Infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, faptă prevăzută de art.9 ain1 lit. c şi alin.2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.35 alin. 1 Cod penal – aplicarea legii penale mai favorabile în cazul infracțiunii continuate

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Dosar nr. ...

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA PENALA

SENTINŢA PENALĂ Nr. 3

Şedinţa publică din data de 14 Ianuarie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...

Grefier ...

Din partea Ministerului Public s-a prezentat, la judecarea cauzei, domnul procuror ... din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş

Pe rol pronunţarea soluţiei dată în cauza penală privind pe inculpaţii:

.., fiul lui ... şi ..., născut la data de ... în .. jud. .., domiciliat în mun. .. str. .. nr. .., ap. .., jud. .., posesor al ..seria .. nr. .. CNP .. fără antecedente penale care să atragă starea de recidivă, trimis în judecată pentru săvârşirea infracțiunii de: evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) şi alin 2 din lg. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp. (317 acte materiale) şi

... fiul lui ..şi .. născut la data de .. în .. jud. .. domiciliat în mun. .., str. .. nr.. jud. .., posesor al... seria .. nr. .. CNP .. fără antecedente penale, trimis în judecată pentru săvârşirea infracțiunii de: complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 48 Cp. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c) din lg. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp. (228 acte materiale)

ca urmare a disjungerii cauzei din dosarul nr.. al Tribunalului Mureş.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Mersul dezbaterilor şi susţinerile participanţilor la procesul penal sunt consemnate în încheierea de şedinţă din data de 16 decembrie 2019, prin care s-a stabilit termen de pronunţare asupra soluţiei la data de 6 ianuarie 2020, când s-a dispus amânarea pronunţării pentru data de 8 ianuarie 2020, iar ulterior, pentru data de astăzi, 14 ianuarie 2020.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei penale deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. .din data de 05.12.2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, verificat sub aspectul legalităţii şi al temeiniciei, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor:

... fiul lui..şi ... născut la data de .., în .. jud. .., domiciliat în mun. ..., str. .. nr. .. ap. ..., jud. .. posesor al .. seria .., nr. .. CNP .. fără antecedente penale care să atragă starea de recidivă, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracțiunii de:

•evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) şi alin 2 din lg. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp. (317 acte materiale aferente facturilor fictive emise pe numele societăţilor comerciale ...... și .

... fiul lui ..şi .. născut la data de .. în .. jud. .., domiciliat în mun. str. .. nr. .. jud. .. posesor al .. seria .. nr. .., CNP..., fără antecedente penale, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracțiunii de:

•complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 48 Cp. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c) din lg. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp. (228 acte materiale privind facturile fictive emise pe numele societăţilor comerciale ....).

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în esenţă că în fapt, inculpatul ... în calitate de administrator şi asociat unic al societăţii comerciale ... ce are ca şi obiect de activitate fabricarea hârtiei și cartonului ondulat, în perioada decembrie 2011- martie 2017, a dispus, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, înregistrarea în evidenta contabila cu aplicarea regimului de deductibilitate fiscala cheltuieli fictive în suma totala de 1.225.785 lei, în baza a 317 facturi având drept emitenţi societățile comerciale: .... cauzând un prejudiciu bugetului consolidat al statului în sumă totală de 475.901 lei (191.126 lei reprezentând impozit pe profit + 279.775 lei taxa pe valoarea adăugată)

Prin furnizarea de facturi fictive emise pe numele societăţilor enumerate mai sus (cu excepţia societăţii .... facturi care ulterior au fost înregistrate în contabilitatea societăţii SC ....., inculpatul ... a înlesnit activitatea infracţională a inculpatului ... şi a contribuit în mare parte, în calitate de complice,  la producerea prejudiciului cauzat.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş sub nr. de dosar .. ca urmare a disjungerii din dosarul nr. ..

Prin încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară nr. .. în dosarul asociat nr. ... s-a constatat competenţa şi legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii în cauză.

