Trafic de persoane, elemente constitutive ale infracţiunii, modalitatea de individualizare a pedepsei

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA PENALĂ

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2022:001.000106

Dosar nr. ...

SENTINȚA PENALĂ NR. 106

Şedinţa publică din data de 11 august 2022

Completul constituit din:

PREȘEDINTE– …

GREFIER – …

Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpaţii:

- ..., trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată, faptă prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a, b C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. – 3 acte materiale

- ..., trimisă în judecată, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la trafic de persoane în formă continuată, faptă prevăzută de art. 48 lin. 1 raportat la art. 210 alin. 1 lit. a, b C.p. și art. 35 alin. 1 C.p. – 3 acte materiale

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se constată lipsa participanţilor.

Mersul dezbaterilor şi susţinerile participanţilor la proces au fost consemnate în încheierea de şedinţă din 21.07.2022, prin care s-a stabilit termen de pronunţare astăzi, 11.08.2022, încheiere care face parte din prezenta. 

TRIBUNALUL

Prin rechizitoriul emis la data de 16.03.2022 în Dosar nr. ... al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Serviciul Teritorial Tg. Mureş s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ... sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a şi b Cod Penal raportat la art. 182 lit. a Cod Penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal (3 acte materiale) şi a inculpatei ... sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 48 Cod Penal raportat la art. 210 alin. 1 lit. a şi b Cod Penal raportat la art. 182 lit. a Cod Penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal (3 acte materiale).

S-a reţinut, sub aspectul stării de fapt, că inculpatul ... în perioada 2014 – 04.12.2021, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanelor vătămate ..., ... şi ... şi, exercitând acte de violenţă asupra acestora, le-a adăpostit pe acestea în condiţii improprii la locuinţa din comuna..., sat..., nr. ... jud. .., în scopul de a le exploata prin muncă, folosindu-le în acest sens la diferite munci în gospodărie ori în agricultură, inclusiv în străinătate pentru o scurtă perioadă, fără a le plăti pentru munca prestată şi exercitând un control permanent asupra acestora direct sau prin intermediul concubinei sale, inclusiv prin interdicţia de a comunica cu alte persoane şi de a părăsi gospodăria. S-a reţinut că în privinţa persoanei vătămate ... acţiunile inculpatului s-au desfăşurat din cursul anului 2014 şi până la data de 15.02.2021, în ceea ce o priveşte pe persoana vătămată ... din cursul anului 2016 – fără a se putea stabili cu exactitate data şi până la data de 02.12.2021, iar în ceea ce o priveşte pe persoana vătămată ... din cursul lunii decembrie 2020 şi până la data de 04.12.2021.

În ceea ce priveşte pe inculpata ... s-a reţinut că în aceeaşi perioadă – 2014 – 04.12.2021, a facilitat exploatarea prin muncă a persoanelor vătămate ..., ... şi ... de către concubinul său – ..., care a profitat de starea de vădită disponibilitate a acestora şi a exercitat acte de violenţă fizică asupra acestora, adăpostindu-le în locuinţa din comuna ... sat ... nr...., jud. ...şi nu le-a permis ulterior să plece, prin aceea că le-a oferit diverse alimente şi mâncare gătită celor trei, contribuind totodată şi la supravegherea acestora: a persoanei vătămate ... în perioada 2014 şi până la data de 15.02.2021, a persoanei vătămate ... din cursul anului 2016 – fără a se putea stabili cu exactitate data şi până la data de 02.12.2021, iar în ceea ce o priveşte pe persoana vătămată ... din cursul lunii decembrie 2020 şi până la data de 04.12.2021.

În cursul urmării penale au fost administrate următoarele probe: declaraţia persoanei vătămate ...; declaraţia persoanei vătămate ...; declaraţia persoanei vătămate ...; declaraţiile inculpatului ...; declaraţia martorului ...; declaraţia martorului ...; declaraţia martorului ...; declaraţia martorului ...; declarația martorului ...; declarația martorului ...; declarația martorului ...; declarația martorului ...; declarația martorului ...; declarația martorului ...; declarația martorului ...; declarația martorului ...; declarația martorului ...; declarația martorului ...; procese-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare; fișa de eveniment – apel 112 din 15.02.2020; adresa Serviciului de Telecomunicații Speciale nr. 130472/18.02.2022

În cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a procedat la administrarea următoarelor probe: declarațiile inculpatului ... (f. 74-76 vol. I dos. instanță, f. 189-193 vol. II dos. instanță); declarațiile inculpatei ... (f. 77-79 vol. I dos. instanță, f. 194-198 vol. II dos. instanță); declarații persoane vătămate: ... (f. 130-135 vol. I dos. instanță), ... (f. 161-165 vol. I dos. instanță), ... (f. 164-166 vol. I dos. instanță); declarații martorii: ... (f. 136-137 vol. I dos. instanță), ... (f. 166-167 vol. I dos. instanță), ... (f. 168 vol. I dos. instanță); ... (f. 169 vol. I dos. instanță), ... (f. 170-171 vol. I dos. instanță), ... (f. 6-7 vol. II dos. instanță), ... (f. 8 vol. II dos. instanță), ... (f. 9-10 vol. II dos. instanță), ... (f. 11-12 vol. II dos. instanță), ... (f. 13-14 vol. II dos. instanță), ... (f. 15-16 vol. II dos. instanță), ... (f. 65-68 vol. II dos. instanță), ... (f. 136-139 vol. II dos. instanță), ... (f. 140-142 vol. II dos. instanță), ... (f. 143-145 vol. II dos. instanță... (f. 166-167 vol. II dos. instanță), ... (f. 168-170 vol. II dos. instanță), ; rapoartele de expertiză clinică psihologică pentru persoanele vătămate ... și ... (f. 1-5 vol. II dos. instanță), raport de evaluare al inculpatului ... întocmit de Serviciul de Probațiune Mureș (f. 157-158 vol. II dos. instanță), înscrisuri în circumstanțiere (f. 184-188 vol. II dos. instanță).

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa constată următoarea stare de fapt:

Inculpaţii ... şi ... formează o familie. Aceaştia locuiesc în comuna ... sat ... nr. .. jud. ... Împreună au un fiul – .... Venituri familiei sunt reprezentate de ajutorul acordat în baza Legii 416/2001, alocaţia copilului minor precum şi sumele de bani obţinute cu titlul de îndeletnicire, dar ocazional, de inculpatul ... din cumpărarea-îngrijirea şi ulterior vânzarea cailor, aceste din urmă sume fiind cuprinse între 1.500 şi 4.000. De asemenea, în gospodăria pe care o au în satul ... inculpaţii se ocupau cu creşterea porcilor pentru nevoile de hrană ale gospodăriei.

Constată instanţa că din probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv declaraţiile martorilor audiaţi, inculpatul ... nu presta în mod efectiv activităţi gospodăreşti, niciunul dintre martorii audiaţi – în special vecini dar şi persoane care au intrat ocazional în gospodăria acestora precum martorii ... şi ... şi nici persoanele vătămate ..., ... sau ... nefăcând vreo menţiune în ceea ce priveşte activităţile gospodăreşti pe care inculpatul ... le-ar fi prestat efectiv. În privinţa inculpatei ... starea de fapt este similară, persoanele audiate în cursul procedurii menţionând că acesta se ocupa doar cu pregătitul mâncării şi mersul la magazin şi nefăcând vreo menţiune cu privire la alte activităţi gospodăreşti pe care aceasta din urmă le-ar fi prestat în gospodărie. De altfel, acest aspect rezultă din chiar declaraţia inculpatei dată în faţa instanţei, declaraţie din care rezultă că, din cauza stării sale de sănătate stătea mai mult în casă şi nu prin curte.

În aceste condiţii, la o dată neprecizată, în urmă cu 6-7 ani, deci probabil în anii 2016 - 2017, astfel cum rezultă din declaraţiile inculpaţilor şi ale persoanei vătămate ..., aceasta din urmă, după părăsirea sistemului de protecţia a copilului, a fost dusă de persoane necunoscute la domiciliul inculpaţilor. Inculpata .... a arătat cu ocazia audierii sale în faţa instanţei că la momentul la care persoana vătămată a ajuns în gospodăria sa şi a inculpatului ..., persoana vătămată ... le-a cerut să rămână în gospodărie pentru a presta diferite munci în gospodărie, fără plata unei remuneraţii ci numai în schimbul unui pat de dormit şi a mâncării zilnice. Inculpata .... a arătat că şi ea şi inculpatul ... au fost de acord cu această cerere, adăugând că dacă persoana vătămată le-ar fi cerut ca plată vreo sumă de bani nu ar fi fost de acord ca acesta să rămână în gospodărie, întrucât nu şi-ar fi permis să îi plătească acestuia vreo sumă de bani.

Ca urmare a acordului pe care inculpaţii ... şi ... şi l-au dat cu privire la cererea formulată de persoana vătămată ... acesta a rămas în gospodăria acestora.

