Contestarea măsurii asiguratorii, regimul comunităţii legale a bunurilor mobile nefungibile- bijuterii sau bunuri mobile fungibile sume de bani

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2021:017.0000843

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. ...

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 84/DL

Şedinţa camerei de consiliu din data de 08 decembrie 2021

Completul constituit din:

Judecător de drepturi și libertăți: ...

Grefier: ...

Ministerul Public a fost reprezentat procuror ... de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T.  – Serviciul Teritorial Tg. Mureş.

Pe rol soluționarea contestației formulate de petenții ... zis ...și .. (..) ... împotriva ordonanței din data de 21.11.2021 emisă în dosarul nr. 59/D/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T.  – Serviciul Teritorial Tg. Mureş.

La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu se prezintă petentul ... zis ..prezent prin intermediul videoconferinţei conform art. 62 din Legea nr. 55/2020 de la CRAP Mureș asistat de av. ales .. și petenta .. (..) ... asistat de av. ales ..

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a atașat dosarul nr. 59/D/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T.  – Serviciul Teritorial Tg. Mureş.

Se prezintă petenta .. (...) ... care se legitimează cu .. seria ..nr. .. CNP ... cu dom. în ....

Se constată că cartea de identitate cu care se prezintă petenta este tăiată.

Dl. avocat ... arată că cartea de identitate a petentei este tăiată, întrucât aceasta s-a căsătorit și nu și-a făcut o nouă carte de identitate.

La întrebarea judecătorului de drepturi și libertăți, reprezentanta Ministerului Public arată că nu are chestiuni prealabile noi de invocat.

Apărătorul petenților arată că nu are de invocat chestiuni prealabile.

Solicită dl. avocat ... în probațiune următoarele. Dorește să depună la dosar un înscris olograf al numitului ..... din care rezultă că acesta a cumpărat un autoturism Audi A8, despre care a făcut referire în contestație formulată în scris, de la soții .. cu suma de 7.000 euro, sumă plătită cash în data de 24.10.2021.

În acest sens, depune la dosar înscrisul olograf.

Mai arată dl. avocat că în contestația formulată a analizat faptul că parte din banii identificați la percheziție, respectiv suma de 13.540 euro, sunt compuși şi din suma 7.000 euro primiți pentru autoturism.

De asemenea, mai menționează că a solicitat judecătorului încuviințarea probei testimoniale cu trei martori, având două teze probatorii diferite. Astfel, a solicitat audierea martorului ... tatăl petentei ... ..) ... și ..., un apropiat al acesteia, cu teza probatorie următoare. Cu ocaziei căsătoriei care a avut loc în septembrie 2021 între petenți, tatăl petentei i-a dat acesteia cu titlul de zestre 3.500 euro și aurul pe care ulterior l-au amanetat pentru suma de 24.580 lei, sumă pe care i-a schimbat-o în euro, rezultând aproximativ suma de 5.000 euro. Această sumă de 5.000 euro se regăsește în suma de 13.540 euro. Astfel, aceste sume sunt cadouri de nuntă pe care nu le poate dovedi cu înscrisuri. Părțile au doar contractul de amanet din care rezultă că inculpatul ... a amanetat aproximativ 203 grame aur în schimbul căruia a primit suma de 24.580 lei. De asemenea, există la dosar certificatul de căsătorie din data de 09 septembrie 2021.

Cu privire la cel de al treilea martor care solicită a fi audiat, respectiv ..., cu teza probatorie următoare.  Martorul a achiziționat autoturismul Audi A8 de la soții ... cu suma de 6.000 euro, sumă plătită cash în data de 24, fără a încheia vreun contract, având în vedere relația de rudenie existentă între ei. Prin ordonanța de instituire a măsurii asiguratorie s-a dispus sechestrarea banilor întrucât ar proveni din săvârșirea infracțiunilor. Or, aproximativ 8.475 euro sunt bani proprii ai petentei, care nu are nici o calitate în dosar, iar restul banilor provin din vânzarea autoturismului.

Judecătorul de drepturi și libertăți pune în discuție cererile în probațiune formulate de apărătorul ales al petenților.

