Contestatie legea electorala.conditii de eligibilitate

COD ECLI:RO:JDMED:2016:001.000754

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA MEDGIDIA

Medgidia, str.Independenţei nr.14, judeţul Constanţa;

 cod poştal – 905600

Înregistrată în evidenţa A.N.S.P.D.C.P. sub nr. 3068

Dosar nr. 3054/256/2016

SENTINŢĂ CIVILĂ NR. 754

Şedinţa publică din 25 aprilie 2016

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE -  S.A.I. 

GREFIER – V.I.

Ministerul Public este reprezentat prin Procuror -  R.T.

de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia

 Pe rol judecarea cauzei civile - având ca obiect – contestaţie la legea electorală - formulată de contestatorul M.I…. în contradictoriu cu intimatul I.V. ...

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică, a răspuns: contestatorul M.I., personal, şi asistat de avocat B.T., în baza împuternicirii avocaţiale seria CT nr. 0023968/25.04.2016, depusă la dosar, şi intimatul I.V., personal şi asistat de avocat R.M., în baza împuternicirii avocaţiale seria CT nr. 006347/24.04.2016 depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispoziţiilor art. 154 şi urm. Cod procedură civilă.

Contestaţia este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, conform art.120 din Legea nr.115/2015 şi art. 29 alin.1 lit.h) din O.U.G. nr.80/2013.

  S-a făcut referatul cauzei de către grefier prin care se evidenţiază părţile, obiectul pricinii, stadiul procesual şi modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum şi ataşarea dosarului de candidatură al intimatului I.V..

Instanţa pune în discuţie stabilirea cadrului procesual în sensul introducerii în cauză a numitului I.V. în calitate de intimat.

Toţi participanţii la proces sunt de acord cu stabilirea cadrului procesual în sensul introducerii în cauză în calitate de intimat a numitului I.V..

 Instanţa constată că are calitate de intimat persoana a cărei candidatură se contestă, respectiv numitul I.V.

Instanţa acordă cuvântul pentru formularea altor cereri prealabile verificării competenţei de soluţionare a cauzei.

Părţile, prin reprezentanţi convenţionali, şi reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, arată nu au de formulat cereri prealabile verificării competenţei instanţei.

Instanţa pune în discuţie competenţa generală, materială şi teritorială de soluţionare a cauzei.

 Părţile, prin reprezentanţi convenţionali, şi reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, apreciază că Judecătoria Medgidia este competentă să soluţioneze cauza.

Instanţa în temeiul dispoziţiilor art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 126 alin. 1 din Constituţia României şi art. 54 alin.5 din Legea nr. 115/2015, la prima zi de înfăţişare, procedând la verificarea competenţei generale, materiale şi teritoriale de soluţionare a cauzei, se declară competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cauza.

 Instanţa, conform art.219 Cod procedură civilă, procedează la identificarea părţilor, acestea legitimându-se, după cum urmează:

  - contestatorul M.I. …;

  - intimatul I.V., …

În temeiul dispoziţiilor art. 254 Cod procedură civilă, instanţa acordă cuvântul pentru propunerea probelor.

 Apărătorul contestatorului, avocat B.T., solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile ataşate la dosarul cauzei şi precizează că nu are alte cereri de probatorii.

Apărătorul intimatului, avocat R.M., de asemenea, solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile ataşate la  dosarul cauzei şi arată că nu are alte probatorii.

 Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu probele solicitate de părţi.

 Deliberând asupra probelor cu înscrisurile ataşate la dosarul cauzei, solicitată de ambele părţi, instanţa apreciază că sunt pertinente, concludente şi utile soluţionării cauzei şi văzând dispoziţiile art. 255 raportat la dispoziţiile art. 237 alin. 2 pct. 7 Cod procedură civilă, le încuviinţează. De asemenea, ia act de faptul că a fost ataşat dosarul de acceptare a candidaturii privind pe intimatul I.V.

 Instanţa acordă cuvântul pentru formularea altor cereri.

 Părţile, prin reprezentanţi convenţionali, şi reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.

În conformitate cu dispoziţiile art. 244 Cod procedură civilă, instanţa declară cercetarea procesului încheiată.

Nemaifiind cereri de formulat şi incidente de soluţionat, instanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 392 Cod procedură civilă, declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei.

 Apărătorul contestatorului, avocat B.T., pe fondul cauzei pune concluzii de admitere a contestaţiei, astfel cum a fost formulată.

