Infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte asupra unui membru de familie, faptă prevăzută de art.195 alin.1 Cod Penal, raportat la art.199 alin.1 Cod Penal - diferenţierea de infracţiunea de omor calificat, faptă prevăzută de art. 188 alin.1

Sentinţă penală 35 din 23.03.2020


ROMÂNIA

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. ...

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991

SENTINȚA PENALĂ NR. 35

Şedinţa publică din 23 martie 2020

Completul compus din:

Judecător: ...

Grefier: ...

Pe rol pronunțarea soluției date asupra cauzei penale privind pe inculpatul .., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 195 C.pen.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa reprezentantului Ministerului Public, a inculpatului .., a apărătorului acestuia, respectiv a domnului avocat .., a părților civile .. și ..

Mersul dezbaterilor și susținerile în fond și asupra stării de arest preventiv a inculpatului au fost consemnate în cuprinsul încheierii penale din data de 16 martie 2020, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a stabilit termen pentru deliberare și pronunțare asupra soluției la data de astăzi, 23 martie 2020.

T R I B U N A L U L

Prin rechizitoriul din data de 22 iulie 2019 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș în dosarul nr. .., înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. .., din data de 23 iulie 2019, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului .., pentru săvârșirea infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte - prevăzută și pedepsită de art. 195 din Codul penal.

În actul de inculpare s-a susținut, în esență, că inculpatul .., în perioada 15 – 17 mai 2019, i-a aplicat victimei ... în repetate rânduri, cu pumnii și cu un baston de cauciuc, multiple lovituri având ca urmare directă moartea victimei.

Din analiza lucrărilor şi materialului dosarului instanţa reţine următoarele cu privire la starea de fapt:

La data de 17.05.2019 organele de cercetare penală din cadrul IPJ Mureș – Serviciul Investigații Criminale au fost sesizate prin Serviciul 112 cu privire la faptul că în comuna .. sat .., strada ..nr.. jud. .. cu ocazia deplasării unui echipaj SMURD, a fost identificată o persoană de sex feminin ce prezenta multiple leziuni la nivelul membrelor superioare si inferioare, în stare de inconștiență. S-au încercat manevre de resuscitare, însă ulterior, a fost constatat decesul victimei.

Din primele cercetări s-a stabilit faptul că numita  .. este victima unei infracțiuni cu violență.

În zonă a fost identificat concubinul victimei, în persoana numitului .., care a afirmat că, pe fondul geloziei, de circa trei zile, a bătut-o pe concubina sa, in repetate rânduri, cu pumnii si un baston de cauciuc.

La fața locului, în fața imobilului din comuna ... strada .., nr. .., în ambulanța SMURD, a fost identificat cadavrul numitei .. CNP:.. Cadavrul prezenta numeroase echimoze atât la nivelul membrelor inferioare cât și la nivelul membrelor superioare.

Victima locuia împreună cu inculpatul la demisolul imobilului mai sus menționat, format dintr-o antecameră, două spații de depozitare de-o parte și de alta de mici dimensiuni, cameră principală folosită pe post de dormitor și bucătărie.

Din fișa de constatări preliminare s-a stabilit faptul că moartea victimei .. a fost violentă, ea s-a datorat șocului traumatic produs pe fondul leziunilor traumatice extinse de părți moi (hematoame, echimoze) dispuse pe trunchi si membre.

Leziunile traumatice s-au putut produce în perioada 15-17.05. 2019, prin lovituri directe repetate cu corp dur de formă alungită, posibil baston de cauciuc. Între leziunile traumatice si deces există legătură de cauzalitate directă.

În cauză a fost audiat tatăl inculpatului, numitul ... care a declarat că, ultima oară când a văzut victima în viață a fost în data de 15.05.2019, ora 10:00. La data de 17.05.2019, în jurul orelor 11:00, fiul său ... i-a solicitat să-l însoțească până în camera aflată la demisol, spunându-i că numitei .. îi este rău. Aceasta era în poziția șezut pe podea, rezemată de calorifer, palidă la față. Fiul său era foarte agitat, i-a desfăcut bluza de trening și a început să o maseze în zona pieptului, dar fata nu a reacționat deloc. Martorul a sunat la 112 iar până la venirea echipajului S.M.U.R.D., victima a fost transportată de la demisol la parterul casei, unde acesta locuia.

