Infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev de art 336 alin 3 Cod penal. Judecarea cauzei în procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii prev. de art. 375 Cod procedură penală. Prelevarea unei singure

Declararea neconstituţională a sintagmei „la momentul prelevării probelor biologice” din cuprinsul art. 336 alin. 3 Cod penal nu prezintă relevanţă sub aspectul legalităţii incriminării, nefiind dezincriminată fapta conducătorului auto de a conduce un autovehicul pe drumurile publice având o concentraţie alcoolică peste limita legală, pronunţarea condamnării depinzând de împrejurarea ca valoarea alcoolemiei la momentul surprinderii în trafic să depăşească limita legală (0,80gr/l).

Recoltarea unei singure probe biologice, deşi face imposibil calculul retroactiv al alcoolemiei, nu este de natură să determină achitarea, nefiind invocată în faza de judecată la instanţa de fond de inculpat, care a recunoscut în totalitate săvârşirea infracţiunii descrisă în actul de sesizare şi a optat pentru judecarea cauzei în procedura abreviată a recunoaşterii învinuirii, prev. de art. 374 alin. 4, art. 375 Cod procedură penală, exclusiv pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, pe care le-a recunoscut şi însuşit.

Prin sentinţa penală nr. 475 din data de 14.05.2015, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 1287/311/2015, în baza art. 396 alin 1, 2 si 10 Cod procedura penala a fost condamnat inculpatul D.D.I.  la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev de art 336 alin 3 Cod penal.

In baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

***

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că, prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina la data de 10.02.2015 în dosarul nr 5369/P/2014 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului D.D.I.  sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 336 alin 3 Cod penal.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 19.10.2014, în jurul orei 19.20, organele de poliţie rutieră din cadrul Poliţiei Mun. Slatina, aflate în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, au solicitat conducătorului microbuzului marca Isuzu, cu nr. de înmatriculare OT .., ce se deplasa pe DJ 677 pe raza com. Plesoiu, jud. Olt, să oprească autovehiculul, conducătorul fiind identificat în persoana numitului D.D.I. .

In urma testării acestuia cu aparatul alcotest, s-a stabilit că prezintă o concentraţie de alcool în aerul expirat de 0,50 mg/l, astfel cum a rezultat din fişa alcotest nr. 00015.

Având în vedere prevederile art. 88 alin.(6) din OUG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice care impun obligaţia recoltării mostrelor biologice în cazul în care conducătorul unui vehicul este depistat cu o alcoolemie de peste 0,40% alcool pur în aerul expirat, inculpatul, a fost condus la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina în vederea prelevării mostrelor biologice şi stabilirea alcoolemiei.

Potrivit Buletinului de analiză toxicologică nr. 1063 din data de 21.10.2014, s-a stabilit că inculpatul D.D.I.  avea o concentraţie alcoolică de 1,05 g %g, rezultată din analiza probei I - prelevată la ora 20.15.

Inculpatul  D.D.I. a recunoscut savarsirea faptei declarând in cursul urmaririi penale că a consumat băuturi alcoolice, iar ulterior, în data de 19.10.2014 a condus auto marca Isuzu, cu nr. de înmatriculare OT.., pe DJ 677 pe raza com. Plesoiu, jud. Olt, fiind oprit de organele de poliţie. A fost testat cu aparatul alcooltest rezultatul fiind de 0,50 mg/l, ulterior fiind condus la SJU Slatina pentru recoltarea de probe biologice.

In cursul cercetarii judecatoresti inculpatul a solicitat ca judecata sa aiba loc doar in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale.

Instanţa a reţinut situaţia de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât şi în faza cercetării judecătoreşti, respectiv: proces verbal de constatare a infracţiunii; fişă alcooltest; buletin de analiză toxicologică; declaraţii martori; declaraţii inculpat.

În drept, fapta inculpatului D.D.I.  constând în aceea că în data de 19.10.2014, în jurul orei 19.20 inculpatul a condus auto marca Isuzu, cu nr. de înmatriculare OT.., pe DJ 677, pe raza com. Plesoiu, jud. Olt, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, având o concentraţie alcoolică de 1,05 g %o la momentul prelevării primei probe biologice s-a reţinut că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prevăzute şi pedepsite de art. 336 alin 3 Cod penal.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 336 alin 3 C. pen., instanţa a reţinut că elementul material constă în acţiunea de a conduce pe drumurile publice un vehicul avand o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l,  urmarea imediată constând în realizarea unei stari de pericol pentru circulatia pe drumurile publice, existand legatura de cauzalitate intre urmarea imediata a faptei comise si elementul material al laturii obiective.