Reprezentanta Ministerului Public arată că dispozițiile art. 250 Cod procedură care reglementează procedura în cazul contestării măsurilor asiguratorii nu reglementează posibilitatea administrării de probe constând în audierea martorilor. În acest sens, solicită respingerea cererii ca inadmisibilă.

În replică, apărătorul petenților arată că acestei proceduri i se aplică procedura obișnuită de judecată, astfel că proba cu martori solicită este admisibilă. Pe de altă parte, menționează că practica instanțelor de judecată este consecventă în administrarea probei cu martori în procedura contestației măsurilor asiguratorii.

Mai arată că se știe că sunt bunuri care pot fi dovedite fie cu înscrisuri, fie cu probe testimoniale.

Cu privire la cererea în probațiune formulată, judecătorul de drepturi și libertăți o consideră admisibilă în teorie, însă practic apreciază că cererile în probațiune formulate, atât în ceea ce privește proba cu înscrisuri, cât și probele testimoniale solicitate, nu sunt utile și concludentă soluționării cauzei. Astfel, respinge cererea în probațiune cu înscrisuri și cererea în probațiune cu martori solicitată.

Având în vedere că s-a respinge proba cu înscrisuri, se restituie dlui. avocat înscrisul olograf depus la dosar.

La întrebarea judecătorului de drepturi și libertăți, reprezentanta Ministerului Public și apărătorul petenților, având fiecare cuvântul, arată că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, judecătorul de drepturi și libertăți acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul petenților solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată.

Solicită a se observa că măsura sechestrului asigurator este una total abuzivă, demonstrând cu înscrisuri acest aspect.

Dl. avocat arată că se reține în ordonanța atacată că se pune sechestru pe suma de 13.500 euro pentru că banii provin din săvârșirea de infracțiuni de camătă și șantaj, fără a fi vreo probă în susținerea acestui aspect. În schimb, petentul cu privire la care ar trebui să se dovedească că ar fi comis o infracțiune și că ar fi dobândit ilicit din această infracțiune sumele de bani, solicită administrarea de probe pentru a dovedi că aceste sume de bani provin din activități licite.

Astfel, a probat că petenții s-au căsătorit în septembrie 2021. Se știe că la o căsătorie se oferă daruri de nuntă. Este de notorietate că în familiile de etnie rromă se oferă cu titlul de dar de nuntă sume de bani și obiecte/metale prețioase însemnate. Aceste aspecte au dorit să le dovedească cu cei doi martori pe care i-au propuși, dar proba a fost respinsă.

Mai arată că în data de 19.10.2021 s-a încheiat un contract de amanet, depus la dosar, înscris care solicită a fi avut în vedere şi din care rezultă că inculpatul ... duce 203,62 grame de aur la amanet pentru care primește suma de 25.580 lei, bani pe care îi schimbă în suma de aproximativ 5.000 euro. Această sumă provenea din zestrea petentei ... (...) ..., întrucât tatăl acesteia i-a oferit ca dar de nuntă metale prețioase.

Astfel, menționează că cei 5.000 euro din suma de 13.500 pentru care s-a instituit măsura asiguratorie nu provin din activități ilicite, ci sunt dar de nuntă. În plus, învederează că această sumă nu sunt ai inculpatului ..., ci a soției acestuia, care nu este parte în dosarul penal.

Suma de 3.500 euro, pe care insistă că nu li s-a permis să dovedească, provine tot din zestrea petentei, fiind oferită de tată acesteia cu ocazia celebrării căsătoriei.

Suma de 6.000 euro provine din vânzarea unui autoturism, fiind depus la dosar contractul în acest sens. Astfel, soții ... au cumpărat autoturismul cu suma de 8.000 euro, iar după câteva zile l-au vândut cu suma de 6.000 euro. A dorit să dovedească acest aspect cu înscrisul olograf al numitului ..., care a cumpărat autoturismul.

În plus, dl. avocat arată că nici o lege nu obligă părțile să facă un contract scris.

Totodată, mai arată că prin ordonanța atacată se reține că se instituie măsura asiguratorie și pentru a acoperi cheltuielile de judecată. Se întreabă cât ar putea fi cheltuielile de judecată într-un dosar cu 10 inculpați, respectiv 13.000 euro?. Se știe că cheltuielile de judecată ar putea fi 3.000-4.000 lei. Prin urmare, judecătorul poate menține măsura sechestrului asigurator pentru o sumă rezonabilă de până în 1.000 euro pentru atingerea scopului, respectiv dacă inculpatul va fi găsit vinovat și condamnat, pentru a putea recupera cheltuielile de judecată.