Martorul a confirmat că intre cei doi, în ultima vreme, au avut loc certuri repetate, acestea datorându-se consumului de alcool.

Fiind audiat în calitate de martor, numitul ... fratele victimei, a declarat că îl cunoaște pe inculpat de aproximativ 3 ani de zile, întrucât au lucrat împreună în agricultură în Germania. Acesta a declarat faptul că inculpatul era cunoscut ca consumator de substanțe interzise.

Fiind audiat în calitate de suspect, .. a recunoscut comiterea faptei, oferind ca mobil al faptei, gelozia.

Suspectul a recunoscut faptul că, inițial, în urmă cu 4-5 zile, a început să suspecteze că victima întreține relații sexuale cu tatăl său iar bătăile aplicate au fost cu palma (la început)  care au continuat apoi (în ultimele 2-3 zile) cu un baston de cauciuc. Loviturile aplicate erau la nivelul membrelor superioare și inferioare, cât și în partea lombară, cervicală.

La data de 06.06.2019 inculpatul .. a fost reaudiat în prezența avocatului ales, acesta susținând că la data la care a fost audiat în calitate de suspect, respectiv 17.05.2019, era extrem de tulburat de ceea ce s-a întâmplat, întrucât nu dormise de aproximativ 3-4 zile. În prezența avocatului ales, inculpatul a declarat că în realitate nu a lovit victima cu pumnul la nivelul feței, ci doar în umăr „mai mult împingând-o când aceasta venea către mine, de două sau trei ori”. Loviturile aplicate cu palma peste față au fost de două sau trei ori, iar cu bastonul a lovit-o în aproximativ trei sau patru ocazii în cele două zile, aplicându-i trei sau patru lovituri de fiecare dată.

Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 2847 din 18.07.2019 întocmit în cauză de către I.M.L. Târgu Mureș s-a stabilit faptul că inculpatul .. nu prezintă afecțiuni psihice, iar în momentul comiterii faptei pentru care este cercetat acesta a avut discernământul păstrat.

Din raportul medico-legal de necropsie nr. 2094-A3-394 din data de 17.05.2019, întocmit de către I.M.L. Târgu Mureș, a reieșit faptul că moartea victimei ... a fost violentă, ea s-a datorat tulburărilor hemodinamice și respiratorii produse pe fondul leziunilor traumatice extinse de părți moi (hematoame, echimoze) dispuse pe trunchi și membre și a contuziei pulmonare. Leziunile traumatice s-au putut produce în perioada 15-17.05.2019 prin loviri directe repetate cu un corp dur de formă alungită, posibil baston de cauciuc. Între leziunile traumatice și deces există legătură de cauzalitate directă. Fracturile sterno-costale descrise s-au putut produce în cadrul manevrelor de resuscitare cardio-respiratorie și nu au legătură de cauzalitate cu decesul. Alcoolemia în momentul decesului a fost de 0,34 ‰.

Având în vedere materialul probator, organele de urmărire penală au apreciat că inculpatul a acționat cu intenție directă în ceea ce privește acțiunea de lovire a victimei și din culpă, în oricare din cele două modalități, cu privire la rezultatul mai grav, respectiv, decesul victimei. Deși inculpatul a produs victimei .. numeroase leziuni atât la nivelul membrelor superioare și inferioare, cât și în zona lombară, obiectul vulnerant folosit, respectiv, bastonul de cauciuc, nu era apt să producă moartea, datorită numărului mare de lovituri aplicate, între decesul victimei și acțiunea de lovire în mod repetat există legătură de cauzalitate.

