Refuz acordare drepturi persecutaţi politic

Sentinţă civilă 76 din 17.02.2022


R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2022:003.000076

Dosar nr...

SENTINŢA Nr. 76/2022

Şedinţa publică de la 17 Februarie 2022

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...

Grefier ...

Pe rol se află judecarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâta, AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU PLĂŢI ŞI INSPECŢIE SOCIALĂ MUREŞ, având ca obiect refuz acordare drepturi persecutaţi politic Decretul-Lege nr. 118/1990.

Dezbaterile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 19 ianuarie 2022, când s-a dispus amânarea pronunţării la data de 2 februarie 2022, iar ulterior la data de 17 februarie 2022, încheieri care fac parte integrantă din prezenta sentinţă.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 29.10.2021, sub nr..., reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâta, AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU PLĂŢI ŞI INSPECŢIE SOCIALĂ MUREŞ, a contestat Decizia nr. 6795/30.09.2021, solicitând instanţei aprobarea drepturilor sale conform D.L. 118/1990, respectiv L 130/2020 pe perioada de 1.01.1950-31.12.1956.

A solicitat ca drepturile să-i fie acordate cu începere la 2.03.2021 – data de înregistrare a cererii la instituţia pârâtă.

În motivare, s-a arătat că pârâta a respins cererea nr. 3488/2.03.2021 formulată de reclamant pentru aplicarea drepturilor conform Decretului Lege nr. 118/1990, pe motiv că, din documentele depuse, nu rezultă domiciliul obligatoriu stabilit pentru tatăl său, numitul ....

În probaţiune, a depus în copie extras certificat de deces ME nr...., certificat de naştere seria... nr....; C.I. seria MS nr....., un înscris în limba maghiară, decizia nr. 20/25.03.2014 emisă de comisia pentru aplicarea prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990, decizia nr. 6795/30.09.2021 privind respingerea cererii de acordare a drepturilor prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990.

Cererea nu este motivată în drept.

Pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Mureş, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată si nelegală şi pe cale de consecinţă, menţinerea ca legală şi temeinică, a deciziei nr. 6795/30.09.2021 emisă de Comisia de aplicare a Decretului- Lege 118/1990 R, privind respingerea cererii de acordare a unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Mureş.

În întâmpinare s-a arătat că, prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamantul contestă decizia nr.6795/30.09.2021.

Prin decizia nr. 6795/30.09.2021 a fost respinsă cererea reclamantului privind stabilirea calităţii de beneficiar al D-L 118/1990 R şi acordarea drepturilor ce îi revin în aceasta calitate pentru următorul motiv: nu a depus documente din care să rezulte perioada domiciliului obligatoriu menţionat pe decizia Casei Judeţene de Pensii Harghita.

Nu se poate stabili dreptul conform prevederilor Decretului-lege nr.118/1990 deoarece petentul nu depune documente din care să rezulte perioada domiciliului obligatoriu menţionat pe Decizia Casei Judeţene de pensii Harghita, pentru părintele său.

Prin cererea nr.3488/02.03.2021 depusa la Agenţia Judeţeană pentru Plaţi si Inspecţie Sociala Mureş, reclamantul a solicitat în calitate de fiu a lui ... stabilirea drepturilor în baza "Legii nr. 150/2020”.

În susţinerea cererii, reclamantul a depus, în copie simplă, următoarele acte:

-extras Certificat de deces ME nr....,certificat de naştere seria ... nr....;C.l seria ...nr....;Decizia nr.1-182731/18/08/2014 a CJP Harghita.

Prin procesul -verbal de şedinţă nr. 16006/30.09.2021, Comisia de aplicare a Decretului-Lege 118/1990 R a constatat neîndeplinirea de către reclamant a condiţiilor prevăzute de lege pentru a fi beneficiar a drepturilor stabilite de art. 5 alin (7) ale Decretului-Lege nr.118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, pentru faptul din documentele depuse în probaţiune nu rezultă că tatăl său, ... a fost persecutat din motive politice în condiţiile prevăzute de D.L nr.118/1990, respectiv nu rezultă perioada presupusului domiciliu obligatoriu, situaţia prevăzută la art.1 al. 1 lit.d.

Comisia are obligaţia să-l încadreze pe reclamant la una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 al.1 şi 2 din DL nr. 118/1990 şi în mod obligatoriu să stabilească şi perioada exactă a persecuţiei suferite de părintele său, deoarece în funcţie de acestea (tipul persecuţiei şi perioada persecuţiei) se stabileşte şi cuantumul indemnizaţiei la care are dreptul.