 Solicită a se observa, astfel cum se poate observa din cuprinsul contestaţiei, că este vorba despre o decizie penală pronunţată de către Curtea de Apel Constanţa în data de 28.10.2015, în legătură cu o pedeapsă pronunţată cu suspendarea executării, de 6 luni, la care se adaugă un termen de încercare de 2 ani şi reiese un termen rezultant de 2 ani şi 6 luni, aşa cum prevede decizia finală. Astfel, în cuprinsul soluţie pronunţate se menţionează expres „se suspendă executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendării executării pedepsei închisorii”.

 Din acest punct de vedere, consideră că este o situaţia în care, deşi există o pedeapsă cu închisoarea, suspendarea acesteia este dispusă prin soluţia pronunţată de către instanţă. De asemenea, se mai poate observa că, această pedeapsă accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a II-a şi lit. b, respectiv dreptul de a alege şi de a fi ales, sunt suspendate şi ele la rândul lor.

 Totodată, solicită a se observa că există, fiind invocată în cuprinsul contestaţiei , Decizia nr. 18/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde se vorbeşte despre o modalitate de interpretare a aplicabilităţii măsurilor subsidiare, care completează pedeapsa penală.

 În acest context, se poate observa că, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că, în speţa dedusă judecăţii din acel dosar, sunt aplicabile dispoziţiile care dispun încetarea mandatului unui ales local, în contextul în care este condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, chiar şi cu suspendarea.

În acest sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că s-ar lipsi de eficienţă soluţia penală, în contextul în care s-ar suspenda efectele pedepselor accesorii şi complementare, astfel cum prevede decizia penală.

 Or, apreciază că, în situaţia de faţă, deşi este prevăzut, stricto sensu, în decizia de dezlegare de pricinii, modalitatea de lămurire a situaţiei, se aplică şi în situaţia de faţă întrucât, în acest context, fiind o interzicere a dreptului de a fi ales. Însă, în momentul în care este o suspendare a acestor drepturi, teoretic, candidatul ar putea să candideze, se pune însă problema dacă există o finalitate a acestei dispoziţii, a hotărârii penale.

Din punctul său de vedere, consideră că ar trebui, interpretând în mod corect, în opinia sa, Decizia nr. 18/2015, în sensul în care, pe toată perioada termenului de încercare stabilit de către instanţa de fond, respectiv 2 ani şi 6 luni, candidatul nu poate să îşi exercite aceste drepturi, acestea fiind interzise, respectiv dreptul de a fi ales.

 Apreciază în acest context că se impune admiterea contestaţiei pentru motivele arătate, apreciind că această decizie de dezlegare a pricinii, nr. 18/2015, poate să lămurească şi acest aspect.

 Consideră că, din punctul său de vedere, există destule argumente pentru a da eficienţă hotărârii penale, întrucât cei care candidează trebuie să îndeplinească şi nişte condiţii de integritate, or aceste condiţii de integritate, nu sunt îndeplinite, existând în mod evident o condamnare penală în vigoare.

Apărătorul intimatului, avocat R.M, pe fondul cauzei, solicită a se reţine dispoziţiile art. 521 alin. 3 din Codul procedură civilă.

 Într-adevăr, există Decizia nr. 18/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care nu comportă nici o discuţie asupra acesteia, însă ceea ce contestatorul de faţă, în mod evident, ascunde, este faptul că, această decizie interpretează dispoziţiile art. 15 lit. e din Legea nr. 393/2004.

 În cuprinsul contestaţiei nu se face vorbire de articolul în sine, respectiv alin. 2 al art. 15 care spune „calitatea de primar şi respectiv preşedinte de consiliu judeţean încetează de drept”, astfel nu se fac discuţii cu privire la acest aspect. Consideră însă că acest articol nu este aplicabil cauzei deduse judecăţii, respectiv dreptului de a candida. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat asupra acestui articol, într-o speţă referitoare la un primar în funcţie.

Apreciază că în mod nefondat contestatoarea, la pag. 2, alin. 5 din contestaţia formulată, interpretează dispoziţiile art. 9 alin. 2 lit. f din prisma calităţii de consilier încetată a intimatului, respectiv inserează că „în cazul mandatului de consilier ori de primar”. Din punctul său de vedere este total eronat, întrucât acest articol se referă doar la condiţia de consilier local.