În cursul judecății inculpatul a recunoscut fără rezerve comiterea faptei de care este acuzat şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, adică potrivit procedurii instituite de prevederile art. 374 alin. 4, art. 375, art. 377 şi art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Anterior pronunțării instanței pe această cerere, reprezentantul parchetului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului (așa cum reiese din încheierea de ședință din data de 6 martie 2020), într-o primă fază din loviri cauzatoare de moarte – prevăzută de art. 195 din Codul penal, în aceeași infracțiune, dar prevăzută de art. 199 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 195 din Codul penal, adică săvârșită asupra unui membru de familie. Totodată, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, din infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte – prevăzută de art. 195 din Codul penal, în omor calificat comis asupra unui membru de familie și prin cruzimi – prevăzută de art. 199 alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 188 alin. 1 din Codul penal și la art. 189 alin. 1 litera h din Codul penal.

Prin încheierea de ședință din data de 16 martie 2020 s-a admis prima cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu.

Ca atare, apreciind ca fiind întrunite condiţiile cerute de lege, instanţa a procedat conform dispoziţiilor art. 374 alin. 4, art. 375, art. 377 şi art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale se constată că vinovăţia inculpatului .. este dovedită fără nici o îndoială.

Astfel, procesul verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșa foto ilustrativă, coroborat cu declarația martorului ... cu declarația martorului .... cu fișa de constatări preliminare a I.M.L. Târgu Mureș, cu raportul de expertiză medico-legală nr. 2094-394 din data de 18 iulie 2019, întocmit de IML Târgu Mureș, și cu declarațiile suspectului/inculpatului, demonstrează pe deplin existenţa elementelor constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului.

Aceste aspecte se coroborează şi cu declaraţia de recunoaştere fără rezerve a inculpatului din cursul judecăţii.

 Pe cale de consecinţă, instanţa apreciază că,

În drept:

Fapta inculpatului .., care în perioada 15.05.2019 – 17.05.2019 i-a aplicat victimei .. în repetate rânduri cu pumnii și cu un baston de cauciuc multiple lovituri, având ca urmare directă moartea victimei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte asupra unui membru de familie – prevăzută și pedepsită de art. 199 alin. 1 din Codul penal, cu trimitere la art. 177 alin. 1 litera c din Codul penal raportat la art. 195 din Codul penal.

La individualizarea pedepsei pe care o va aplica inculpatului, instanţa va ţine seama de criteriile generale prevăzute de art. 74 din Codul penal, respectiv:

- împrejurările şi modul se comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite;

- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

- natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;

- motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;

Împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunilor, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit reies din descrierea stării de fapt și din analiza probelor administrate.

- natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

Potrivit fișei de cazier judiciar a inculpatului (fila 26 dos. u.p.), inculpatul se află la primul conflict cu legea penală.

- conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

La acest criteriu se analizează, potrivit doctrinei, în ce măsură inculpatul a avut o atitudine pozitivă față de persoana vătămată (a regretat față de aceasta sau față de alte persoane fapta săvârșită, a reparat paguba pricinuită prin comiterea faptei ori a recunoscut producerea pagubei și a dat asigurări credibile că o va repara, sau, în ipoteza cauzării unei vătămări corporale, a acordat asistență victimei, încercând să înlăture starea de pericol creată pentru viața sau sănătatea acesteia etc. sau, dimpotrivă, o atitudine negativă.

Comportarea acestuia în cursul procesului penal, se reflectă în recunoașterea sau, dimpotrivă, negarea săvârșirii faptei, prezentarea de bună voie la organele judiciare ori sustragerea acestuia, atitudinea inculpatului față de eventuali participanți la săvârșirea infracțiunii etc.

În cazul inculpatului .., din toate elementele conținute de acest criteriu îi este favorabilă doar recunoașterea faptei.

- nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpatul .. este în vârstă de .... (trăia în concubinaj cu victima), are ... lucra, afirmativ, în străinătate...Aspectele de mai sus reies din actele dosarului și, deși educația, situația familială și socială sunt oarecum precare, nu-i pot fi imputate neapărat inculpatului.

Se vor avea în vedere și înscrisurile depuse la dosar în circumstanțiere.