După începerea judecăţii în cauză, la termenul de judecată din data de 06.12.2019 inculpații au arătat că recunosc faptele pentru care s-a dispus trimiterea  în judecată şi au solicitat ca cercetarea judecătorească să se desfăşoare conform procedurii recunoaşterii învinuirii.

În latura civilă a cauzei, anterior începerii cercetării judecătoreşti în cauză, în faza de urmărire penală, s-a constituit parte civilă în cauză DGRFP Braşov – AJFP Mureş cu suma de 475.901 lei lei.

Fiind declarată terminată cercetarea judecătorească în cauză în conformitate cu prevederile art. 387 Cod pr.pen. şi analizând ansamblul probator administrat în cursul fazei de urmărire penală şi în cursul judecăţii, instanţa reţine următoarele:

I. Latura penală în cauzei

În fapt, instanţa reţine că trebuie analizate mai multe aspecte care împreună concură către stabilirea cu exactitate a situaţiei de fapt reale. În primul rând, procurorul a demonstrat în mod neechivoc şi bine documentat că cele 317 facturi fiscale înregistrate în contabilitatea SC ... sunt false, operațiunile economice înscrise în acestea fiind nereale. Pe lângă declaraţia inculpaților de recunoaştere a faptului că facturile fiscale emise sunt false se adaugă în mod întemeiat declaraţiile martorilor ... .. Mai mult, aşa cum rezultă din studiul facturilor ataşate la vol. I d.u.p, pe numele ..., rezultă că acestea au fost emise de societățile emitente care au fost identificate de parchet însă persoanele care au figurat ca administratori ai societăţilor menţionate nu pot preciza cu exactitate ce anume relaţii comerciale au derulat cu ... sau nu au cunoştinţă de această societate.

În al doilea rând înregistrarea facturilor în contabilitate este certă.  Aşa cum rezultă din volumul I al dosarului de urmărire penală şi declaraţia inculpatului ... acesta cunoscând că facturile sunt fictive a înregistrat aceste facturi în contabilitate. Facturile se află înregistrate în contabilitate şi sunt evidenţiate în volumul de dosar penal menţionat. Vinovăţia inculpatului ... este dată atât de declaraţia acestuia de recunoaştere a faptelor cât şi de declaraţia martorilor menționați.

Instanţa concluzionează că în urma unei acțiuni de inspecţie fiscala efectuată la societatea .... ... CUI ...s-a constatat faptul că in perioada decembrie 2011- august 2017 societatea verificata a înregistrat în evidenta contabila, cu aplicarea regimului de deductibilitate fiscala, cheltuieli şi a dedus taxa pe valoarea adăugată aferentă în baza unor facturi având drept emitenţi societățile: .... fără a justifica realitatea operaţiunilor înscrise în aceste facturi.

Lipsa justificării constă în lipsa documentelor justificative în unele cazuri, în altele facturile în cauză au înscrise date incomplete sau eronate ale societăţilor care apar ca furnizoare, iar uneori date incomplete ale beneficiarului, au valori sub 5000 lei şi societăţile care apar ca furnizoare a .... au obiect de activitate care nu corespunde cu natura serviciilor şi bunurilor care ar fi fost prestate/livrate către societatea verificată. 

Sub aspectul legii penale mai favorabile cu referire la textul de lege care prevede infracţiunile pentru care inculpaţii a fost trimişi în judecată, instanţa face următoarele menţiuni, în privinţa modificărilor legislative care au intervenit se la data săvârşiri faptelor până la data soluţionării prezentei cauze.

Faţă de data comiterii infracţiunilor de evaziune fiscală, instanţa va reţine că în prin Legea nr. 50/2013, Legea nr. 241/2005 a fost modificată în sensul majorării pedepselor aplicabile, astfel: „la articolul 9, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea următorul cuprins:

"(2) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita maxima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majorează cu 5ani

(3) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 7 ani."

