplimentar, de 2,5 zile pentru fiecare lună de prezenţă în zona de operaţii cu posibilitatea de a fi efectuat şi pe timpul executării misiunii, în ţara de dislocare, în zona de dislocare sau în România, în funcţie de situaţia de securitate din zonă; acordarea şi efectuarea concediului de odihnă suplimentar se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Apărării Naţionale; b) drepturi salariale asigurate potrivit prevederilor legale în vigoare; c) decontarea cheltuielilor de transport pentru o călătorie în ţară şi retur, la fiecare 6 luni de participare la misiune sau operaţie, cu excepţia cazurilor în care cheltuielile au fost suportate de către organismele internaţionale sub egida cărora se execută misiunea sau operaţia respectivă.

În ceea ce priveşte drepturile de diurnă, cazare şi hrană ale personalului participant la misiunile prevăzute la art. 2 lit a)-d) arată că potrivit art. 26 din Legea nr. 42/2004 acestea vor fi stabilite dc către Guvernul României în conformitate cu specificul fiecărui tip de misiune.

În acest sens, arată că, potrivit art. 1 alin. (1) lit. a) şi b) din H.G. 1086/2004: „Personalul participant la misiunile prevăzute la art 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, beneficiază de diurnă în valută care nu include cheltuieli de hrană astfel: a)ofiţerii - 40 de dolari SUA/zi/persoană; b)alte categorii de personal - 35 de dolari SUA/zi/persoană ”.

De asemenea, conform dispoziţiilor art. 3 din acelaşi act normativ: pe durata misiunii, personalul beneficiază de 1 dolar/SUA/zi/persoană pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere.

Totodată precizează că H.G. 1086/2004 a fost modificată şi completată prin HG nr. S-639 din 18.06.2008.

Dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004, anterior enunţate, au rămas aplicabile şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, care a abrogat Legea nr. 42/2004.

Totodată, precizează că, în conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român:  ”Forţele armate pot participa la misiunile prevăzute la art. 2 al aceluiaşi act normativ în condiţiile legii şi potrivit obligaţiilor asumate de România prin tratate, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale la care este parte”, iar potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate ia misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului roman: „Forţele armate pot participa la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), în condiţiile legii şi potrivit obligaţiilor asumate de România prin tratate.”

Din analiza H.G. nr. 1086/2004 reiese faptul că, diurna vizată de acest act normativ presupune o sumă zilnică, în vederea acoperirii cheltuielilor mărunte uzuale şi alte cheltuieli, în afara celor de cazare şi hrană, pentru zona -de misiune/operaţie în care îşi desfăşoară activitatea personalul MAI, sens în care, arată că, sumele acordate reclamanţilor au avut această destinaţie, reprezentând drepturile prevăzute de textul normativ mai sus menţionat.

În acest context, subliniază că, acordarea unor drepturi băneşti având aceeaşi destinaţie, de către două instituţii diferite nu poate duce decât la o îmbogăţire fără justă cauza a reclamanţilor.

Potrivit acestui raţionament, legiuitorul a reglementat această situaţie prin modificările şi completările aduse H.G. nr. 518/1995 privind unele drepturi ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, respectiv art. 9A1, potrivit căruia  Personalul Ministerului Afacerilor Interne care participă la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în comun cu forţele armate ale României sau similare celor prevăzute ia art. 2 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, pentru forţele armate, beneficiază de diurna, cazare şi hrană care se stabilesc în raport cu nivelul acestora utilizat la data de 31 decembrie 2009, potrivit legislaţiei aplicabile forţelor armate care participă la misiuni în afara teritoriului statului român, în lipsa acordării acestor drepturi de către aliaţii, partenerii sau organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunile şi operaţiile.