De asemenea, deşi nu mai sunt prevăzute expres ca şi criterii de individualizare a pedepsei, se va ţine seama şi de limitele pedepsei fixate de lege pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului precum şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În cazul acuzei de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte asupra unui membru de familie, având în vedere că limitele pedepsei prevăzute în art. 195 din Codul penal sunt închisoarea de la 6 la 12 de ani, în cazul inculpatului, prin reținerea formei agravate de la art. 199 alin. 1 din Codul penal, în urma majorării maximului special al pedepsei prevăzute de lege cu o treime, ar rezulta, închisoarea de la 6 ani la 15 ani.

Apoi, în urma reducerii cu o treime (potrivit art. 369 alin. 10 din Codul de procedură penală), ar rezulta, închisoarea de la 4 ani la 10 ani.

S-a solicitat reținerea în cauză a circumstanței atenuante prevăzute la art. 75 alin. 2 litera b din Codul penal, respectiv împrejurări legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.

Instanța apreciază că, în raport cu starea de fapt reținută și de împrejurările comiterii faptei (loviri repetate ale victimei, în mai multe zile, chiar dacă acestea au fost aplicate cu un obiect care nu era nu era apt să producă moartea – conform rechizitoriului), circumstanța de mai sus nu poate fi reținută.

Ţinând seama de cele arătate, instanţa, în baza art. 199 alin. 1 din Codul penal cu trimitere la art. 177 alin. 1 litera c din Codul penal raportat la art. 195 din Codul penal, cu reținerea art. 374 alin. 4, a art. 375, a art. 377 şi a art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, va condamna pe inculpatul .. la pedeapsa principală de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru comiterea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte asupra unui membru de familie.

Prin ordonanţa din data de 17.05.2019 faţă de suspectul .. s-a luat măsura preventivă a reţinerii pe o durată de 24 ore, începând de la data de 17.05.2019, ora 20:25 şi până la data de 18.05.2019, ora 20:25.

Prin încheierea penală nr. 18/DL/18.05.2019 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Mureş s-a dispus luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul .. pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 18.05.2019 până la data de 16.06.2019 inclusiv.

Măsura arestului preventiv a fost prelungită prin încheierea penală nr. 21/DL din data de 10.06.2019 Tribunalul Mureș pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17.06.2019 şi până la data de 16.07.2019 inclusiv.

Prin încheierea penală nr. 28/DL din data de 10.07.2019 Tribunalul Mureș a dispus prelungirea măsurii arestării inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17.07.2019 şi până la data de 15.08.2019 inclusiv.

Ulterior, măsura arestării preventive a inculpatului a fost menținută pe întreaga durată a procedurii de cameră preliminară și a judecății în primă instanță.

Ca atare, în baza art. 72 alin. 1 din Codul penal, din durata pedepsei principale menționate mai sus se va scădea durata reținerii și a arestării preventive din data de 17 mai 2019 la zi.

Inculpatul va fi menținut în continuare în stare de arestare preventivă, respingându-se cererea inculpatului de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.

Cu privire la pedepsele accesorii şi complementare, de menţionat următoarele:

Potrivit art. 66 alin. 1 din Codul penal „pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora din următoarele drepturi:

a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;

b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României;

d) dreptul de a alege;

e) drepturile părinteşti;

f) dreptul de a fi tutore sau curator;

g) dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii;

h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme;

i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă;

j) dreptul de a părăsi teritoriul României;

k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public;

l) dreptul de a se afla în anumite localităţi stabilite de instanţă;

m) dreptul de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă;

n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori de a se apropia de acestea;

o) dreptul de a se apropia de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată”.

Potrivit alineatului 2 „Când legea prevede interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, instanţa dispune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b)”.

Potrivit alineatului 3 „Interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b) se dispune cumulativ”.

Potrivit alineatului 5 „Când dispune interzicerea unuia dintre drepturile prevăzute în alin. (1) lit. n) şi lit. o), instanţa individualizează în concret conţinutul acestei pedepse, ţinând seama de împrejurările cauzei”.

Potrivit art. 67 alin. 1 din Codul penal „Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară”.

Potrivit alineatului 2 „Aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracţiunea săvârşită”.