De asemenea, dl. avocat mai arată că prin ordonanța atacată s-a reține că suma s-a sechestrat în vederea asigurării plății pedepsei amenzii. Însă, în dosar există infracțiunea de camătă, șantaj și grup infracțional, fără ca pentru aceste infracțiuni să fie alternativ aplicată pedeapsa amenzii. În acest sens, se întreabă pentru ce s-a instituit măsura asiguratorie.

Dl. avocat consideră că cel puțin în parte contestația formulată este admisibilă. În primă fază, arată că suma de 8.475 euro este bun personal al petentei și provine din zestrea de nuntă. Conform contractul de amanet, care este expirat și care se prelungește cu greu de familie, dacă nu se restituie suma de 5.000 euro vor pierde cei 203 grame de aur, care sunt moștenire de familie. Totodată, arată că suma de 7.000 euro provine din vânzarea autoturismului.

Precizează că procurorul ar fi trebuit să dovedească până la acest moment temeinicia măsurii asiguratorii, în contextul în care inculpații sunt arestați de trei săptămâni și apărarea insistă în audierea martorilor și a inculpaților, dar din varii motive nu sunt administrate aceste probe, cu care să dovedească și temeinicia măsurilor preventive, dar și să indice că inculpatul ... ar fi făcut banii din camătă sau șantaj. Mai arată că în dosar se face referire la infracțiunea de șantaj în care procurorul le-a camuflat în dosar cu titlul de camătă, în condițiile în care inculpatul ... chiar mâine are termen la Judecătoria Reghin pentru o infracțiune de șantaj în care ar fi cerut 20.000 lei de la anumite persoane, apropiați ai inculpatului, dar în prezentul dosar se prezintă că inculpatul le-ar fi dat cu titlul de camătă. De asemenea, s-a reținut alte împrejurări, respectiv că inculpatul ar fi apelat la un croitor pentru confecționarea unor haine, dar de fapt era vorba de o activitate comercială sau discuția pe care a avut-o inculpatul cu zugravul său despre suma de 500 lei pentru lucrarea efectuată, ca acte de camătă.

În acest sens, dl. avocat arată că procurorul nu a administrat probe care să creeze impresia de legalitate, ci a emis ordonanța atacată abuziv, iar judecătorul de drepturi și libertăți trebuie să o cenzureze.

Astfel, solicită în principal admiterea contestației și restituirea banilor, iar subsidiar solicită admiterea în parte cu restituirea banilor petentei, care nu are nici o calitate în dosar. Terțiar, solicită a se reține doar suma necesară pentru cheltuieli de judecată, care ar putea fi întemeiată, dar cu reținerea unei sume rezonabile, suma de 13.000 euro este prea mult.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea contestației ca nefondată și obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată. Solicită a se avea în vedere că prevederile art. 249 alin. 1 Cod procedură penală potrivit căruia procurorul în cursul urmăririi penale poate lua măsuri asiguratorii pentru a evita ascunderea, distrugerea sau sustragerea de la urmărire penală a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau care pot servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare. Având în vedere că bani sunt bunuri mobile fungibile, în opinia parchetului rezultă că aceștia pot face obiectul confiscării speciale în măsura în care în urma procesului penal s-a stabilit că inculpatul a dobândit sume de bani în urma săvârșirii infracțiunilor de șantaj sau camătă, chiar dacă banii care au făcut efectiv obiectul  măsurii sechestrului nu sunt fizic/exact cei primiți de la persoanele vătămate.

Arată dna. procuror că aceleași argumente își păstrează valabilitatea în opinia parchetului în cazul cheltuielilor judiciare.

Mai arată dna. procuror că relevant în cauză este faptul că, cel puțin cu privire la suma de bani obținută în urma amanetării bijuteriilor de aur nu s-a probat că aceste sume de bani ar reprezenta în fapt bunuri proprii.