Menţionează că, în perioada participării reclamanţilor la misiunile internaţionale - NATO Training Mission din Afganistan, drepturile băneşti prevăzute de H.G. 1086/2004 anterior menţionate, au fost acordate acestuia de către M.A.I - Jandarmeria Română, astfel cum reiese din următoarele înscrisuri:

Pentru ...: Nota de fundamentare privind rotaţia contingentului de cadre M.A.I din cadrul Misiunii de Pregătire a N.A.T.O. din Afganistan (NTM - A), în perioada 01 - 24 noiembrie 2011, nr. 118141/18.10.2011, în cuprinsul căreia se precizează faptul că: „Transferul sumelor înaintate de SUA pentru plata diurnelor să se deruleze prin conturile în valută ale IGJR, pentru întregul personal al contingentului, eventualele comisioane fiind suportate din bugetul I.G.J.R." „Reprezentanţii MAI să beneficieze pe toată durata misiunii de drepturile prevăzute de normele legale în vigoare" „Completarea formularului CC 35 Form necesare asigurării plăţii diurnelor cuvenite personalului dislocat, precum şi asigurării necesarului de materiale folosite pentru desfigurarea misiunii”.

Pentru - ...: Nota de fundamentare privind rotaţia contingentului de cadre M.A. I din cadrul Misiunii de Pregătire a N.A.T.O, din Afganistan (NTM - A), în perioada 04 - 26 mai 2012,  nr. 104348/23.04.2012, în cuprinsul căreia se precizează faptul că: „Transferul sumelor înaintate de SUA pentru plata diurnelor să se deruteze prin conturile în valuta ale IGJR, pentru întregul personal al contingentului, eventualele comisioane fiind suportate din bugetul I.G.J.R.”, „Reprezentanţii MAI să beneficieze pe toată durata misiunii de drepturile prevăzute de normele legale în vigoare”, „Completarea formularului CC 35 Form necesare asigurării plăţii diurnelor cuvenite personalului dislocat precum şi asigurării necesarului de materiale folosite pentru desfăşurarea misiunii".

Pentru gestionarea situaţiei şi proiectarea măsurilor necesare dislocării contingentelor de jandarmi români în Afganistan, s-a semnat Acordul Tehnic privind relaţiile operaţionale dintre Ministerul Afacerilor Interne şi Comandamentul Central din cadrul Departamentului dc Apărare al Statelor Unite. Conform acestui acord tehnic, susţinerea şi suportul logistic acordat Ministerului Afacerilor Interne din România, în mod direct sau indirect, s-a asigurat de către Comandamentul Central al Statelor Unite, precum şi de către structurile logistice subordonate acestuia, în cadrul participării la operaţiile desfăşurate în Afganistan. Astfel, prin Comandamentul Central din cadrul Departamentului de Apărare al Statelor Unite, s-au asigurat transportul în/din teatrul de operaţii, suportul logistic necesar susţinerii contingentului român în teatrul de operaţii (vehicule de patrulare, hrănire, cazare, asistenţă medicală ş.a.m.d) şi diurna zilnică (.../zi/personal. Ministerului Afacerilor Interne din România revenindu-i ca obligaţii dotarea individuală a efectivelor şi pregătirea efectivelor participante la misiune. Pentru acordarea diurnei, Ministerului Afacerilor Interne din România prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române transmitea cereri Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, conform cerinţelor din reglementările US Coalition Support.

Astfel, după cum se poate observa din art. (3) „Finanţare si Sprijin Logistic" la Acordul tehnic privind susţinerea şi suportul logistic al Ministerului Administraţiei şi Internelor din România în dislocarea forţelor Ministerului Administraţiei şi Internelor din România în Afganistan: „Fondurile destinate Forţelor de Securitate Afgane, până la finele anului financiar 2012 vor face subiectul disponibilităţii, pentru a fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor cu diurnele Forţelor Române. Valoarea diurnei nu va depăşi ... pentru fiecare instructor pe zi; aşadar se poate observa că solicitarea reclamanţilor este lipsită de obiect, întrucât aceştia au beneficiat de drepturile băneşti solicitate.

Reclamanţilor le-au fost acordate, pe perioada misiunilor internaţionale la care a participat, drepturile salariale conform art. 77 alin. (1) lit. b) şi c) din Capitolul II al Anexei nr.VII a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice ale O.M.A.I nr. S/214/2011 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, poliţiştilor şi personalului civil din MAI cu modificările şi completările ulterioare.