În ceea ce o priveşte pe persoana vătămată ..., instanţa constată că din declaraţia inculpaţilor ... şi ... rezultă că persoana vătămată ... a ajuns să locuiască în gospodăria inculpaţilor la solicitarea martorului ..., mătuşa persoanei vătămate care i-a cerut inculpatului ... să îl ia la el pentru a-l ajuta la îngrijitul animalelor, cerere cu care inculpatul ... a fost de acord şi la care a achiesat şi inculpata ... prin faptul că aceasta a fost de acord ca persoana vătămată să locuiască în gospodăria sa.

O primă observaţie se impune a fi făcută în legătură cu persoana vătămată...., observaţie ce rezultă atât din constatările personale ale instanţei – făcute cu ocazia audierii nemijlocite a persoanei vătămate ..., dar şi din declaraţiile martorei ... - mătuşa persoanei vătămate precum şi din declaraţiile persoanei vătămate însăşi, respectiv faptul că ... are evidente probleme de sănătate, nefiind orientat temporal. De asemenea a rezultat în urma audierii sale nemijlocite că acesta nu cunoaşte valoarea banilor.

De asemenea, persoana vătămată ... provine din sistemul de protecţia a copilului, ca şi persoana vătămată ....

În fine, în ceea ce o priveşte pe persoana vătămată ..., de asemenea provenită din sistemul de protecţie a copilului, din declaraţiile acesteia precum şi ale inculpaţilor ... şi ..., acesta a ajuns în gospodăria acestora la solicitarea martorei .... Aceasta i-a propus persoanei vătămate ....care la acel moment nu avea o locuinţă şi un loc de muncă, să meargă să locuiască la familia inculpatului ... şi să îl ajute pe acesta la îngrijitul animalelor contra unei locuinţe şi a unui salariu în cuantum de 1.000 lei pe lună, propunere cu care persoana vătămată a fost de acord, motiv pentru care martora ... i-a telefonat inculpatului ...., i-a cerut să vină să îl ia pe ..., ceea ce inculpatul a şi făcut, persoana vătămată ... ajungând în gospodăria acestuia şi a inculpatei ... în perioada sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou în anul 2020.

În privinţa condiţiilor de locuit, instanţa constată că din declaraţiile martorilor audiaţi şi chiar şi ale inculpaţilor rezultă că cele trei persoane vătămate au locuit într-o anexă a casei mamei inculpatei ..., fost atelier, o încăpere de cărămidă, tencuită în interior, cu podea de beton pe care nu era aşternut vreun covor, mobilată cu 2 paturi mai vechi, încălzită cu o sobă - un butoi vechi de tablă, o masă veche de tâmplărie şi fără alte obiecte de mobilier. Din declaraţiile persoanelor vătămate rezultă că foloseau o toaletă situată în spatele curţii, similară cu cea folosită de inculpaţii ....şi ..., dar separă de aceasta, că în încăperea în care locuiau nu exista apă curentă, folosind pentru spălat robinetul din curtea imobilului inculpaţilor, în acelaşi mod în care procedau şi inculpaţii (încălzeau apa pe care o foloseau pentru igiena personală şi foloseau apa şi diverse recipiente pentru spălatul rufelor personale).

În privinţa hranei, din declaraţiile persoanelor vătămate şi ale inculpaţilor a rezultat faptul că inculpata .... era cea care se ocupa de pregătitul acesteia, toţi mâncând aceeaşi mâncare. Chestionat cu privire la aceste aspecte, persoana vătămată ... a arătat că primeau două mese pe zi: la amiază două feluri de mâncare (supă şi felul doi), iar seara hrană rece (caşcaval, salam şi pâine, mai multă pâine decât altceva) şi că mâncarea nu era întotdeauna pe săturate.

În privinţa programului de lucru şi a muncilor îndeplinite, instanţa constată că declaraţiile persoanelor audiate în cursul procedurii sunt contradictorii.

Pe de o parte inculpaţii .... şi .... au arătat că programul celor trei persoane vătămate începea în intervalul 8-10 când aceştia se trezeau şi începea cu hrănitul şi adăpatul animalelor, după care aceştia aveau o pauză de câteva ore, pentru ca în cursul după-amiezii să trebuiască să hrănească și să adape din nou animalele. Declaraţia inculpatei ... este susţinută şi de declaraţia inculpatului .... care a adăugat că persoanele vătămate se ocupau şi de curăţarea gunoiului de la animale precum şi de măturatul curţii.