Precizează că, prin Legea 232/05.11.2020 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, s-a reglementat situaţia acordării drepturilor si urmaşilor (copiilor) persecutaţilor politic.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (5) din D-L 118/1990 R astfel cum a fost modificat prin Legea 232/2020 ”De prevederile alin. (6) - (9) beneficiază în mod corespunzător şi copilul celui decedat după eliberarea din detenţie, internare abuzivă în spitale de psihiatrie, după ridicarea măsurii domiciliului obligatoriu, strămutare, deportare sau prizonierat, în situaţia în care părintele său, deşi ar fi avut dreptul, nu a beneficiat de prevederile prezentului decret-lege.

(6)Copilul minor la data la care unul sau ambii părinţi s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2), precum şi copilul născut în perioada în care unul sau ambii părinţi s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) are dreptul la o indemnizaţie lunară în acelaşi cuantum cu indemnizaţia de care ar fi beneficiat părintele său decedat, stabilită conform prevederilor art. 4 la data depunerii cererii de către copil.

(7)Copilul născut după încetarea situafii/or prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) are dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum de 50% din indemnizaţia de care ar fi beneficiat părintele său decedat, stabilită conform prevederilor art. 4 la data depunerii cererii de către copil”.

Astfel, prevederile prezentului decret lege a stabilit acordarea drepturilor titularilor persecuţiei politice cât şi soţiilor acestora, pana la data de 05.11.2020, iar odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 232/2020 drepturile se acordă şi copiilor titularilor persecuţiei politice.

Conform art.1 din DL nr. 118/1990:

"(1) Constituie vechime în munca şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcţie de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:

a)a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracţiuni politice;

b)a fost privată de libertate în locuri de deţinere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către persoanele de represiune;

c)a fost internată în spitale de psihiatrie;

d)a avut stabilit domiciliu obligatoriu;

e)a fost strămutată într-o altă localitate;

f)a participat în acţiuni de împotrivire cu arma în mână şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist până la data de 31 decembrie 1964.

(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoana care:

a)a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;

b)a fost constituită In prizonier de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate după încheierea armistiţiului".

Citind, lecturând, cu un minim de atenţie documentele enumerate mai sus, depuse în susţinerea cererii nr. 3488/02.03.2021, se poate constata doar faptul că tatăl reclamantului a avut domiciliu obligatoriu, însă nu rezultă perioada exactă a persecuţiei suferite.

Însă, rezultă cu certitudine faptul că reclamantul nu îndeplineşte condiţiile legale de stabilire a calităţii de beneficiar a drepturilor prevăzute de art. 5 al. 7 şi a indemnizaţiei cuvenite pe baza documentelor depuse iniţial la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi inspecţie Socială Mureş.

Consideră că, fiecare solicitant are nu numai drepturi are şi obligaţii, în prezenta cauză avea obligaţia să depună documente doveditoare/legalizate în susţinerea cererii.

Nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii.

Aşadar, comisia conform procedurii de soluţionare a cererilor depuse în baza Decretului-lege nr.118/1990-R, nu are obligaţia să solicite alte documente, mai ales că în dosarul reclamantului nu exista nicio trimitere la perioada domiciliului obligatoriu, reclamantul nici în cerere nu a specificat persecuţia suferită de părintele său , nici perioada acestuia, mai mult decât atât solicită drepturi în baza Legii nr. 150/2020!?

Reclamantul, doar anexat cererii de chemare în judecată depune în copie Decizia nr.20/25.03.2014 emisă de AJPIS Harghita, drept pentru care consideră decizia atacată legală şi temeinică.

Acest document nu a fost comunicat sau depus la AJPIS Mureş pentru a putea fi analizat de către Comisie, astfel consideră că, Comisia a procedat corect respingându-i cererea.

Aşadar consideră că, reclamantul nu are dreptul la indemnizaţia prevăzută la art.5 al.7 începând cu luna următoare depunerii cererii conform art.17 din DL nr.118/1990, având în vedere că la data depunerii cererii precum şi la data emiterii deciziei contestate el nu a depus niciun document din care să rezulte stabilirea persecuţiei politice şi perioada persecuţiei.