Precizează faptul că:

-... a beneficiat pe perioada participării la „Misiunea NATO Training Mission-Afganistan" (...) de o diurnă în valoare de .../zi, plătită de către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române din contul în valută deschis la BCR, suma de finanţare fiind de la partenerul extern (Guvernul SUA.). Sumatotală plătităreclamantuluipentruperioada 04.11.2011 - 24.05.2012 a fost de 20.200 Euro;

- ... a beneficiat pe perioada participării la „Misiunea NATO Training Mission-Afganistan (... de o diurnă în valoare de .../zi, plătită de către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române din contul în valută deschis la BCR, sursa de finanţare fiind de la partenerul extern (GuvernulS.U.A). Sumatotalăplătită reclamantuluipentruperioada 04.05.2012 - 25.11.2012 a fost de 20.700 Euro.

Reiterează faptul că drepturile în discuţie se acordă de Ministerul Afacerilor Interne doar în situaţia în care nu sunt asigurate de către aliaţii, partenerii sau organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunile şi operaţiile, aspect sesizat şi în cuprinsul Deciziei nr. 30 din 15 mai 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din anexa nr.VII a Legii nr. 284/2010, raportate la prevederile art. 2 şi 6 din HG. nr. 1.086/2004 şi la dispoziţiile art. 6, art. 13 şi art. 15 alin. (2) din O.M.A.I. nr.  310/2009, sens în care apreciază că, în lipsa documentelor justificative, solicitarea reclamantului nu are un fundament legal, acesta neputând fi remunerat de două ori pentru aceeaşi muncă prestată.

Faţă de cele de mai sus şi raportat la solicitările reclamanţilor, formulate în baza art. 1 alin. (I), respectiv art. 3 din H.G. 1086/2004 arată că aceştia au beneficiat de drepturile băneşti prevăzute în actul normativ anterior menţionat, ţinându-se cont atât de tipul misiunii la care au participat - ,,Misiunea NATO Training Mission-Afganistan (..., cât şi de calitatea lor de ..., cu aplicarea întocmai prevederilor legale incidente din HG. 1086/2004.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamanţilor: „plata dobânzii legale pentru sumele cuvenite, începând cu data scadenţei acestora şi până la data plăţii efective " aceasta este o cerere subsidiară capătului principal de cerere, totodată precizează că întârzierea în plată reprezintă daune moratorii, obligaţii prevăzute ia articolul 1535 alineatul (1) Cod Civil, această cerere fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:

- potrivit articolului 1535 alineatul (I) Cod Civil, „în cazul în care o suma de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu în acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic".

În acest sens, prevederile mai sus menţionate nu sunt aplicabile, motivat de faptul ca, nu poate fi vorba de nicio scadenţă a unor plăţi datorate.

Cu privire la capătul de cerere referitor la plata cheltuielilor de judecată, solicită să se constate faptul că reclamanţii nu au făcut dovada efectuării unor astfel de cheltuieli. Dacă însă, pe parcursul judecării cauzei, reclamanţii vor depune documente din care să rezulte efectuarea unor astfel de cheltuieli, iar unitatea va cădea în pretenţii, solicită să se dispună ca eventualele cheltuieli reprezentând onorariu de avocat să fie proporţionale cu munca îndeplinită, conform dispoziţiilor art. 451 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Având în vedere obiectul cauzei deduse judecăţii, potrivit art. 249 din Codul de procedură civilă: „Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească („.)" sens în care arată că, prezentul litigiu nu este un veritabil conflict de muncă având în vedere calitatea reclamanţilor de cadre militare, fiind de competenţa instanţei de contencios administrativ (cu trimitere la Decizia 10/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), motiv pentru care sarcina probei incumbă acestora.

De asemenea, precizează că, la nivelul unităţii nu au fost înregistrate sesizări ale reclamanţilor, prin care să fi semnalat Inspectoratului General al Jandarmeriei Române probleme pe perioada misiunilor referitoare la condiţiile oferite şi drepturile achitate de partenerul extern sau de către instituţie, care să vizeze hrănirea, cazarea sau alte alocaţii.