În replică, apărătorul petenților solicită a se observa că în ordonanța atacă nu există nici un cuvânt despre confiscare specială sau vreun temei care să se refere la confiscarea specială, art. 112 cod penal. Nu se poate susține cele afirmate de dna. procuror, respectiv că bunurile ar putea să fie confiscate special pe acest temei. De asemenea, menționează că a dovedit că sunt bunuri fungibile, bunuri care provin din alte bunuri dobândite legal, deși procurorul afirmă că acești bani, 13.000 euro, provin din infracțiuni. Dar, a dovedit că cel puțin suma de 5.000 euro provin din amanetarea unor obiecte de aur.

Dna. procuror arată că în cuprinsul ordonanței se face referire la, sens în care dă citire ,, având în vedere cele prezentate, raportat la mijloacele de probă administrate în cauză, consideră că se impune aplicarea măsurii sechestrului asigurator asupra sumelor de bani ridicate, întrucât despre acestea există presupunerea rezonabilă că ar proveni din comiterea infracțiunii de camătă și șantaj’’. Prin urmare, apreciază că este incident cazul confiscării speciale prev. de art. 112 lit. e Cod penal.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI

Cu privire la contestația formulată împotriva Ordonanței procurorului din data de 22.11.2021 în dosar nr.59/D/P/2021, constatăm următoarele:

Prin ordonanța din data de 26.03.2021 emisă în dosarul nr. 479/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, s-a dispus începerea urmării penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de amenințare, prev. de art. 206 alin.1 Cp și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 342 alin.1 Cp, cu aplicarea art. 38 alin.1 Cp, constând în aceea că la data de 25.03.2021, pe rețeaua de socializare Facebook, de pe contul de utilizator ..., aparținând numitului ..., zis ...., CNP .... a fost postat un videoclip în care acesta adresează cuvinte jignitoare și amenințări cu acte de violență unor persoane neidentificate, posibil membrii ai clanului .... din jud...., înre familia numitului ... și membrii clanului ....din jud. ... existând o stare conflictuală. Pe fondul acestei stări conflictuale, la data de 26.03.2021, în jurul orei 01:00, pe rețeaua de socializare Facebook, de pe același cont, a fost postată o fotografie, în care se observă ..., care ține în mână un pistol, alăturat fotografiei fiind și un mesaj adresat unor membrii ai clanului.... În urma efectuării verificărilor în Registrul Național al Armelor Integrat, a rezultat că numitul ... nu figurează ca fiind deținător legal de armament sau muniție.

Prin ordonanța din data de 06.04.2021, emisă în dosarul nr. 479/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, s-a dispus extinderea urmării penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de șantaj, prev. și ped. de art. 207 alin.1, 2 și 3 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cp (2 acte materiale, constând în aceea că constând în aceea că ... zis ..., a purtat două discuții telefonice cu numitul .., persoană neidentificată, aflat în Germania, ocazie cu care i-a adresat acestuia amenințări cu acte de violență, cu scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, respectiv pentru a-l constrânge să-i remită o sumă de bani) și complicitatea la săvârșirea infracțiunii de șantaj (2 fapte), prev. și ped. de art. 48 alin.1 Cp, rap. la art. 207 alin.1,2 și 3 Cp (2 fapte, constând în aceea că numiţii ... și ... l-au ajutat pe ... zis .. să comită infracțiunea de șantaj, în dauna numitului ...).

Prin ordonanța din data de 06.05.2021, emisă în dosarul nr. 479/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, s-a dispus extinderea urmării penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

santaj, prev. de art. 207 alin.1 și 3 Cp (cu referire la ... zis, zis ... constând în aceea că ... zis .., a purtat mai multe discuții telefonice cu numitul .., persoană neidentificată, aflat în Germania, ocazie cu care i-a adresat acestuia amenințări cu acte de violență, cu scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, respectiv pentru a-l constrânge să-i remită o sumă de bani;

complicitate la șantaj, prev. de art. 48 alin.1 Cp, rap. la art. 207 alin.1 și 3 Cp (2 fapte, cu referire la ajutorul acordat de ... și ... zis... la săvârșirea infracțiunii de șantaj comisă de ... zis ... constând în aceea că ... și ... ... l-au ajutat pe ... zis... să comită infracțiunea de șantaj, în dauna persoanei vătămate ...;

camătă, prev. de art. 351 Cp (2 fapte, cu referire la ..., zis ... și ...), constând în aceea că ... zis .. și ... împrumută sume de bani cu dobândă ca îndeletnicire. Astfel ..., zis ...., a împrumutat sume de bani cu dobândă numiților ..., .... și ..., iar ... a împrumutat sume de bani cu dobândă numiților ... ...