Pornind de la ultimul text legal invocat, de precizat că legea nu prevede expres pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pentru infracţiunea de care este acuzat inculpatul.

Cu toate acestea, se apreciază că aceasta este necesară în raport cu natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului. 

Ca atare, în baza art. 67 alin. 1 din Codul penal, coroborat cu art. 68 alin. 1 litera c din Codul penal, se va aplica inculpatului .. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării, pe o durată de 3 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 literele a și b din Codul penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), pedeapsă care se va executa după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

Potrivit art. 65 din Codul penal „pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 literele a, b şi d-o, a căror exercitare a fost interzică de instanţă ca pedeapsă complementară”.

Ca atare, în baza art. 65 alineatele 1 şi 3 din Codul penal se va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 literele a și b din Codul penal ca pedeapsă accesorie, pedeapsă care se va executa din momentul rămânerii definitive a acestei hotărâri şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

Latura civilă a cauzei:

În cursul urmăririi penale, .., mama victimei, a arătat că-și va face cunoscute pretențiile civile în fața instanței.

În cursul judecății, persoanele vătămate .., mama victimei, și ... fiul victimei, născut la data de .. (în vârstă de ..) au solicitat obligarea inculpatului la plata:

- sumei de 100.000 euro, cu titlu de daune morale;

- 1.000 euro cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare, în favoarea părții civile .., mama victimei.

- sumei de 100.000 euro cu titlu de daune morale;

- sumei 1.000 lei lunar necesară întreținerii sale, în favoarea părții civile ..

În cursul judecății și procurorul a arătat că, în temeiul art. 19 alin. 3 din Codul de procedură penală, susține acțiunea civilă a părții civile minore ..

Având în vedere că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi ale exercitării acţiunii civile alăturate acţiunii penale, în baza art. 25 alin. 1, raportat la art. 397 alin. 1 din Codul de procedură penală, se vor admite în parte acţiunile civile a părţilor civile (a părții civile minore și cea exercitată din oficiu de procuror), iar inculpatul .. va fi obligat la plata către acestea a următoarelor sume:

- către partea civilă .., suma de 50.000 euro sau echivalentul în lei la data plății, cu titlu de daune morale, apreciind suma de mai sus suficientă pentru acoperirea suferinţelor psihice la care a fost supusă ca urmare a acţiunii inculpatului şi să nu constituie o sursă de îmbogăţire fără justă cauză;

- tot către partea civilă .., suma de 1.000 euro sau echivalentul în lei la data plății, cu titlu de daune materiale (cheltuieli de înmormântare).

- către partea civilă ..., suma de 50.000 euro sau echivalentul în lei la data plății, cu titlu de daune morale, apreciind suma de mai sus suficientă pentru acoperirea suferinţelor psihice la care a fost supusă ca urmare a acţiunii inculpatului şi să nu constituie o sursă de îmbogăţire fără justă cauză;

- tot către partea civilă .., suma de 200 euro sau echivalentul în lei la data plății, lunar, până la vârsta majoratului sau până la schimbarea condițiilor care au determinat acordarea acestei rente (pentru întreținerea sa).

Cu privire la cererea inculpatului, formulată prin avocat ales, de a i se restitui telefonul mobil de culoare neagră, marca SAMSUNG, ambalat și sigilat în plicul nr. 6, ridicat de organele de urmărire penală cu ocazia cercetării la fața locului din data de 17 mai 2019 (filele 4-5 dos. u.p.), se apreciază că aceasta excede competențelor instanței având în vedere că bunul în cauză nu a fost înaintat instanței odată cu dosarul de urmărire penală, iar pe de altă parte nici nu figurează ca mijloc de probă. 

Se va face aplicaţiunea dispoziţiilor art. 5 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 şi a punctului 9 din Anexa la Legea nr. 76/2008, și se va dispune prelevarea de la inculpat de probe biologice, iar acesta va fi încunoştinţat că respectivele probe vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în SNDGJ a profilului său genetic.

În temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, în cuantum total de 1.400 lei, din care suma de 1278 lei provine din faza de urmărire penală.