 Pe cale de consecinţă, eroarea în care se află contestatoarea asupra interpretării dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 393/2004, nu are legătură cu cauza, respectiv nu interzice un drept de a candida a intimatului, ci se referă strict la poziţia pe care ar putea să o aibă o persoană, respectiv ales local - primar, iar în urma condamnării la o pedeapsă cu suspendare, mandatul acestuia să fie încetat, fiind vorba despre un drept electoral pe care intimatul şi-l exercită. 

În ceea ce priveşte sentinţa penală în baza căreia intimatul a fost condamnat, apreciază că în prezenta cauză sunt incidente dispoziţiile art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1969, respectiv, suspendarea pedepsei principale, care suspendă şi pedepsele accesorii, astfel nu există nici o interdicţie privitoare la dreptul de a candida.

Pe cale de consecinţă, apreciază contestaţia ca fiind nefondată, întrucât se interpretează în mod nefondat dispoziţiile art. 15, care vizează calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, nu se redă instanţei de judecată tot textul de lege.  Nicăieri în textul de lege nu se prevede calitatea unei persoane ce pretinde o funcţie publică.

 Astfel, având în vedere motivele invocate în contestaţie, apreciază că aceasta urmează a fi respinsă.

 Apărătorul contestatorului, avocat B.T., în replică, arată că Decizia nr. 15/2015 nu vizează în mod strict motivele pentru care a fost formulată contestaţia, ci arată doar că dispoziţiile analizate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la aplicarea modalităţii în care se încetează calitatea de reprezentant al populaţiei în teritoriu, pot fi aplicabile, prin asemănare, şi în situaţia de faţă.

 Nu este vorba despre un text de lege care împiedică exercitarea dreptului de a participa la alegeri în calitate de candidat, ci este vorba despre o dispoziţie a legii penale, în referire la pedepsele accesorii care, într-adevăr, în cuprinsul hotărârii, sunt suspendate, potrivit art. 71 Cod penal.

 În cauza de faţă este vorba despre aplicabilitatea acestei dispoziţii legale, dacă prin asimilare, se poate face aceeaşi aplicare, în sensul în care, candidatul nu poate să îşi exercite dreptul de a fi ales, în contextul existenţei unei hotărâri penale, ce are o pedeapsă accesorie.

 Dacă se priveşte stricto modo este foarte simplu, legea suspendă dreptul, deci se poate candida, numai că Legea nr. 393/2004 privind aleşii locali face referire la calitatea de primar şi de preşedinte de consiliu judeţean, care încetează în situaţia în care este condamnat la o pedeapsă cu închisoarea. 

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deşi există dispoziţie expresă care arată că se suspendă aceste drepturi, a pronunţat o decizie în care a arătat că toate aceste măsuri se aplică în interpretarea dispoziţiei din Legea nr. 393/2004 şi nu se poate exercita această funcţie.

 Având în vederea această argumentaţie, consideră că instanţa ar putea aprecia, prin asimilare, că aceste interdicţii pot fi instituite şi acesta nu ar mai putea candida.

 Apărătorul intimatului, avocat R.M., arată că dezlegarea problemei de drept dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la acea problemă de drept şi nimic mai mult, contestatorul încearcă să interpreteze un text de lege, în referire la decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este obligatorie pentru toată lumea. Acesta nu se poate interpreta, ci trebuie a ne raporta la acest text de lege stricto senso, respectiv strict asupra a ceea ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat.

Apărătorul contestatorului, avocat B.T., pentru a lămuri acest ultim aspect, arată că dispoziţiile legii române sunt în legătură cu dispoziţiile CEDO şi consideră că drepturile şi modalitatea de exercitare a acestora, intră în competenţa instanţei, dincolo de limitările de lege impuse de lege.

 Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe fondul cererii, pune concluzii de respingere a contestaţiei, ca nefondată.

Instanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 394 din Codul de procedură civilă,declară închise dezbaterile şi rămâne în pronunţare.

I N S T A N Ţ A,

 Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

 La data de 23.04.2016, contestatorul M.I., în contradictoriu cu intimatul I.V., a formulat contestaţie, conform art. 54 din Legea nr. 115/2015, împotriva Hotărârii nr. 3/23.04.2016 emise de Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 34 – comuna Dobromir, prin care s-a dispus acceptarea candidaturii numitului I.V. la funcţia de primar, solicitând validarea/invalidarea candidaturii acestuia.