Documentele doveditoare au fost depuse doar la instanţa de judecată, astfel considerăm inadmisibilă acordarea drepturilor cu luna următoare depunerii cererii iniţiale, reclamantul are posibilitatea să depună un alt dosar complet, de această dată cu documente doveditoare corespunzătoare.

Documentele procurate/depuse ulterior nu pot fi acceptate ca probă în acest dosar, având în vedere şi faptul că nu puteau fi analizate de către comisie la momentul soluţionării cererii.

Consideră, totodată, discriminatoriu faţă de alţi petiţionari care nu încearcă să-şi „asigure/rezerve” un loc sigur pentru plata retroactivă a drepturilor care depun documente concludente, certe odată cu cererea ori solicită suspendarea soluţionării cererii dovedind faptul că au făcut demersuri pentru obţinerea unor documente de la instituţii competente în materie, or în cazul reclamantei nu s-a dovedit nicio situaţie de acest fel, drept urmare nu ar trebui admis ca probă în acest dosar.

În concluzie, având în vedere cele relatate mai sus şi ţinând seama de documentele depuse, solicită să se constate că:

-decizia nr. 6795/30.09.2021 este corectă şi legală;

-nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a drepturilor prevăzute de art.5 al.7 din DL nr.118/1990, pe baza documentelor depuse iniţial la AJPIS Mureş

-reclamantul nu are dreptul la indemnizaţia lunară după părintele său luând în considerare cererea din 02.03.2021, deoarece documentele doveditoare lipseau cu desăvârşire din dosarul iniţial.

Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă şi în consecinţă menţinerea deciziei nr.6795/30.09.2021 ca temeinică şi legală.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Decretului -Lege nr.118/1990, republicată, Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Legea nr,232/2020.

Analizând actele şi lucrările dosarului, se constată de către instanţă următoarele:

La data de 2 martie 2021 s-a înregistrat de către pârâtă cererea reclamantului cu nr. 3488 de acordare a drepturilor cuvenite faţă de calitatea sa de fiu al numitului ..., beneficiar al drepturilor prevăzute de D.L. 118/1990. Deşi reclamantul a indicat în cerere indemnizaţia prevăzută de Legea 150/2020 (act normativ ce nu are legătură cu pretenţiile solicitate), el a indicat şi Decretul Lege 118/1990, iar pârâta a analizat cererea lui în funcţie de dispoziţiile acestui din urmă act normativ aplicabil.

Prin decizia nr. 6795/30.09.2021, atacată în prezentul dosar, s-a respins cererea reclamantului, pe motiv că nu s-a probat de către acesta perioada domiciliului obligatoriu stabilit pentru antecesorul său.

Ataşată acţiunii formulate, reclamantul a depus la dosar Decizia nr. 20/25.03.2014, emisă de către Comisia pentru aplicarea prevederilor D.L. nr. 118/1990, prin care s-a recunoscut tatălui reclamantului – numitul ... (decedat la data de 11.03.2015 (potrivit certificatului de la fila 5), calitatea de persoană căreia i s-a stabilit calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 alin. 1 lit. d din ... nr. 118/1990, pentru perioada 1 ianuarie 1950-31 decembrie 1956. Reclamantul s-a născut ulterior perioadei pentru care se stabilise domiciliul obligatoriu, respectiv la data de 19 iulie 1965.

Instanța constată că hotărârea anterioară pronunțată în favoarea tatălui reclamantului nu instituie o prezumție irefragabilă a calității acestuia de persoană cu domiciliul obligatoriu stabilit, ci doar o prezumție simplă care poate fi răsturnată de terți, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege. În schimb, în cazul în care comisia nu administrează nici un mijloc de probă care să răstoarne această prezumţie, aceasta nu poate ignora adevărul judiciar stabilit prin hotărârea anterioară. Așadar, în cazul de față, în lipsa unor probe concrete din care să reiasă contrariul faptului că tatăl reclamantului a avut calitatea de persoană cu domiciliul obligatoriu stabilit, Hotărârea nr. 20/25.03.2014 produce efecte depline și face dovada drepturilor și în privința succesorilor defunctului.

Este corectă aprecierea instituţiei pârâte că, în lipsa indicării exacte a perioadei în care antecesorul reclamantului a avut calitatea de persoană cu domiciliul obligatoriu stabilit, nu se poate face o estimare în acest sens. Cu toate acestea, odată ce reclamantul a efectuat demersurile suplimentare pentru a afla şi a dovedi perioada vizată, depunând la dosar Decizia nr. 20/25.03.2014, informaţia respectivă nu mai poate fi ignorată de instanţa de judecată, învestită să afle adevărul cu privire la starea de fapt relevantă.