S-a constatat ca fiind indeplinita si cerinta esentiala pentru existenta acestei infractiuni respectiv aceea ca inculpatul sa efectueze transport public de persoane asa cum reglementeaza dispoz art 336 alin 3 Cod penal.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei.

***

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul D.D.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea apelului a susţinut că în cauză se impunea achitarea inculpatului, în temeiul disp. art. 16 alin. 1 lit. b)  având în vedere decizia Curţii Constituţionale nr. 732/16.12.2014, prin care s-a stabilit că sintagma „la momentul prelevării probelor biologice” din cuprinsul disp. art. 336 alin. 3 Cod penal este neconstituţională, astfel că în raport de împrejurarea că inculpatului i s-a recoltat o singură probă biologică, împrejurare ce face imposibilă calcularea retroactivă a alcoolemiei la momentul surprinderii in trafic, fapta inculpatului nu constituie infracţiune, nefiind prevăzută de legea penală.

***

În drept, apelul a fost întemeiat pe disp. art. 409 şi următoarele Cod procedură penală.

Analizând sentinţa penală apelată, prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu cauza, potrivit disp. art. 417 alin.2 Cod procedură penală, pe baza actelor şi lucrărilor dosarului şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Curtea constată că apelul formulat de inculpat este nefondat, pentru următoarele considerente :

Critica inculpatului privind achitarea în baza disp. art. 16 alin. 1 lit. b) Cod procedură penală este nefondată, fapta acestuia, de a conduce un autovehicul pe drumurile publice sub influenţa băuturilor alcoolice, având o concentraţie alcoolică peste limita legală, întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prevăzute şi pedepsite de art. 336 alin 3 Cod penal.

Declararea neconstituţională a sintagmei „la momentul prelevării probelor biologice” din cuprinsul art. 336 alin. 3 Cod penal nu prezintă relevanţă sub aspectul legalităţii incriminării, nefiind dezincriminată fapta conducătorului auto de a conduce un autovehicul pe drumurile publice având o concentraţie alcoolică peste limita legală, pronunţarea condamnării depinzând de împrejurarea ca valoarea alcoolemiei la momentul surprinderii în trafic să depăşească limita legală (0,80gr/l).

Recoltarea unei singure probe biologice, deşi face imposibil calculul retroactiv al alcoolemiei, nu a fost invocată de inculpat în faza de judecată la instanţa de fond, care a recunoscut în totalitate săvârşirea infracţiunii descrisă în actul de sesizare şi a optat pentru judecarea cauzei în procedura abreviată a recunoaşterii învinuirii, prev. de art. 374 alin. 4, art. 375 Cod procedură penală, exclusiv pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, pe care le-a recunoscut şi însuşit.

În aceste condiţii, nu există nicio probă care să justifice concluzia că la momentul suprinderii în trafic, inculpatul D.D.I. avea o concentraţie alcoolică sub limita legală, iar în raport intervalul scurt (45 min) dintre momentul testării cu aparatul alcooltest (19:25) şi cel al recoltării singurei probe biologice (20:15) apare ca neplauziilă posibilitatea creşterii concentraţiei alcoolice cu 0.25 gr./l, aceasta fiind cel puţin teoretic în scădere în considerarea orei (10:00)  la care a avut loc ingestia de alcool, astfel cum a fost declarată de inculpat potrivit procesului verbal de recoltare aflat la fila 12 D.U.P.

Totodată, Curtea reţine că imposibilitatea realizării calculului retroactiv al alcoolemiei nu este datorată culpei organelor judiciare, ci atitudinii inculpatului care a refuzat prelevarea celei de-a doua probe, aşa cum s-a consemnat în procesul verbal de recoltare întocmit de U.P.U. – Spitaul Judeţean de Urgenţă Slatina, împrejurare care, alături de recunoaşterea totală şi necondiţionată a faptei şi a probelor de vinovăţie administrate exclusiv în faza urmăririi penale, se coroborează în mod pertinent şi suficient, excluzând orice dubiu asupra vinovăţiei inculpatului.

Domenii speta

Spete similare