 În motivarea în fapt a cererii, petentul a arătat, în esenţă, că intimatul I.V. este în executarea pedepsei de 6 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni, aplicată prin sentinţa penală nr.2268/25.06.2014 pronunţată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr.9463/256/2013, definitivă prin decizia penală nr.978/P/28.10.2015 a Curţii de Apel Constanţa.

 Învederează că prin Decizia nr. 18/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, cu aplicarea art. 81-82, respectiv cu executarea în alte condiţii decât cele prevăzute de art. 57 alin. (1) din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 În considerarea acestei decizii, prin Hotărârea nr. 2/25.01.2016 a Consiliului Local al comunei Dobromir s-a aprobat constatarea încetării de drept a mandatului de consilier local al condamnatului I.V..

 Nu motivează în drept contestaţia.

 În probaţiune a depus înscrisuri, respectiv sentinţa penală nr.2268/25.06.2014 pronunţată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr.9463/256/2013, definitivă prin decizia penală nr.978/P/28.10.2015 a Curţii de Apel Constanţa.

Pe rolul Judecătoriei Medgidia cauza a fost înregistrată sub nr. 3054/256/2016 din 23.04.2016.

 La data de 24 aprilie 2016, intimatul I.V. a depus note de şedinţă (filele 27-29) prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată.

În motivare arată, în esenţă, că prin sentinţa penală nr.2268/25.06.2014 pronunţată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr.9463/256/2013, definitivă prin decizia penală nr.978/P/28.10.2015 a Curţii de Apel Constanţa s-a dispus suspendarea condiţionată atât a pedepsei principale, cât şi a pedepselor accesorii, conform art. 71 alin.5 Cod penal din 1969, astfel încât intimatul nu este lipsit de dreptul de a fi ales.

 În probaţiune a depus sentinţa penală nr.2268/25.06.2014 pronunţată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr.9463/256/2013, definitivă prin decizia penală nr.978/P/28.10.2015 a Curţii de Apel Constanţa.

 Instanţa a dispus administrarea probei cu înscrisurile depuse de ambele părţi, a dispus ataşarea dosarul de acceptare a candidaturii petentului şi a unei copii a procesului-verbal de afişare a candidaturii petentului de către Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 34 – comuna Dobromir.

 Analizând contestaţia formulată, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

 În fapt, prin Hotărârea nr. 3/23.04.2016 emise de Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 34 – comuna Dobromir, a fost admisă candidatura intimatului I.V. la funcţia de primar al comunei Dobromir, judeţul Constanţa.

 Acceptarea candidaturii a fost afişată la sediul Biroului Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 34 – comuna Dobromir la data de 23.04.2016, orele 10,30.

 Din dosarul de candidatură ataşat la dosarul cauzei, instanţa reţine că acesta cuprinde propunerea de candidatură din partea P.S.D. – Organizaţia Judeţeană Constanţa, declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia pe propria răspundere că intimatul nu a fost lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia, declaraţia de interese, declaraţia de avere şi copie de pe cartea de identitate, conform art. 47 din Legea nr. 115/2015.

 Din sentinţa penală nr.2268/25.06.2014 pronunţată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr.9463/256/2013, definitivă prin decizia penală nr.978/P/28.10.2015 a Curţii de Apel Constanţa rezultă că s-au dispus, pe latură penală, cu privire la intimatul I.V., următoarele:

 „În baza art.240 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969 pentru infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale;

 Condamnă pe inculpatul I.V., … – la pedeapsa de 6 luni închisoare.

 În baza art.288 alin.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969 pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale;

Condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare.

 În baza art.33 lit.a Cod penal 1969 şi art.34 lit.b Cod penal 1969;

Aplică inculpatului I.V. pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) luni închisoare.

 Face aplicarea dispoziţiilor art.71 alin.1 Cod penal din 1969 în referire la dispoziţiile art.64 alin.1 lit.a teza a II a şi lit. b Cod penal din 1969.

 În baza art.81 şi 82 Cod penal 1969;

Suspendă condiţionat executarea pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului I.V. pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni compus din cuantumul pedepsei închisorii la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

 Atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 şi art.84 Cod penal 1969.

În baza art.71 alin. ultim Cod penal din 1969;

Suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.”

 În drept, instanţa reţine că potrivit art. 4 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali „Au dreptul de a fi aleşi consilieri şi primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. 3 din Constituţia României, republicată (potrivit căruia nu pot face parte din partidele politice următoarele categorii de persoane: judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică”, iar conform art. 6 din acelaşi act normativ „(1) Nu pot alege: a). debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; b). persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

(2) Nu pot fi aleşi: a). cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. 3 din Constituţia României, republicată; b). persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. 1, precum şi persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice”.