Pe de altă parte, din declaraţiile persoanelor vătămate rezultă că programul și sarcinile pe care trebuiau să le îndeplinească era cu totul altul. Astfel, persoana vătămată ... a arătat că de-a lungul timpul în care a locuit la cei doi inculpaţi, aceștia au avut un număr de 10 până la 15 cai, iar sarcina lui precum şi a celorlalte două persoane vătămate era să le dea de mâncare, apă şi să facă curat, că programul începea în jurul orelor 6 dimineaţa şi se termina în jurul orelor 11 seara. La rândul său, persoana vătămată ... a arătat în faţa instanţei că pe lângă îngrijitul animalelor, mai mergea la târg cu inculpatul .... La rândul său, persoana vătămată ... a arătat că atât el cât şi ceilalţi doi băieți trebuiau să se ocupe de animale (să le hrănească, să le dea apă şi să le facă curat) şi să facă curat în curte. Persoana vătămată ... a mai arătat că îl ajuta pe inculpat la potcovitul cailor şi că programul începea între 5 şi 8 dimineaţa şi se termina, după voia lui inculpatului ..., între 12 şi 1 noaptea. În privinţa persoanei vătămate .... a rezultat din declarațiile martorilor că acesta a ajutat pe martorii ... şi ...  la executarea lucrării de construcţie pe care aceştia fusesră angajaţi să o facă la imobilul inculpaților.

Din declaraţiile martorilor ... şi ...  rezultă că aceştia au observat că programul lui ... şi ... începea la o oră variabilă: în jurul orelor 8.30 când aceştia îşi începea activitatea la lucrarea pe care trebuiau să o facă pentru ... şi ..., erau situaţii în care aceştia erau deja acolo dar erau situaţii în care veneau din camera de unde dormeau în curtea lui ... odată cu ei. Ambii martori au arătat că în jurul orelor 17.00 când plecau de la lucrare cele două persoane vătămate rămâneau în curtea lui .... şi ..., neputând preciza dacă în tot intervalul orar cei doi prestau activităţi lucrative sau dacă aceştia continuau să lucreze după ce ei plecau.

Având în vedere declarațiile contradictorii ale persoanelor audiate în cursul procedurii judiciare cu privire la programul de lucru și sarcinile pe care cele trei persoane vătămate trebuiau să le îndeplinească, faptul că cei doi inculpați nu prestau propriu zis activități gospodărești – altele decât potcovitul cailor de către inculpatul ... și pregătirea mâncării de către inculpata ...., instanța va constata faptul că, în principal, activitățile gospodărești din gospodăria inculpaților erau executate de către persoanele vătămate: hrănitul și adăpatul animalelor de mai multe ori pe zi, curățatul gunoiului provenind de la animale și curățarea curții imobilului în care locuiau inculpații.

Instanța constată că pentru muncile prestate persoanelor vătămate nu le era plătită niciun fel de sumă de bani, plata acestora constând, în fapt, în permisiunea acordată de inculpați de a folosi ca loc de dormit, a încăperii situată în imobilului mamei inculpatei ..., a mâncării zilnice în condițiile mai sus arătate, a achiziționării de haine uzate ocazional pentru cele trei persoane vătămate și a acordării de țigări persoanei vătămate .... Tot din declarațiile martorilor audiați rezultă că cei doi inculpați cumpărau ocazional pentru persoanele vătămate suc sau dulciuri de la magazinul din sat.

Pe de altă parte, instanța constată că cele trei persoane vătămate lucrau ocazional și la alte persoane din sat, la solicitarea acestora, cu înștiințarea prealabilă a inculpatului ...  (persoanele vătămate ... și ... au lucrat în mai multe ocazii pentru martora ..., la solicitarea acesteia, la măturatul curții și, în cazul lui ..., și la săpatul unui șanț, fiind răsplătiți cu mâncare, cafea și țigări și mici sume de bani; de asemenea persoanele vătămate ... și ... au prestat activități lucrative constând în aducerea unor baloți de paie de la câmp acasă pentru martorul ... activitate pentru care au fost remunerați cu sume cuprinse între 25 și 30 lei, funcție de timpul necesar prestării acestor activități, la care s-a adăugat bere și o gustare).

Concluzionând cu privire la activitățile gospodărești prestate de cele trei persoane vătămate pentru inculpații ... și ..., instanța constată că niciun fel de plată nu a fost făcută celor trei persoane vătămate pentru munca prestată, alta decât mâncarea ce le era dată și ocazional țigări persoanei vătămate ..., spre deosebire de condițiile în care aceștia prestau diferite activități pentru alte persoane din comunitate când primeau mici sume de bani, alături de mâncare și, ocazional țigări.