În consecinţă, având în vedere valoarea prejudiciului provocat, instanţa apreciată că în cauză sunt aplicabile prevederile alin 2 al art. 9. Faptul că la data de 17.10.2019 ANAF a revenit și a indicat un prejudiciu de 441.155 lei nu este relevant față de împrejurarea că inculpatul ... a plătit o parte din prejudiciu. Întrucât infracțiunea continuată de care au fost acuzați cei doi inculpați s-a epuizat la data de 27.03.2017, legea aplicabilă este cea de la această dată întrucât cea din urmă componentă a infracțiunii continuate a fost săvârșită după modificarea limitelor de pedeapsă în sensul majorării lor.

În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală, instanţa observă că potrivit prevederilor art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005, în vigoare la data săvârşirii faptei, cât şi la data soluţionării cauzei „constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: (…) c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive”.

În drept,

Fapta inculpatul ... care, în calitate de administrator şi asociat unic al societăţii comerciale ... ce are ca şi obiect de activitate fabricarea hârtiei și cartonului ondulat, în perioada decembrie 2011 – martie 2017, a dispus, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, înregistrarea în evidenta contabila cu aplicarea regimului de deductibilitate fiscala cheltuieli fictive în suma totala de 1.225.785 lei, în baza a 317 facturi având drept emitenţi societățile comerciale: .... cauzând astfel un prejudiciu bugetului consolidat al statului în sumă totală de 475.901 lei (191.126 lei reprezentând impozit pe profit + 279.775 lei taxa pe valoarea adăugată), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) şi alin 2 din lg. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp. (317 acte materiale aferente facturilor fictive emise pe numele societăţilor comerciale ... şi evidenţiate în cuprinsul tabelului înserat la începutul actului de sesizare al instanţei)

Fapta inculpatului ... ..care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada iunie 2013 – martie 2017, a furnizat inculpatului .... pentru a înlesni sustragerea celui din urmă de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale 228 de facturi emise pe numele societăţilor ...., facturi ce atestă cheltuieli fictive şi care ulterior au fost înregistrate în contabilitatea societăţii ...., şi astfel a contribuit la producerea unui prejudiciu în sumă de 338.184 lei din totalul de 475.901 lei reţinut în sarcina autorului faptei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 48 Cp. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c) din lg. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp. (228 acte materiale privind facturile fictive emise pe numele societăţilor comerciale ....

 Din punctul de vedere al laturii obiective a infracţiunii, elementul material este dat de evidenţierea unor operaţiuni nereale (fictive) în documentele contabile sau financiar – fiscale oficiale, adică o acţiune prin care în aceste documente justificative valide, total sau parţial. Operaţiunea fictivă constă în disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există. Potrivit art. 34 lit. b) din Ordinul nr. 3055/2009 privind aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. Urmarea imediată a infracţiunii constă în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale derivate din necesitatea stabilirii stării de fapt fiscale, în vederea prelevării veniturilor publice şi îndeplinirii obligaţiilor fiscale de către contribuabili. Legătura de cauzalitate rezultă ex re din materialitatea faptei.

Din punctul de vedere al laturii subiective a infracţiunii, instanţa reţine că inculpații au acţionat cu vinovăţie în forma intenţiei directe prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a) Cod penal deoarece au prevăzut că prin activitatea desfăşurată creează o stare de pericol pentru ordinea publică, consecinţă pe care a urmărit-o prin săvârşirea faptei.

Totodată instanţa constată că nu s-a făcut dovada existenţei vreunei cauze justificative sau de neimputabilitate dintre cele prevăzute de lege.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpaților vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 74 Cod penal, text care prevede că: „(1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială. (2) Când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea”.

Din punctul de vedere al gravităţii infracţiunii deduse judecăţii, instanţa reţine că faptele de care este acuzat inculpatul prezintă o gravitate concretă ridicată, având în vedere modalitatea în care acesta a acționat, durata activității infracționale și prejudiciul ridicat, aferent infracțiunilor de evaziune fiscală.