În concluzie, având în vedere argumentele menţionate mai sus, solicită respingerea acţiunii reclamanţilor ca neîntemeiată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, se constată de către instanţă următoarele:

În baza art. 248 Cod procedură civilă, examinând cu prioritate excepțiile invocate de pârâți, prin întâmpinare, instanța reține următoarele:

Ambele pârâte au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, apreciind că, raportat la dispozițiile legale aplicabile în speță, calitate în prezentul dosar ar avea cealaltă instituție pârâtă.

Reclamanții înțeleg să insiste în soluționarea cauzei în contraictoriu cu cele două pârâte, în temeiul art. 47 din Codul muncii, text potrivit căruia: (1) Drepturile cuvenite salariatului detaşat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detaşarea. (2) Pe durata detaşării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detaşarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detaşat. (3) Angajatorul care detaşează are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detaşarea să îşi îndeplinească integral şi la timp toate obligaţiile faţă de salariatul detaşat. (4) Dacă angajatorul la care s-a dispus detaşarea nu îşi îndeplineşte integral şi la timp toate obligaţiile faţă de salariatul detaşat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus detaşarea. (5) În cazul în care există divergenţă între cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu îşi îndeplineşte obligaţiile potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), salariatul detaşat are dreptul de a reveni la locul său de muncă de la angajatorul care l-a detaşat, de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori şi de a cere executarea silită a obligaţiilor neîndeplinite.

Observăm că, deși textul legal prevede că salariatul se poate îndrepta împotriva oricăruia dintre angajatori, el nu prevede dreptul de a-i trage la răspundere pe amândoi, concomitent, astfel că se impune a se stabili, în prezentul dosar, instituția obligată în primul rând să răspundă față de angajat.

Potrivit dispoziţiilor art. 62 alin. (8) din Anexa nr. VI la Legea nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice  (act normativ abrogat la data de 01.07.2017, de art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice): „ Solda funcţiei de bază şi alte drepturi salariate pentru personalul militar detaşat la alte unităţi în vederea îndeplinirii atribuţiilor unor funcţii sau a unor misiuni se stabilesc şi se plătesc de unităţile de la care acesta este detaşat", aşadar obligaţia legală de a acorda drepturile salariale a aparţinut Inspectoratului de Jandarmi Judeţean .... Astfel reclamanţii, pe timpul detaşării până la încheierea misiunii internaţionale, au beneficiat de solda de funcţie, solda de grad, gradaţia, sporurile, indemnizaţiile, compensaţii sau alte drepturi la fel ca în perioada în care au activat la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ... în plus, aceştia au beneficiat de o compensaţie lunară de risc/pericol deosebit de 30% şi o compensaţie lunară de 100% specifică teatrului de operaţiuni. Drepturile salariale au fost asigurate de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ..., însă în ceea ce priveşte alte drepturi băneşti (diurnă, hrană, echipare, ctc.), s-a arătat că acestea au fost stabilite şi acordate de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Aşadar, nu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ... a emis actele administrative privind diurna pe timpul executării misiunii internaţionale, ci acestea au fost emise de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Concret, în perioada participării reclamanţilor la misiunile internaţionale - NATO Training Mission din Afganistan, drepturile băneşti prevăzute de H.G. 1086/2004 anterior menţionate, au fost acordate acestoria de către M.A.I - Jandarmeria Română. Pentru ...., s-a întocmit în acest sens Nota de fundamentare privind rotaţia contingentului de cadre M.A.I din cadrul Misiunii de Pregătire a N.A.T.O. din Afganistan (NTM - A), în perioada 01 - 24 noiembrie 2011, nr. 118141/18.10.2011, în cuprinsul căreia se precizează faptul că: „Transferul sumelor înaintate de SUA pentru plata diurnelor să se deruleze prin conturile în valută ale IGJR, pentru întregul personal al contingentului, eventualele comisioane fiind suportate din bugetul I.G.J.R." „Reprezentanţii MAI să beneficieze pe toată durata misiunii de drepturile prevăzute de normele legale în vigoare" „Completarea formularului CC 35 Form necesare asigurării plăţii diurnelor cuvenite personalului dislocat, precum şi asigurării necesarului de materiale folosite pentru desfigurarea misiunii”. Pentru  ..., s-a întocmit  Nota de fundamentare privind rotaţia contingentului de cadre M.A. I din cadrul Misiunii de Pregătire a N.A.T.O, din Afganistan (NTM - A), în perioada 04 - 26 mai 2012,  nr. 104348/23.04.2012, în cuprinsul căreia se precizează faptul că: „Transferul sumelor înaintate de SUA pentru plata diurnelor să se deruteze prin conturile în valuta ale IGJR, pentru întregul personal al contingentului, eventualele comisioane fiind suportate din bugetul I.G.J.R.”, „Reprezentanţii MAI să beneficieze pe toată durata misiunii de drepturile prevăzute de normele legale în vigoare”, „Completarea formularului CC 35 Form necesare asigurării plăţii diurnelor cuvenite personalului dislocat precum şi asigurării necesarului de materiale folosite pentru desfăşurarea misiunii".