De altminteri, deşi pârâta apreciază că instanţa nu ar putea ţine cont de probele suplimentare obţinute de reclamant după emiterea deciziei atacate, ea nu a invocat nici un temei legal care să susţină această poziţie. În contextul atacării argumentelor pe care s-a fundamentat decizia emisă, în mod firesc, reclamantul are dreptul să-şi probeze propriile susţineri cu înscrisuri, în condiţiile art. 150 NCPC, şi ale art. 13 alin. 1 din Decretul Lege 118/1990. Totodată, reţinem că, chiar dacă legiuitorul a legat expres momentul acordării efective a indemnizaţiei de prima zi a lunii de după depunerea cererii, el nu a condiţionat acest aspect de depunerea iniţială a unei cereri iniţiale care să aibă ataşate toate documentele pertinente în probaţiune.

Se va ţine cont, aşadar, în probaţiune,  de Decizia nr. 20/25.03.2014 emisă de către Comisia pentru aplicarea prevederilor D.L. nr. 118/1990, care confirmă, pentru antecesorul reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 alin. 1 lit. d din D.L. nr. 118/1990, pentru perioada 1 ianuarie 1950-31 decembrie 1956.

Art. 1, alin. 1 din Decretul lege 118/1990, prevede: ”(1) Constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcţie de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice: a) a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracţiuni politice; b) a fost privată de libertate în locuri de deţinere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune; c) a fost internată în spitale de psihiatrie; d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu; e) a fost strămutată într-o altă localitate; f) a participat în acţiuni de împotrivire cu arma în mână şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist până la data de 31 decembrie 1964.

Potrivit art. 4 alin. 2 din acelaşi act normativ, „2) Persoanele care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) şi d) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 350 lei pentru fiecare an de internare abuzivă în spitalele de psihiatrie sau de domiciliu obligatoriu, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate.”.

Art. 5 al. 7 din Decretul - Lege nr. 118/1990 prevede următoarele: ”Copilul născut după încetarea situaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) are dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum de 50% din indemnizaţia de care ar fi beneficiat părintele său decedat, stabilită conform prevederilor art. 4 la data depunerii cererii de către copil”.

Instanța constată, prin urmare, că reclamantul întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de indemnizația prevăzută de art. 5 al. 7 rap. la art. 4 alin. 2 și 1 al. 1 lit. d din Decretul - Lege nr. 118/1990.

În consecință, în temeiul prevederilor art. 13 din Decretul - Lege nr. 118/1990, instanța va admite cererea și va obliga pârâta să emită o decizie prin care să recunoască reclamantului drepturile prevăzute de lege.

Momentul de la care indemnizaţia cuvenită reclamantului va fi acordată este impus de dispoziţiile art. 17 din D.L. 118/1990, care stabilesc: „Drepturile prevăzute în prezentul decret-lege se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii şi se suportă din bugetul de stat.”.

Faţă de starea de fapt dovedită şi de temeiurile legale citate, se impune a se admite cererea reclamantului de anulare a deciziei nr. 6795/30.09.2021 emisă de pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mureș, cu consecinţa obligării pârâtei să-i emită reclamantului decizia de recunoaștere a calității de beneficiar al  Decretului – Lege nr. 118/1990, în baza  art. 5 alin. 7 din decret, și să - i acorde acestuia toate drepturile aferente calităţii de fiu al numitului ... (persoană cu domiciliul obligatoriu stabilit în perioada 1 ianuarie 1950-31.12.1956), începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acțiunea formulată de reclamantul ..., domiciliat în sat ..., nr. ..., comuna ..., jud. .., în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mureș, cu sediul în ... .

Anulează decizia nr 6795/30.09.2021 emisă de pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mureș.

Obligă pârâta să-i emită reclamantului decizia de recunoaștere a calității de beneficiar al Decretului – Lege nr. 118/1990, în baza  art. 5 alin. 7 din decret, și să - i acorde acestuia toate drepturile aferente calităţii de fiu al numitului ... (persoană cu domiciliul obligatoriu stabilit în perioada 1 ianuarie 1950-31.12.1956), începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, 17.02.2022.

 Preşedinte

Grefier