Prin procesul verbal din data de 26.04.2021 emis de BCCO Tg. Mureş – Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane, s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că numiții ... jr., zis „..” CNP .. ... sr. CNP ... ..., CNP .., .. CNP .. ..., zis „...” CNP ..., ..., CNP... și .... zis „...” CNP .... împreună cu alte persoane din anturajul lor, au constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii unor infracțiuni din sfera criminalității organizate, trafic de persoane, șantaj și camătă.

În acest sens, s-a constituit dosarul nr. 59/D/P/2021 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T.  – Serviciul Teritorial Tg.Mureş.

Prin ordonanța din data de 28.04.2021 emisă în dosarul nr. 59/D/P/2021 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T.  – Serviciul Teritorial Tg.Mureş s-a dispus începerea urmării penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal; trafic de persoane, faptă prev. de art. 210 alin.1 și 2 Cod penal; șantaj, faptă prev. și ped. de art. 207 alin.1 și 3 Cod penal și camătă, faptă prev. și ped. de art. 351 Cod penal, constând în aceea că la data de 26.04.2021, BCCO Tg. Mureş – Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că numiții ...., zis ....” CNP..., ... sr. CNP ... ..., CNP ... ... CNP .., ..., zis „...” CNP .., ..., CNP ..și ... zis „...” CNP ..., împreună cu alte persoane din anturajul lor, au constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii unor infracțiuni din sfera criminalității organizate, trafic de persoane, șantaj și camătă, respectiv pentru realizarea rezoluției infracționale, gruparea infracțională acţionează coordonat şi au începută să acorde împrumuturi bănești unor persoane (câteva zeci fiind în situația aceasta), împrumuturi ale căror cuantumuri ajung uneori până la câteva sute de mii de euro, iar, ulterior acordării împrumutului, persoanele împrumutate sunt determinate să restituie sume mult mai mari decât cele pentru care s-au înțeles inițial. Practic, dobânda, care ajunge în unele cazuri la peste 100% e recalculată de împrumutători după propria voință, iar eventualele obiecții ale debitorilor sunt urmate de amenințări sau violențe, astfel încât aceștia din urmă sunt obligați să plătească sumele pretinse. Membrii grupării atenționează că persoanele împrumutate că trebuie să le restituie împrumutul și dobânda (care crește după cum doresc, uneori din simplul motiv al câștigului, alteori ca „pedeapsă” pentru unele întârzieri ale datornicilor), iar în unele cazuri, au apărut suficiente date că are loc de multe ori dublarea/triplarea sumei datorate prin simpla „decizie” a acestor „creditori”, fapt ce pune datornicii în situații aproape imposibile, în sensul restituirii banilor ceruți. Pe acest fond, al neputinței restituirii sumelor crescute uneori aberant, membrii grupării apelează în unele cazuri la amenințări, în altele chiar la violențe fizice.

Prin ordonanța procurorului din data de 08.09.2021, emisă de către procurorul din cadrul DIICOT ST Tg. Mureș, s-a dispus reunirea dosarului nr. 479/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin la dosarul nr. 59/D/P/2021 al DIICOT – ST Târgu-Mureș.

Prin Ordonanţa procurorului din 16.11.2021 în Dosar nr. 59/D/P/2021 s-a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organiyat prevăyută de art. 367 Cod penal (condus de inculpatul ... zis ...), extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal şi efectuarea în continuare a urmăririi penale, între alţii, împotriva suspectului ... zis ..., născut la data de ..., în .., cu domiciliul în .., str..., nr. .. jud..., cu CNP  ..., sub aspectul comiterii infracțiunilor de Camată prev. de art. 351 alin. 1 Cod penal, Șantaj prev. de art. 207 alin. 1, 2 și 3 Cp cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, Constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