Astfel că, și în cazul reclamanților, instituția obligată să îndeplinească obligația de a le achita sumele reprezentând diurne și alte necesități pentru desfășurarea misiunii, a fost cea la care s-a dispus detașarea, respectiv pârâta IGJR – instituția care a și făcut, în prezentul dosar, dovada achitării diurnelor în cuantum de 100 dolari pe zi pentru fiecare reclamant.

Pentru considerentele expuse, se va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâta INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN SABIN MOTORA ..., (UNITATEA MILITARĂ ...) și se va respinge ca atare acţiunea formulată de reclamanţii ..., şi ... în contradictoriu cu pârâta INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN SABIN MOTORA .... Se va respinge excepția  lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE.

Referitor la excepția prematurității și a inadmisibilității invocate de pârâta IGJR, din perspectiva lipsei procedurii prealabile, instanţa reţine că, neformularea de către reclamant a contestaţiei prealabile la ordonatorul de credite împotriva actelor administrative individuale de stabilire a drepturilor salariale, în condiţiile art. 30 alin. 2 din Legea nr. 284/2010 (în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale) sau ale art. 7 din Lg. 554/2004, nu justifică admiterea acestor excepții.

Astfel, se reține că, prin Decizia nr. 9/29.05.2017 pronunţată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că „în condiţiile în care obiectul litigiilor este reprezentat de acţiuni având ca obiect obligarea angajatorilor la plata, în temeiul legii, a unor drepturi salariale care nu sunt recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite ori prin contracte individuale de muncă sau acte adiţionale la acestea din urmă, textele de lege menţionate, respectiv art. 34 din Legea nr. 330/2009, art. 30 din Legea nr. 284/2010, art. 7 din Legea nr. 285/2010, art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, urmează a se interpreta în sensul că nu instituie o procedură prealabilă sesizării instanţelor din cadrul jurisdicţiei muncii cu aceste litigii” (par. 50 din deciziei), concluzie valabilă nu doar pentru cauzele care privesc raporturi juridice de muncă, ci şi pentru cauzele care vizează raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici.

În acest sens sunt și considerentele deciziei nr. 54/2018, pronunțată de ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de respingere ca inadmisibilă a sesizării formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal (paar. 54 – 59 din decizie).

În ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, s-a invocat aplicabilitatea disp.  art. 2517 din Codul civil, potrivit cărora termenul general de prescripţie este de 3 ani, dacă legea nu prevede alt termen, dar și ale art.  2523 din Codul civil, potrivit cărora prescripţia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui.