Observăm că, în ceea ce privește pe inculpatul ... acesta plătește deja către stat sume lunare considerabile ca urmare a eșalonării plății și este în continuare administrator al .... Din bilanțurile contabile depuse, instanța constată că societatea este solvabilă și are un activ capabil să acopere prejudiciul către stat pentru care este ținută să răspundă în calitate de persoană responsabilă civilmente, fiind audiată în această calitate în cursul procesului penal.. În aceste considerente apreciem că, în cadrul infracțiunilor de evaziune fiscală, cel mai important aspect este recuperarea prejudiciului. Măsurile asigurătorii instituite prin ordonanța procurorului asupra bunurilor celor doi inculpați acoperă și ele prejudiciul reclamat. Așadar, observăm că, statul își va recupera prejudiciul. În aceste condiții, apreciem că măsurile de coerciție penală trebuie să aibă în vedere acest considerent Din păcate pentru inculpatul ..., care este și autor al infracțiunii analizate, la data epuizării infracțiunii de care este acuzat, limitele speciale ale pedepsei erau cuprinse între 7 și 12 ani. Pentru acest inculpat vom reține circumstanța atenuantă prev. de art. 75 alin 2 lit. a Cpen, întrucât, de bunăvoie a ajuns la un acord de eșalonare a plăților cu statul român prin partea civilă, iar plățile sunt efectuate la timp. La acestea se adaugă faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, asigură în continuare funcționarea societății parte responsabilă civilmente, este bine integrat în societate. Însă chiar și cu reținerea art. 396 alin 10 și art. 75 alin 2 lit. a Cpen limita de pedeapsă minimă este de 3 ani, o lună și 10 zile, după scăderea corespunzătoare de câte o treime de fiecare dată. În cazul său, pedeapsa nu poate coborî mai mult, cauzele de reducere fiind maxime. Așadar, deși inculpatul s-ar califica pentru o suspendare a executării pedepsei, nu sunt îndeplinite condițiile art. 91 alin 1 lit. a Cpen, limita de pedeapsă fiind mai mare de 3 ani. În concluzie, vom aplica inculpatului o pedeapsă orientată către minim, de 3 ani și 3 luni închisoare care va fi executată în regim de detenție, pentru că în cazul său, nu este posibilă o altă modalitate de individualizare.

Cu privire la inculpatul ... deși acesta nu a achitat până în prezent nici parte din prejudiciu, în raport de probatoriul administrat, existenţa mijloacelor de probă care demonstrează că inculpatul a participat la comiterea infracţiunii pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, justifică aplicarea unei pedepse în cuantum de 3 ani închisoare. Materialul probator administrat demonstrează că  activitatea infracțională în care  au fost implicați ambii inculpați a avut un caracter organizat și premeditat, fiind vorba de acte infracționale prin care s-a urmărit realizarea și punerea în aplicare a unui sistem de fraudare a bugetului public consolidat, prin intermediul unor facturi fiscale despre care inculpații cunoşteau că sunt false. Recrudescenţa fără precedent a actelor cu efect prejudiciabil la adresa bugetului public consolidat sunt în măsură să demonstreze un mod de operare extrem de folosit la momentul respectiv.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei pentru inculpatul ..., constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 Cod penal, respectiv pedeapsa ce-i va fi aplicată este închisoarea de 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar Tribunalul apreciind, faţă de persoana inculpatului (îşi obţine veniturile necesare existenţei din muncă, are un nivel de educaţie care îi permite conştientizarea gravităţii faptei săvârşite), de comportamentul anterior, corespunzător, dar şi ulterior comiterii faptei, de perspectivele de reintegrare în societate prin desfăşurarea unei activităţi licite, dar şi a unei munci neremunerate în folosul comunităţii, că pronunţarea condamnării constituie un serios avertisment pentru inculpată şi chiar fără executarea pedepsei în regim de detenţie nu va mai săvârşi alte infracţiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei sa viitoare pentru o perioadă determinată, va dispune suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probaţiune, pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 alin. 1 Cod penal.