În rechizitoriu se menționează suma de 1905 lei în care se include onorariul avocatului din oficiu în sumă de 627 lei. Având în vedere că potrivit art. 275 alin. 6 din Codul de procedură penală, cheltuielile privind avocații din oficiu rămân în sarcina statului, inculpatul a fost obligat doar la plata cheltuielilor judiciare din cursul urmăririi penale care rămân după scăderea onorariului avocatului din oficiu.

Cu privire la cerere doamnei avocat .. (fila 8), de a i se acorda suma reprezentând onorariul avocatului din oficiu din cursul urmăririi penale, aceasta se va respinge având în vedere că cheltuielile judiciare se acordă pe faze procesuale, iar onorariile avocaților desemnați din oficiu în cursul urmăririi penale trebuie achitate de Ministerul Public.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

În baza art. 199 alin. 1 din Codul penal cu trimitere la art. 177 alin. 1 litera c din Codul penal raportat la art. 195 din Codul penal, cu reținerea art. 374 alin. 4, a art. 375, a art. 377 şi a art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, condamnă pe inculpatul .. (fiul lui ...și .. născut la data de .. în mun. .., jud. .. domiciliat în comuna ., str.. .., nr. .., jud. .. CNP .. în prezent deținut în Penitenciarul Târgu Mureș) la pedeapsa principală de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru comiterea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte asupra unui membru de familie.

În baza art. 72 alin. 1 din Codul penal, scade din durata pedepsei principale menționate mai sus durata reținerii și a arestării preventive din data de 17 mai 2019 la zi.

Menține în continuare inculpatul în stare de arestare preventivă.

Respinge cererea inculpatului de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.

În baza art. 67 alin. 1 din Codul penal, coroborat cu art. 68 alin. 1 litera c din Codul penal, aplică inculpatului .. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării, pe o durată de 3 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 literele a și b din Codul penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), pedeapsă care se va executa după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alineatele 1 şi 3 din Codul penal, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 literele a și b din Codul penal ca pedeapsă accesorie, pedeapsă care se va executa din momentul rămânerii definitive a acestei hotărâri şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

Latura civilă a cauzei:

În baza art. 25 alin. 1, raportat la art. 397 alin. 1 din Codul de procedură penală, admite în parte acţiunile civile a părţilor civile (a părții civile minore și cea exercitată din oficiu de procuror), și obligă pe inculpatul .. la plata către acestea a următoarelor sume:

- către partea civilă .., suma de 50.000 euro sau echivalentul în lei la data plății, cu titlu de daune morale.

- tot către partea civilă .., suma de 1.000 euro sau echivalentul în lei la data plății, cu titlu de daune materiale (cheltuieli de înmormântare).

- către partea civilă .., suma de 50.000 euro sau echivalentul în lei la data plății, cu titlu de daune morale;

- tot către partea civilă .. suma de 200 euro sau echivalentul în lei la data plății, lunar, până la vârsta majoratului sau până la schimbarea condițiilor care au determinat acordarea acestei rente (pentru întreținerea sa).

Respinge cererea inculpatului, formulată prin avocat ales, de a i se restitui telefonul mobil de culoare neagră, marca SAMSUNG, ambalat și sigilat în plicul nr. 6, ridicat de organele de urmărire penală cu ocazia cercetării la fața locului din data de 17 mai 2019 (filele 4-5 dos. u.p.).

Face aplicaţiunea dispoziţiilor art. 5 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 şi a punctului 9 din Anexa la Legea nr. 76/2008, și dispune prelevarea de la inculpat de probe biologice, iar acesta va fi încunoştinţat că respectivele probe vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în SNDGJ a profilului său genetic.

În temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală, obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, în cuantum total de 1.400 lei, din care suma de 1278 lei provine din faza de urmărire penală.

Respinge cererea doamnei avocat ..., de a i se acorda suma reprezentând onorariul avocatului din oficiu din cursul urmăririi penale, onorariile avocaților desemnați din oficiu în cursul urmăririi penale trebuind să fie achitate de Ministerul Public.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 martie 2020.

JudecătorGrefier