S-a reţinut sub aspectul stării de fapt că numitul  ... zis ... în perioada 2016 – 2021, ca și îndeletnicire, a oferit sume de bani cu împrumut  purtătoare de dobândă,  direct sau indirect prin intermediul altor persoane (membrii ai familiei sau apropiați),  către  mai multe persoane printre care și numiților: ..., ..., ..., ..., .., .., ..... S-a reținut că sumele de bani oferite cu împrumut în modalitatea de mai sus, care  porneau de la câteva sute de lei și ajungeau până la câteva zeci sau chiar sute de mii de euro,  proveneau de la aceștia sau de la alte persoane, membrii de familie sau persoane  apropiate, sume de bani pentru care, de multe ori, plătea dobândă, dar o dobândă net inferioară celei percepute de la persoana împrumutată în mod final. S-a reținut, de asemenea, că în scopul recuperării sumelor de bani acordate cu împrumut, precum și a dobânzilor percepute/solicitate, care creșteau după bunul plac al acestuia, și deseori fără nici o înțelegere bilaterală, ... zis ..., în mod direct sau indirect prin intermediul altor persoane (membrii ai familiei sau apropiați), exercita presiuni asupra persoanelor împrumutate mai sus menționate sau asupra persoanelor apropiate acestora, care constau atât în amenințări verbale cu fapte vătămătoare sau în exercitarea de violențe fizice cât și în amenințarea cu darea în vileag a unor fapte compromițătoare pentru persoana împrumutată.

Potrivit procesului-verbal de efectuare a percheziției domiciliare efectuat la data de 17.11.2021 de la locuința inculpatului ... zis .... s-a ridicat suma de 13.540 euro.

Prin Ordonanţa procurorului din data de 17.11.2021 se dispune punerea în mişcare a acţiunii penalefaţă de ... zis ... sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de camătă, prev. de art. 351 alin. 1 Cod penal, şantaj prev. de art. 207 alin. 1, 2 şi 3 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, constituire de grup infracţional organizate prev, de art. 367 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Prin ordonanța procurorului din 22.11.2021 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 13450 euro ridicată cu ocazia percheziției domiciliare de la domiciliul inculpatului ... (CNP ...), reținându-se faptul că, raportat la mijloacele de probă administrate în cauză există suspiciunea rezonabilă că ar proveni din săvârșirea infracțiunilor de camătă și santaj. S-a reținut, de asemenea, că măsurile asigurătorii urmează a fi dispuse și în vederea garantării executării unor eventuale pedepse cu amenda penală sau în vederea achitării cheltuielilor judiciare.

Prin procesul-verbal încheiat la data de 26.11.2021 organele de urmăriore penală au procedat la aplicarea măsurii sechestrului asigurător prin depunerea sumei de 13.540 euro ridicate de la inculpatul ... (CNP ...), prin depunerea acestei sume la Unicredit Bank pe numele inculpatului și la dispoziția organelor judiciare.

Potrivit dispozițiilor art. 249 alin. 1 Cod procedură penală procurorul în cursul urmăririi penale poate lua măsuri asigurătorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire e bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori al reparării pagubei produse prin infracțiune. Potrivit alin. 2 al aceluiași articol măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

Textul legal stabilește că măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului; măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate; măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente până la concurența valorii probabile a acestora.

Judecătorul de drepturi și libertăți constată că infracțiunile pentru care inculpatul ... este cerecetat în prezenta cauză sunt: Camată prev. de art. 351 alin. 1 Cod penal, Șantaj prev. de art. 207 alin. 1, 2 și 3 Cp cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, Constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Constată că pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare dintre aceste infracțiuni este doar închisoarea și nu alternativ cu amenda penală.

Mai constată că în cuprinsul ordonanței procurorului deși se face referire la suspiciunea că această sumă de bani ar proveni din săvârșirea infracțiunilor de camătă și santaj, totuși nici în considerente și nici în indicarea temeiurilor de drept avute în vedere nu se reține și nu se specifică faptul că asupra sumei de bani s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii în vederea confiscării speciale a acestora. Apreciem că simpla mențiune cu privire la suspiciunea provenienței acestor bunuri – despre care s-a făcut mențiune în cuprinsul ordonanței nu poate înlocui mențiunea expresă că măsura asigurătorie s-a dispus în vederea confiscării sumei respective de bani în temeiul dispozițiilor art. 112 Cod procedură penală.