Durata termenului de supraveghere și a pedepsei au fost determinate de durata activității infracționale, de faptul că inculpatul nu a avut inițiativa de a achita măcar parte din prejudiciu și de cuantumul ridicat la prejudiciului produs.

Esențial pentru a se dispune această modalitate de executare este faptul că, asupra imobilului inculpatului ... s-au impus măsuri asigurătorii care depășesc ca și cuantum suma care figurează ca prejudiciu. Așadar, și numai de la acest inculpat s-ar putea recupera în integralitate tot prejudiciul.

Aplicarea unei pedepse cu închisoarea în cauze de acest gen, care afectează direct și grav bugetul public, se impune cu necesitate, nu pentru că nu se poate trece cu îngăduință peste starea de pericol pe care au creat-o în timpul de cele mai multe ori îndelungat în care sunt derulate operațiunile financiare ci pentru că această măsură se impune cu siguranță împotriva operațiunilor aparent legale pe care persoanele acuzate le creează și le mențin, de regulă până la stoparea lor de către autoritățile judiciare. Activitatea infracțională derulată lovește grav interesele economice ale societății, iar urmările acestor manifestări ar trebui suportate de cei care le comit, nefiind acceptabilă îmbogățirea acestora pe seama sacrificiilor financiare ale bugetului public.

Sub aspectul pedepselor complementare şi accesorii, instanţa reţine că pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) - o) Cod pen. iar potrivit art. 65 alin. 1 Cod penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi d) - o), a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară. Prin urmare, în privinţa pedepselor accesorii instanţa reţine că, potrivit art. 65 alin. 1 Cod penal, acestea se stabilesc în funcţie de modul în care au fost stabilite pedepsele complementare; în concret dacă se apreciază necesitatea dispunerii pedepsei complementare trebuie stabilit şi conţinutul pedepsei accesorii în funcţie de conţinutul pedepsei complementare, rezultând în mod clar existenţa unei legături indisolubile între pedepsele complementare şi accesorii.

Instanţa apreciază că orice pedeapsă aplicată unui inculpat trebuie să fie individualizată şi să aibă o finalitate practică, o aplicabilitate în societate şi nu doar să fie aplicată in abstracto, fără să producă efecte în relaţiile sociale in concreto. Raportat la criteriile prevăzute în art. 67 alin. 1 şi 2 Cod penal instanţa apreciază că - având în vedere natura şi gravitatea infracţiunii deduse judecăţii, împrejurările cauzei şi persoana infractorilor anterior analizate - se impune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi faţă de inculpați, pentru infracţiunea săvârşită de aceștia. Astfel, instanţa apreciază că activitatea ilicit penală, astfel cum a fost expusă, demonstrează nedemnitatea inculpaților în exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi lit. b) Cod penal. Totodată, având în vedere natura infracţiunii de evaziune fiscală deduse judecăţi se impune interzicerea dreptului de a ocupa funcţia de administrator de societăţi comerciale în cazul inculpatului ..., prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. g) Cod penal. Sub aspectul duratei pedepsei complementare, instanţa opinează că aplicarea acesteia pe durata de 3 ani este proporţională cu scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, raportat la criteriile prevăzute de art. 67 alin. 1 Cod penal.

Având în vedere natura infracțiunii reținute în sarcina lor, în baza art. 12 din Legea 241/2005 instanța va interzice inculpaților dreptul de a fi fondatori, directori sau reprezentanți legali ai vreunei societăți comerciale, măsura urmând a fi comunicată Oficiului Registrului Național al Comerțului. Așadar, chiar dacă inculpatul ....încă administrează societatea – parte responsabilă civilmente, aplicarea sancțiunilor complementare de natură penală este obligatorie.