Apreciază instanța că activitatea efectiv prestată de persoanele vătămate - îngrijirea animalelor - care implică un program de lucru întins pe durata întregii zile, la care se adăugau alte sarcini presupuse de o gospodărie rurală nu pot fi compensate de acordarea unui spațiu locativ ce beneficia de condiții absolut improprii și de acordarea a două mese zilnic în condițiile în care aportul caloric era ”reglat” din cantitățile de pâine oferite celor trei spre consum.

Aceste aspecte trebuie apreciate în contextul personal al tuturor celor trei persoane vătămate. Fiecare dintre cele trei persoane vătămate provenea din sistemul de protecție a copilului, nu aveau legături cu familia de proveniență sau acestea erau foarte restrânse, neavând nicio altă opțiune decât ceea de a accepta condițiile impuse de traiul și munca în gospodăria inculpaților: condiții de viață insalubre, aflarea în orice moment la dispoziția inculpaților pentru realizarea sarcinilor trasate de aceștia. Instanța apreciază că posibilitatea pe care le-au acordat-o inculpații persoanelor vătămate de a presta munci pentru diverse alte persoane din comunitate contra mesei sau a unor mici sume de bani nu este de natură să modifice concluzia că inculpații au profitat de situația personală a persoanelor vătămate pentru a le impune acestora un regim de viață necorespunzător și un regim de muncă inechitabil. Lămuritoare în această privință este declarația inculpatei ... care, fiind întrebată în fața instanței dacă ea personal ar fi acceptat condițiile de viață și regimul de muncă pe care îl aveau cele trei persoane vătămate, a răspuns ”dacă aș fi fost în situația lor, da”, ceea ce demonstrează, în opinia instanței, faptul că atât inculpata .... cât și soțul acesteia erau conștienți de faptul că aceste condiții (de muncă și de trai) nu erau condiții pe care le-ar fi acceptat o persoană obișnuită, care să nu se fi aflat într-o situație evidentă de vulnerabilitate. În același sens este și declarația martorului ... care referindu-se la cele trei persoane vătămate a arătat ”au stat că le-a plăcut, că le-au dat de mâncare și fiind orfani unde erau să se ducă. Ei erau ca un câine vagabond care atunci când îi dai de mâncare nu mai pleacă”.

În acest context trebuie evaluată și posibilitatea persoanelor vătămate de a părăsi temporar sau definitiv gospodăria inculpaților. Deși probele administrate (declarațiile inculpaților, ale martorilor și inclusiv ale persoanelor vătămate) au relevat faptul că persoanele vătămate aveau posibilitatea de a ieși fără permisiune din curtea inculpaților pentru a se deplasa la magazin sau în diverse zone din sat, acest aspect trebui pus în contextul în care peroanele vătămate nu aveau opțiunea reală de a pleca (neavând unde în altă parte să meargă) dar și a faptului că atunci când au încercat să părăsească gospodăria inculpaților, inculpatul ... s-a deplasat la locul în care persoanele vătămate se aflau și care îi fuseseră comunicate inculpatulu... de diverse persoane din comunitate și a adus persoanele vătămate înapoi, împiedicându-le pe acestea să se deplaseze după bunul plac și propria voință. Instanța nu poate accepta explicația furnizată de inculpatul ... potrivit căreia aducerea înapoi a persoanelor vătămate s-a datorat responsabilității pe care o avea în privința acestora, având în vedere că, deși cu evidente probleme de adaptare socială, niciuna dintre cele trei persoane vătămate nu era pus sub interdicție și niciuna dintre ele nu se afla sub protecția juridică a inculpatului ... sau a inculpatei ....

În ceea ce privește apărarea formulată de inculpatul ... potrivit căreia a predat diverse sume de bani și diverse produse alimentare către martora ... în contul muncii prestate de persoana vătămată ..., instanța apreciază că această chestiune nu este de natură a schimba faptul că munca prestată de persoana vătămată  în gospodăria inculpaților nu a fost remunerată în niciun fel. Dat fiind faptul că cel care presta activități lucrative are persoana vătămată , atunci el și nu alte persoane din familia acestuia ar fi trebuit să fie remunerat cu o sumă minimă.

Ca urmare, pentru considerentele mai sus expuse, instanța va reține că prestarea de activități lucrative de către cele trei persoane vătămate – ..., ... și ... în gospodăria inculpaților ... și ... a avut caracter forțat, în sensul dispozițiilor art. 182 lit. a Cod penal.