Este un aspect necontestat faptul că actul normativ în baza căruia s-au formulat pretențiile reclamanților, HG 1086/2004, a reprezentat un act secret, nepublicat în Monitorul Oficial, fiind disponibil doar anumitor persoane. Pârâtele afirmă că reclamanții ar fi putut deduce existența acestui act, din cuprinsul altor acte normative ce îl menționează, și că ar fi putut să îl studieze, acesta fiind comunicat unităților din care reclamanții făceau parte. Nu s-a demnostrat, însă, de către pârâte că reclamanții ar fi avut, în concret, acces la acest act normativ secret, și, cu atât mai mult, nu s-a demonstrat că dânșii ar fi luat efectiv cunoștință de conținutul său anterior momentului pe care l-au indicat. Ori, de vreme ce nu se aplică prezumția de cunaștere a legii specifică actelor publice, pârâtele ar fi trebuit să probeze faptul că reclamanții au fost încunoștiințați cu privire la conținutul actului vizat (potrivit art. 249 NCPC).

Prin urmare, de vreme ce nu s-a probat că reclamanților l-i s-ar fi adus la cunoștință conținutul HG 1086/2004 anterior lunii februarie 2020, se impune a se respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă, reținându- se că termenul de prescripție de 3 ani impus de legiuitor a început să curgă abia la data luării efective la cunoștință.

Asupra fondului cauzei, instanța reține că, în fapt, reclamanţii, având calitatea de militari activi - ..., au participat în cadrul misiunilor internaţionale:  04.11.2011 – 24.05.2012 - NATO Training Mission din Afganistan - NTM~ A ...; 04.05.2012 - 25.11.2012 - NATO Training Mission din Afganistan - ......

Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanții au solicitat acordarea unor drepturi băneşti prevăzute în H.G. nr.1086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ adoptat de Guvernul României în temeiul art. 10 din Constituţia României şi al art. 26 din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român. Pretențiile lor vizează în concret sumele reglementate de art. 1 alin. (1) lit. a) şi b) din H.G. 1086/2004, care dispune  - „Personalul participant la misiunile prevăzute la art 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, beneficiază de diurnă în valută care nu include cheltuieli de hrană astfel: a)ofiţerii - . de dolari SUA/zi/persoană; b)alte categorii de personal - ... de dolari SUA/zi/persoană ” și de art. art. 3 din acelaşi act normativ: ”Pe durata misiunii, personalul beneficiază de 1 dolar/SUA/zi/persoană pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere.”.

Conform art.26 din Legea nr.42/2004 „În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va stabili sporurile specifice, drepturile de diurnă, cazare şi hrană ale personalului militar şi civil participant la misiunile prevăzute la art. 2 lit. a)-d), precum şi ale celui care execută controale, în conformitate cu specificul fiecărui tip de misiune”, fiind adoptata HG nr. 1086/2004 prin care au fost reglementate drepturile personalului participant la misiunile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/2004.

De asemenea, art.27 din Legea nr.42/2004 mentiona ca „Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi celorlalte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Competenţele ministrului apărării naţionale, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii instituţiilor respective”, astfel ca nu poate fi retinuta sustinerea paratului in sensul ca aceste dispozitii legale nu s-ar aplica reclamantei.

Legea nr.42/2004 a fost in vigoare de la 21 martie 2004 până la 19 iunie 2011, fiind abrogata şi înlocuita prin Lege 121/2011 (privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român), care insa a mentiuni aceleasi dispozitii referitoare la destinatari: art. 27 – “Dispoziţiile prezentei legi se aplică tuturor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Competenţele ministrului apărării naţionale, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii instituţiilor respective”.

De asemenea, in art. 26 alin. 1 din Legea nr. 121/2011 se prevede că “Drepturile de diurnă, cazare, hrană, facilitarea legăturii cu familia, recreere şi transport ale personalului militar şi civil participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), precum şi ale celui care execută misiuni în zona de operaţii, în sprijinul forţelor armate dislocate, în conformitate cu specificul fiecărui tip de misiune sau operaţie, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.

După cum s-a reţinut la pct. 72 din considerentele Deciziei nr.30/2017, pronunţată de ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul art.26 din Legea nr.42/2004 a fost adoptată HG nr.1086/2004, iar la pct.75 din considerentele Deciziei nr.30/2017 este precizat că “ Dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr 1086/2004, anterior enunţate, au rămas aplicabile şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 121/2011, care a abrogat Legea nr. 42/2004 .”.