În baza art. 67 alin. 2 Cod penal rap. la art. 66 alin. 3 Cod penal va aplica inculpaților pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de administrator de societăţi comerciale, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal va aplica inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de administrator de societăţi comerciale, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

II. Latura civilă a cauzei

Sub aspectul laturii civile, conform celor expuse deja, potrivit constituirii de parte civilă, prejudiciul produs este în cuantum de 475.901 lei Instanţa reţine că dreptul la reparație se naște de la data cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. În ceea ce priveşte întinderea reparaţiei, răspunderea civilă delictuală a inculpatului este guvernată de principiul reparării integrale a prejudiciului produs prin infracţiune însă în limitele în care partea civilă a exercitat acţiunea civilă în procesul penal. Despăgubirea acordată părții civile trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat (damnum emergens) precum și câștigul pe care în condiții obișnuite partea civilă ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit (lucrum cessans), precum și cheltuielile făcute pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Repararea prejudiciului se face potrivit dispozițiilor civile fie în natură fie prin echivalent, fie prin plata unei sume de bani când repararea în natură nu este posibilă în totul sau în parte. În ceea ce privește despăgubirea bănească, ea poate fi stabilită de instanță, fie în modalitatea plății unei sume globale de bani, fie prin plata unor rate periodice. În ipoteza în care prejudiciul are caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub forma unor prestații periodice.

Deși inculpatul .... a achitat parțial prejudiciul, iar plățile continuă, instanța va obliga pe cei doi inculpați la plata în solidar a sumei de 338.184 lei alături ...., iar pentru diferența de 137.717 lei inculpatul...va răspunde în solidar doar cu partea responsabilă civilmente ..., întrucât coinculpatul ... nu a avut nici o contribuție la această diferență de prejudiciu.

Mai mult, prin procedura recunoașterii învinuirii, inculpații au recunoscut și prejudiciul imputat fiecăruia, întrucât, infracțiunile de evaziune fiscală fiind infracțiuni de prejudiciu, acesta face parte din latura obiectivă a infracțiunii, recunoașterea acuzației penale cuprinzând și acest aspect.

În consecinţă, în baza art. 19 şi art. 397 alin. 1 Cod pr.pen., va admite acţiunea civilă formulată de către partea civilă. Cu privire la inculpatul ..., acestuia nu i se vor aplica prevederile care presupun acordarea de dobânzi şi penalităţile de întârziere până la plata efectivă a debitului, întrucât nu au fost cerute de partea civilă, acest inculpat urmând să răspundă civil, în solidar cu coinculpatul ... și cu partea responsabilă civilmente strict pentru suma stabilită mai sus ca prejudiciu de organele judiciare de 338.184 lei.

Apreciem că desfiinţarea celor 317 facturi fiscale nu poate fi dispusă, întrucât, acestea au fost deja scoase din circuitul economic, sunt reţinute la dosarul cauzei, iar desfiinţarea lor nu prezintă nici un interes juridic, consemnând date false în totalitate.

În scopul recuperării prejudiciului cauzat prin faptele ilicite, în temeiul art. 11 din Legea nr. 241/2005  instanţa urmează a menţine măsura sechestrului asigurător.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. 2 Cpp reţinând culpa penală şi procesuală a inculpatului faţă de care s-a dispus soluţia condamnării în cauză în baza art. 398 Cod pr.pen. rap. la art. 272 Cod pr.pen. şi art. 274 alin. 1 teza I Cod pr.pen urmează a obliga inculpații la cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.13 din Legea nr. 241/2005, la data rămânerii definitive a prezentei se va comunica copie de pe dispozitiv Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 9 alin. 1 lit. c) și alin 2 din Legea nr. 241/2005 penal cu aplic. art. 396 alin. 1, 2 şi 10 Cod pr.pen. şi art. 75 alin 2 lit a  Cod penal, art. 35 alin. 1 Cp. (317 acte materiale) condamnă inculpatul ... fiul lui ..., născut la data de ... în ...jud. .,... domiciliat în mun. .., str. .., nr. .., ap. ..., jud. .. posesor al.. seria .. nr. ... CNP ..., la pedeapsa de 3 ani şi 3 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de „evaziune fiscală în formă continuată”.