S-a reținut în cuprinsul rechizitoriului că inculpații ... și ... au procedat și la transportarea persoanelor vătămate în străinătate pentru a presta munci în agricultură, fără ca sumele de bani obținute de aceștia în urma muncii prestate să le fi fost predate acestora.

Persoana vătămată ... a relatat în fața instanței că ”am fost plecat cu ... în Germania la sparanghel, unde am lucrat 2-3 săptămâni dacă îmi aduc aminte bine, dar nu am primit niciun ban. Am văzut că, atunci când am fost la birou în Germania pentru a fi plătiți pentru munca noastră, banii i-a luat ...”, adăugând că nu știe câți bani trebuia să primească.

În ceea ce o privește pe persoana vătămată ..., aceasta a declarat în cursul urmăririi penale că ”în urmă cu 6 ani un bărbat pe nume ... ... m-a luat din .... de pe strada unde locuiește mătușa mea ... cu o dubă de culoare albă și mi-a spus că mă va duce în străinătate să lucrez”; în străinătate inițial în Franța a plecat cu persoana vătămată ... și familia inculpatului; ulterior, împreună cu ..., cu .... și fiul lor și cu ... au fost în Germania, unde au lucrat la șparanghel de la ora 6 până când se întunecă adică ora 17.00, în această perioadă nu am primit niciun ban, iar toți banii erau luați de .... În cursul cercetării judecătorești, persoana vătămată ..... a revenit parțial asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale (în sensul că atât el cât și celelalte două persoane vătămate au fost plătite pentru muncile prestate în străinătate), declarații pe care însă instanța le va înlătura întrucât acestea nu se coroborează cu celelalte probe administrate cauzei, probe care susțin declarația dată în cursul urmăririi penale.

În ceea ce o privește pe persoana vătămată ..., instanța constată că aceasta a relatat că ”Am plecat în Franţa, eu … ..., nevasta lui şi copilul lor, la cules de mere. Când am ajuns acolo, aveam de făcut o normă de 6 paleţi de mere de cules. Această normă trebuia făcută de fiecare. Am lucrat cei patru adulţi, adică fără copilul lui ... care era minor şi care nu putea lucra. Acest copil avea 14 ani. Atunci când am ajuns în Franţa, atât eu cât şi ... am semnat contracte de muncă care au fost aduse de o cunoştinţă a lui ..., care îi făcuse rost de locurile de muncă. Tot el a dus contractele respective după ce eu şi …le-am semnat. Nu am apucat să citim contractele ci doar să le semnăm. Nu ştiu ce sumă de bani ar fi trebuit să primim, dar am acasă o foaie, adică un exemplar al respectivului contract unde este trecută suma pe care urma să o primim. Această sumă era condiţionată de norma de lucru….Am lucrat în Franţa la cules de mere 2 luni şi deşi am semnat pentru primirea banilor, aceşti bani erau luaţi în totalitate de ... şi nevasta acestuia, care au minţit că sunt părinţii noştri. Nici eu şi nici ….nu am primit nici un ban pentru munca pe care am făcut-o în Franţa. După ce am venit din Franţa ... a hotărât să folosească banii câştigaţi în Franţa, pentru a-ai face fiului lui o cameră cu baie. Precizez că era inclusiv de banii câştigaţi de mine şi ...”.

Declarațiile inculpaților sunt în sensul contrar celor declarate de persoanele vătămate, în sensul că pentru munca prestată în Germania și Franța, fiecare dintre persoanele vătămate au primit salariile cuvenite, mai puțin sumele de bani reprezentând contravaloarea chiriei și a alimentelor pe care le-au cumpărat. Instanţa apreciază aceste declarații ca fiind nesincere, motiv pentru care le va înlătura. Chiar dacă declarațiile persoanelor vătămate, astfel cum acestea au fost reținute anterior, nu se coroborează cu alte probe administrate cauzei, instanţa are în vedere circumstanțele în care evenimentele respective au avut loc, respective faptul că nicio altă persoană nu a fost prezentă la momentul plății și însușirii banilor cuveniți persoanelor vătămate de către inculpați precum și personalitatea persoanelor vătămate și natura relațiilor între aceștia și inculpați. De altfel, chiar dacă am aprecia că persoanele vătămate au predate în mod benevol sume de bani către inculpați, trebuie avut în vedere natura relațiilor dintre inculpați și persoanele vătămate, acestea din urmă fiind total la dispoziția celor dintâi.