Ca urmare, cu privire la aceste două aspecte, apreciem ca întemeiate criticile formulate de petenți în cuprinsul contestației.

În ceea ce privește dispunerea măsurii asigurătorii pentru garantarea executării eventualelor cheltuielil judiciare, apreciem că pentru instituirea măsurilor asigurătorii este, de asemenea necesar, ca prin instituirea acesteia să se asigure proporționalitatea între restrângerea dreptului de proprietate și scopul urmărit prin impunerea acesteia.

Or, astfel cum s-a susținut de către petenți cuantum sumei cu privire la care s-a instituit măsura asiguratorie este foarte mare în raport cu scopul pentru care aceasta ar fi fost dispusă (în contextul celor anterior reținute cu privire la celelalte scopuri avute în vedere la instituirea măsurii asigurătorii).

Chiar dată fiind complexitatea cauzei – numărul mare al inculpaților și al persoanelor cu privire la care se afirmă că ar putea avea calitatea de persoane vătămate și martori, apreciem că suma de 13.540 euro este o sumă al cărei cuantum este mult prea mare față de cuantumul ce s-ar putea stabili cu titlu de cheltuieli judiciare.

În acest sens și tocmai având în vedere cele anterior reținute cu privire la complexitatea cauzei apreciem că o sumă de 2000 euro este suficientă pentru a garanta executarea cheltuielilor judiciare ce ar putea fi efectuate în cauză, motiv pentru care judecătorul de drepturi și libertăți va admite în parte contestația formulată și va restrânge cuantumul sumei cu privire la care s-a dispus măsura asigurătorie până la concurența sumei de 2.000 euro aparținând inculpatului ... (CNP ...) pentru a garanta executarea cheltuielilor judiciare ce s-ar putea efectua în cauză.

Cu privire la apărările formulate de petenți prin contestația formulată și susținute oral:

Judecătorul de drepturi și libertăți constată că potrivit dispozițiilor art. 312 Cod civil (în vigoare de la data de 14.02.2012) viitori soți pot alege unul dintre regimurile matrimoniale: comunitatea legală, separația de bunuri sau comunitatea convețională. Cum petiționarii nu au fcăut dovada alegerii unui alt regim matrimonial decât comunitatea legală, atunci acestora li se aplică dispozițiile art. 313 cod civil potrivit cărora între soți regimul matrimonial produce efecte din  ziua încheierii căsătoriei, iar față de terți, până la efectuarea formalităților de publicitate – produce efecte regimul comunității legale. Potrivit dispozițiilor art. 340 Cod civil în regimul comunității legale darurile de nuntă - indiferent că este vorba de bunuri mobile nefungibile (bijuterii) sau de bunuri mobile fungibile (sume de bani) nu fac parte din categoria bunurilor proprii ale fiecăruia dintre soți.

Ca urmare, apreciem că darurile de nuntă, indiferent de categoria acestora dar și sumele de bani obținute din vânzarea bunurilor cărora li se aplică regimul matrimonial nu pot fi exceptate de la instituirea măsurilor asiguratorii prevăzute de art. 249 Cod procedură penală în cazul în care textul legal anterior citat precizează că se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.

PENTRU ACESTE CONSIDERENTE

În temeiul art. 250 alin. 4 Cod procedură penală, admite în parte contestația formulată de petenții ... zis ... născut la data de ..., în ..., cu domiciliul în ..., str. ..., nr....., jud..... cu CNP  ... și..., cu domiciliul în ..., str. ...., nr. , jud. .... cu CNP  ... împotriva Ordonanței procurorului din 22.11.2021 emisă în dosarul nr. 59/D/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Tg. Mureș.

Restrânge cuantumul sumei cu privire la care s-a dispus, prin Ordonanța din 22.11.2021 instituirea măsurii asigurătorii în ceea ce îl privește pe  petentul ... (CNP ...), până la concurența sumei de 2.000 euro pentru a garanta executarea cheltuielilor judiciare ce s-ar putea efectua în cauză.

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Cercetată și pronunțată în cameră de consiliu, astăzi, 8 decembrie 2021.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER

...    ...

Red/tehnored../08.12.2021

Listat4 ex/08.12.2021

Domenii speta

Spete similare