Având in vedere participarea reclamanților la cele doua misiuni, tribunalul apreciaza ca aceștia erau îndreptățiți să primeasca beneficiile financiare anterior mentionate, respectiv diurna în cuantum de ...dolari/zi și câte ... dolar SUA/zi/persoană, valoare datorată pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere.

Pe de altă parte, tribunalul confirmă că acordarea . drepturi băneşti având aceeaşi destinaţie, de către două instituţii diferite ar implica o îmbogăţire fără justă cauză. În reglementarea destinației diurnei solicitate de reclamanți, art.1 al.1 din HG nr. 1086/2004 prevede ca diurna în valută „nu include cheltuieli de hrană, calculată în baza ordinului de numire în funcţie, de la data părăsirii teritoriului naţional şi până la data intrării în ţară”.

Reținem că, potrivit Acordului Tehnic privind relaţiile operaţionale dintre Ministerul Afacerilor Interne şi Comandamentul Central din cadrul Departamentului de Apărare al Statelor Unite, susţinerea şi suportul logistic acordat Ministerului Afacerilor Interne din România, în mod direct sau indirect, s-a asigurat de către Comandamentul Central al Statelor Unite, precum şi de către structurile logistice subordonate acestuia, în cadrul participării la operaţiile desfăşurate în Afganistan. Astfel, prin Comandamentul Central din cadrul Departamentului de Apărare al Statelor Unite, s-au asigurat transportul în/din teatrul de operaţii, suportul logistic necesar susţinerii contingentului român în teatrul de operaţii (vehicule de patrulare, hrănire, cazare, asistenţă medicală ş.a.m.d) şi diurna zilnică ... Euro/zi/personal), Ministerului Afacerilor Interne din România revenindu-i ca obligaţii dotarea individuală a efectivelor şi pregătirea efectivelor participante la misiune.

Cu extrasele de cont depuse de către pârâta IGJR la dosar (f. 124-131), s-a dovedit că reclamantul ... a beneficiat pe perioada participării la „Misiunea NATO Training Mission-Afganistan" (... de o diurnă în valoare de .. Euro/zi, plătită de către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române din contul în valută deschis la BCR, suma de finanţare fiind de la partenerul extern (Guvernul SUA.). Suma totală plătităreclamantuluipentruperioada 04.11.2011 - 24.05.2012 a fost de .. Euro.

Totodată, reclamantul  ... a beneficiat pe perioada participării la „Misiunea NATO Training Mission-Afganistan (... de o diurnă în valoare de ...Euro/zi (f. 132-138), plătită de către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române din contul în valută deschis la BCR, sursa de finanţare fiind de la partenerul extern (Guvernul S.U.A). Sumatotalăplătită reclamantuluipentru perioada 04.05.2012 - 25.11.2012 a fost de ... Euro.

Reclamanții nu contestă recepționarea acestor sume, dar insistă că nu au primit drepturile reglementate de art. 1 și 3 din HG 1086/2004. Așadar, sumele de ... pe zi au fost, deja, achitate, în valută, cu titlu de diurnă reclamanților, reprezentând beneficii separate față de suportul logistic necesar (vehicule de patrulare, hrănire, cazare, asistenţă medicală ş.a.m.d). Chiar dacă HG 1086/2004 descrie diferit cuantumul diurnei ce se cuvine personalului vizat (... dolari/zi), această sumă reprezintă tot un drept separat față de cheltuielile reglementate distinct (pentru hrănire, cazare, transport), având aceeași destinație, de ”diurnă”.