În plus, instanța reține că din probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești a rezultat faptul că deși persoanele vătămate au încercat, într-o modalitate sau alta, să părăsească gospodăria inculpaților, totuși, nu au reușit acest lucru ca urmare a demersurilor întreprinse de inculpatul ....

Rezultă din declarația persoanei vătămate ... că ”am vrut să plec” de la inculpatul ..., ”ceea ce am și făcut, dar ... a venit după mine și m-a adus cu forța înapoi” , ”prima dată am plecat singur și m-a găsit ... la ... unde a venit după mine cu un taximetrist” ” a doua oară am plecat după ce am locuit la ... cu o femeie. În după amiaza aceleiași zile ... a venit după mine și m-a obligat să merg înapoi, lovindu-mă pe spate cu o nuia, astfel încât după ce eu am fost lovit am mers împreună cu el acasă la el” ; ”ceilalți doi băieți; ... și ... au plecat și ei într-o seară, dar ... i-a adus înapoi. Când au coborât din mașină cei doi erau pe locurile din spate și după ce au coborât ... i-a bătut pe cei doi cu cricul de metal de la mașină. Cu acest cric m-a lovit și pe mine, eu am căzut jos și mi-am pierdut cunoștința. Am văzut totuși că ... i-a certat pe cei doi că au plecat noaptea pe drumuri, dar i-a și lovit. Până să leșin am văzut că cei doi au primit mai multe lovituri cu acel cric metalic”. Întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă el sau vreunul dintre ceilalți băieți ar fi părăsit ferma inculpatului, persoana vătămată ... a răspuns Ne căutau până ne găseau”. Declarația persoanei vătămate ...în legătură cu circumstanțele plecării persoanei vătămate ... din gospodăria inculpaților ... și ... ”... a fost dus de acolo de organele de poliție, întrucât el voia mai de mult să plece acasă și i-a cerut lui ... să îl lase să plece, acesta a fost inițial de acord să-l lase, dar a revenit și i-a spus că nu îl lasă să plece, după care ... s-a dus la un vecin și a sunat la poliție prin dispeceratul 112 și astfel a reușit să plece” . Declarațiile persoanei vătămate ....se coroborează cu declarațiile martorei ... care a relatat că fiul său, ..., a reuși să părăsească gospodăria familiei ... –... numai după ce a sunat la poliție, iar organele de poliție s-au prezentat la domiciliul inculpaților, inculpatul ... fiind astfel obligat să permită plecarea persoanei vătămate din gospodăria sa.

În ceea ce o privește pe persoana vătămată ..., aceasta a declarat în cursul urmăririi penale că ”am încercat să fug de două ori, prima dată am fugit noaptea la ora 3 însă ....a fugit cu duba după mine și cu încă un bărbat ... Când m-au prins m-au băgat în dubă și m-au bătut cu o botă groasă. A doua oară când am încercat să fug am mers pe jos de la ora 3 noaptea până la 2 noaptea (23 ore) o distanță de 30 km”; ”am fugit de la ... de acasă deoarece acesta ne bătea cu biciul, cu corbaciul, cu cricul, iar după aceste bătăi, deși îi spuneam că mă doare, ... spunea că nu îl interesează”; ”nu am intenționat să plec din gospodăria lui ... întrucât îmi era frică de rudele lui din sat sau alte cunoștințe de-ale lui ne pot prinde în orice moment și să ne ducă forțat înapoi să muncim, obligatoriu”; fiind supărat Cod penal inculpatul ... nu l-a dus la înmormântarea bunicii sale, persoana vătămată declară că ”m-am supărat foarte tare și după aproximativ două sau trei săptămâni am fugit de la ... și acesta nu a reușit să mă prindă. Știu că numitul ... m-a căutat prin sat să mă ducă înapoi la el, dar nu m-a găsit”. În cursul cercetării judecătorești, persoana vătămată ... a revenit parțial asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale (în sensul că nu a fugit de la inculpați ci a plecat singur pe fondul consumului de alcool, dar că după ce s-a trezit din beție, s-a întors singur la locuința inculpaților), declarații pe care însă instanța le va înlătura întrucât acestea nu se coroborează cu celelalte probe administrate cauzei, probe care susțin declarația dată în cursul urmăririi penale. Declarația persoanei vătămate ... se coroborează cu declarațiile persoanei vătămate ... ale martorilor ... și chiar cu ale inculpatului ..., atât sub aspectul încercărilor repetate ale acestuia de a părăsi gospodăria ... – ... cât și a împrejurărilor în care acesta a părăsit efectiv gospodăria inculpaților.