În baza art. 67 alin. 2 Cod penal rap. la art. 66 alin. 3 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de administrator de societăţi comerciale, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de administrator de societăţi comerciale (funcţie de care s-a folosit în săvârşirea infracţiunii), de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 48 Cpen rap la art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005 penal cu aplic. art. 396 alin. 1, 2 şi 10 Cod pr.pen., art. 35 alin. 1 Cp. (228 acte materiale) condamnă pe inculpatul ... fiul lui ... născut la data de .., în .., jud. .. domiciliat în mun. .., str.., nr. .. jud. .. posesor al .. seria .. nr.. CNP ...., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „complicitate la evaziune fiscală în formă continuată”.

În baza art. 67 alin. 2 Cod penal rap. la art. 66 alin. 3 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de administrator de societăţi comerciale, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de administrator de societăţi comerciale, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Mureș, pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 93 alin. 1 şi 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, obligă pe inculpatul ... ..să respecte următoarele măsuri de supraveghere şi obligaţii:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Mureș, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

f) să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 şi 4 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, obligă pe inculpatul ... să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, la una din următoarele două entităţi: Primăria ... afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală atrage atenţia inculpatului ... că, în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, nu respectă, cu rea credinţă, măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse de instanţă, precum şi în cazul săvârşirii de noi infracţiuni, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei.

În baza art. 19 şi art. 397 alin. 1 Cod pr.pen., art. 998 Cod civil din 1864 admite acţiunea civilă formulată de către partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Mureş - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş şi în consecinţă obligă inculpatul ... alături de ... la plata către partea civilă a sumei de 475.901 lei reprezentând prejudiciul cauzat de inculpat prin săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere până la plata efectivă a debitului.

De asemenea obligă inculpatul .... la plata către partea civilă a sumei de 338.184 lei care face parte din suma totală de 475.901  reprezentând prejudiciul cauzat de inculpat prin săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală.

În temeiul art. 11 din Legea nr. 241/2005 menţine măsura sechestrului asigurător luată prin ordonanţa din data de 04.06.2018 asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, aflate în proprietate de drept şi de fapt a inculpaţilor .. și ... până la concurența acoperirii prejudiciului datorat, așa cum sunt redate în procesele verbale din data de 09.07.2018 (f. 337 vol. II) şi data de 02.07.2018 (f. 338 vol. II), astfel :

...... apartament cu 4 camere și 7 dependințe situat în localitatea ....

....... imobil clădire rezidențială situată în ..., str... nr. .., CF ... nr. topo ....

În baza art. 398 Cod pr.pen. rap. la art. 272 Cod pr.pen. şi art. 274 alin. 1 teza I Cod pr.pen. obligă inculpații ... și ... la plata către stat a sumei de 2.000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 1500 lei în faza de urmărire penală.

În baza art. 398 Cod pr.pen. rap. la art. 274 alin. 1 teza a–II-a Cod pr.pen. onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală ( 620 lei conform delegaţiei pentru asistenţă judiciară obligatorie.) și onorariile parțiale ale avocaților în sumă de 200 lei fiecare din cursul judecății rămân în sarcina statului, urmând a fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Mureş.

În baza art. 12 din Legea 241/2005 interzice inculpaților dreptul de a fi fondatori, directori sau reprezentanți legali ai vreunei societăți comerciale iar dacă au fost aleși, sunt decăzuți din drepturi.

În baza art.13 din Legea nr. 241/2005, la data rămânerii definitive a prezentei se va comunica copie de pe dispozitiv Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Ia act că inculpații au fost asistați de avocați aleși în cursul judecății.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 ianuarie 2020.

Preşedinte,

...

Grefier,

...

Domenii speta

Spete similare