Într-o problemă similară, respectiv în ce privește norma de hrană, s-a statuat  în cuprinsul Deciziei nr. 30 din 15 mai 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din anexa nr.VII a Legii nr. 284/2010, raportate la prevederile art. 2 şi 6 din HG. nr. 1.086/2004 şi la dispoziţiile art. 6, art. 13 şi art. 15 alin. (2) din O.M.A.I. nr.  310/2009, că aceasta se acordă de Ministerul Afacerilor Interne doar în situaţia în care cheltuielile cu hrana nu au fost asigurate de către aliaţii, partenerii sau organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunile şi operaţiile respective. Deși nu viza diurna în discuție în prezenta speță, statuarea Înaltei Curți de Casație și Justiție întărește concluzia că, în contextul acordării unor anumite beneficii de către partenerii sau organizaţiile internaţionale, nu este admisibilă acordarea acelorași beneficii și de către instituția din România.

În concluzie, de vreme ce au primit deja valorile superioare indicate în Euro cu titlu de diurnă, reclamanții nu mai sunt îndreptățiți să primească și o altă diurnă în valută care să servească aceluiași scop.

Situația este diferită în ceea ce privește valoarea de câte .. dolar SUA/zi/persoană, datorată pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, reglementată de  art. 3 din HG 1086/2004, cu privire la care nu s-a făcut dovada că ar fi fost achitată reclamanților cu vreo ocazie.

Astfel că, pentru argumentele de fapt și de drept expuse, se impune a se admite în parte acțiunea formulată de către cei doi reclamanți, respingându-se pretențiile vizând diurnele solicitate, și admițându-se pretențiile ce privesc dreptul reglementat de art. 3 din HG 1086/2004.

De asemenea, tribunalul va admite si solicitarea reclamanților de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale, în vederea acoperirii prejudiciului creat de lipsirea de drepturile salariale ce i se cuveneau. Prin urmare, va admite cererea reclamanților şi va obliga pârâta să le achite dobânda legală reglementată de OG nr. 13/2011 ( privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar) aferentă debitului principal, calculată de la data scadenţei lunare a fiecărei sume şi până la data achitării integrale a debitului.

În baza art. 453 NCPC, se impune și admiterea cererii reclamanților de obligare a pârâtei – parte care a pierdut procesul – să achite reclamanților suma de câte  700 lei pentru fiecare reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată dovedite în prezentul dosar, reprezentând onorariu avocat. Față de problemele juridice ridicate de soluționarea prezentului dosar, instanța apreciază onorariile de avocat a fi justificate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâta INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN SABIN MOTORA ..., (UNITATEA MILITARĂ ...), cu sediul în .. ..

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii ..., şi ... în contradictoriu cu pârâta INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN SABIN MOTORA ..., ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Respinge excepţiile: lipsei calităţii procesuale pasive, a  prescripţiei dreptului material la acţiune, a prematurităţii introducerii cererii de chemare în judecată şi a inadmisibilităţii – invocate de pârâta INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE.

Admite în parte acţiunea formulată de ... cu domiciliul în .., comuna .. nr. .., jud. .. şi ... domiciliat în ....., .. ... nr. .., ap.. jud. ... cu domiciliul procesual ales  la av. ... cu sediul în .. .., nr. .. jud. .., în contradictoriu cu pârâţii INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE (U.M. 0251 București), cu sediul în București, str. Jandarmeriei, nr. 9-1 1, sector l.

Dispune obligarea pârâtei INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE să achite reclamanţilor, în baza art. 3 din HG 1086/2004, câte .. dolar SUA/zi/persoană, valoare datorată pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere, pentru perioadele de timp în care aceştia  au participat la acţiuni militare sub egida NATO (4.05.2012-25.11.2012 – pentru reclamantul ... şi 4.11.2011-24.05.2012 – pentru reclamantul ...), cu dobânda legală aferentă acestor sume.

Dispune obligarea pârâtei INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE să achite reclamantului ... suma de 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Dispune obligarea pârâtei INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE să achite reclamantului ... suma de 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Respinge, în rest, ca neîntemeiate, pretenţiile reclamanţilor.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recurs ce se depune la Tribunalul ....

Pronunţată potrivit art. 396 alin. 2 NCPC azi, 25.06.2020.

Judecător....

Grefier....

Domenii speta

Spete similare