 În speţă, instanţa este chemată să analizeze şi să stabilească dacă motivele invocate de contestator, respectiv că intimatul este condamnat prin sentinţa penală nr.2268/25.06.2014 pronunţată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr.9463/256/2013, definitivă prin decizia penală nr.978/P/28.10.2015 a Curţii de Apel Constanţa, la o pedeapsă de 6 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni, este de natură să atragă respingerea candidaturii acestuia.

 Instanţa reţine că intimatului nu i s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice sau exercitarea dreptului de a alege şi acesta nu este în vreuna din situaţiile prevăzute de art. 6 din Legea nr. 115/2015.

 Astfel, instanţa observă că legea prevede doar condiţiile obiective pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a putea candida, nu şi eventuale condiţii subiective, care să privească moralitatea şi/sau oportunitatea candidaturii sau buna reputaţie a candidatului.

  În acest context, instanţa reţine că, întrucât executarea pedepselor  accesorii prev. de art. 64 alin.1 lit.a) şi b) Cod penal din 1969 (dreptul de a alege şi de a fi ales în organele puterii de stat şi în funcţii elective de stat sau obşteşti şi, respectiv, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) a fost suspendată, în condiţiile art. 71 alin.5 Cod penal din 1969, în prezent intimatul are atât exerciţiul dreptului de a alege, cât pe cel al dreptului de a fi ales.

În referire la Decizia nr. 18/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa apreciază că nu poate fi aplicată, prin simetrie, în prezenta cauză, din următoarele considerente:

Pe de o parte, atât dreptul de a alege, cât şi dreptul de a fi ales, sunt drepturi fundamentale, cu caracter exclusiv politic, prevăzute de art. 36 şi, respectiv, art.37 din Constituţia României, revizuită, iar exerciţiul acestor drepturi poate fi restrâns, conform art.53 alin.1 din Constituţie, numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz: pentru apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea unei calamităţi naturale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav, iar conform alin.2 al aceluiaşi articol, restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Dintr-o altă perspectivă, chestiunea de drept dezlegată prin decizia nr.18/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vizează situaţia în care o condamnare, chiar cu suspendarea condiţionat a executării pedepsei, cu aplicarea art.81-82 Cod penal din 1969, este apreciată ca fiind condamnare definitivă, în sensul prevederilor art.15 alin.2 lit.e) din Legea nr.393/2004, care atrag încetarea de drept a calităţii de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean, înainte de expirarea duratei normale a mandatului.

Or, în cauză, pentru ca o candidatură la funcţia de primar să fie acceptată, se verifică exclusiv condiţiile obiective prev. de art.4 şi 6 din Legea nr. 115/2015, printre care nu se regăseşte şi condiţia de a nu fi fost condamnat definitiv.

 În consecinţă, nu este relevant dacă un candidat a fost condamnat definitiv, ci doar dacă acesta şi-a păstrat sau nu drepturile electorale, pierderea drepturilor electorale fiind, de asemenea, conform art. 15 alin.2 lit.g) din Legea nr.393/2004, un caz distinct de încetare de drept a mandatului de primar sau de preşedinte al consiliul judeţean, care nu este vizat de interpretarea dată textului legal prin Decizia nr. 18/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, interpretare care nu poate fi extrapolată la situaţia drepturilor electorale.

 Având în vedere considerentele expuse, în baza prevederilor art. 4, art. 6 şi art. 54 din Legea nr. 115/2015, instanţa va respinge - ca nefondată - contestaţia  formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Respinge - ca nefondată -  contestaţia la legea electorală - formulată de contestatorul M.I.,… în contradictoriu cu intimatul I.V.

  Hotărârea nu se comunică, potrivit art. 54 alin. 5 teza a II-a din Legea nr. 115/2015.

 Cu drept de apel în 24 de ore de la pronunţare la instanţa ierarhic superioară, cerere de apel care se depune la Tribunalul Constanţa, conform art. 54 alin. 4 din Legea nr. 115/2015.

 Pronunţată în şedinţă publică azi, 25 aprilie 2016, orele 11,20.

PREŞEDINTE,

S.A.I.  GREFIER,

V.I.

Domenii speta

Spete similare