În ceea ce o privește pe persoana vătămată ..., instanța constată că aceasta a relatat că ”după trecerea acestei luni nu am primit din partea lui ... salariul pe care mi-l promisese, motiv pentru care i-am sus lui ... (pentru că mie îmi era frică de ...) să îi spună lui ... că vreau să plec de la el”; ”la o lună sau două după ce eu am ajuns la ..., acesta împreună cu familia urma să plece la aniversarea fiicei lui şi atunci eu cu ... am hotărât ca în noaptea respectivă să plecăm de la el. am aşteptat ca el şi familia să plece de acasă, i-am spus şi celui de a-3 băiat pe care îl cunoşteam sub numele de … ce vrem să facem şi l-am întrebat dacă vrea să vină cu noi, el a spus că nu, iar în jurul orei 11-12 eu şi .. am plecat în direcţia Turda, dar nu am luat-o pe strada principală fiind conştienţi că ... sau careva din cunoscuţii lui ar putea să ne vadă, şi am luat-o pe câmp. Am ajuns până în aproape de intrarea în  Turda, unde am fost prinşi de inculpat, care era cu .., un nepot de al inculpatului .. şi un văr al lui ... pe nume …. Cei patru ajunseseră acolo cu maşina persoana a inculpatului, cred că era un Peugeot, de culoare gri. Cred că ne-am ajuns din urmă pe la 24-1,  după aproximativ 2 ore. Atunci când ne-am ajuns din urmă ne-au spus să ne oprim, iar noi am făcut acest lucru văzând că ne-au prins. După ce au coborât din maşină ... m-a luat pe mine şi m-a lovit cu pumnul, mi-a dat picioare în burtă şi pumni în cap, iar pe… l-a prins vărul lui .... Nu ştiu cum a fost lovit ..., ştiu doar că după ce mi-au fost aplicate câte seri de ..., şi eu şi ... am fost băgaţi în portbagajul maşinii. Când am ajuns la locuinţa lui ..., au coborât din maşină, ne-au scos şi pe noi din portbagaj, apoi ... a luat un cric din maşină şi a început să ne lovească pe mine şi pe .... Am fost loviţi şi de nevasta lui ... şi de fiul lor. Nevasta ne-a lovit cu coada de la mătură. Lovituri au continuat până la ora 4 dimineaţa. În ce timp ce ... şi familia lui ne bătea aşa cum am arătat, ..., a încercat că îl oprească să ne lovească şi atunci ... l-a lovit în cap cu cricul de la maşină, iar băiatul a căzut jos şi a rămas inconştient câteva minute. La acest tratament au asistat atât nepotul lui ..., numitul …., cât şi nevasta şi copil acestuia. Familia nepotului locuia aproape de locuinţa lui .... După ce am fost bătuţi, aşa cum am descris, ... ne-a ameninţat că nu ne va da mâncare şi nici voie să mergem la magazin. Întrebat fiind dacă aşa a fost cum a spus ..., arăt că, cu mâncare nu a fost aşa, dar după acest eveniment nu ne-a mai lăsat să ieşim din curte”; ” Chiar a doua zi după ce a plecat ..., dimineaţa m-am trezit, m-am dus şi am îngrijit cai şi apoi am plecat şi eu de la locuinţa lui ... şi am ajuns la …. La ….am fost ajuns de ..., care m-a tras în maşină, m-a lovit de câteva ori şi mi-a reproşat faptul că nu i-am spus că vreau să plec. Eu i-am spus de mai multe ori că vreau să plece de la el şi că el nu m-a lăsat şi atunci am hotărât să plec singur. În cursul acelei discuţii, ... m-a ameninţat spunându-mi că mă bagă în pământ. ... m-a dus la ferma lui, când am ajuns copilul lui m-a lovit, apoi m-a băgat în casă unde el personal m-a lovit. Copilul m-a lovit în curte cu cornaciul de la cai, iar ... m-a lovit în casă cu pumni în zona capului. ” ; ”Dimineaţa au venit din nou muncitorii, pentru a executa lucrarea respectivă şi la un moment dat când familia lui ... şi inclusiv el era în casă, m-am înţeles cu aceştia ca atunci când termină lucru să plec şi eu cu ei. Ei mi-au spus ca să sar gardul de acolo de unde stăteam şi să mă ascund până vin eu să mă ia cu maşină. Lucrurile aşa s-au şi întâmplat, eu am sărit gardul şi până a avenit maşina cu muncitori, eu m-am ascuns în şanţ pentru că nu aveam unde în altă parte. Ei m-au luat cu maşina dar nu am putut merge prea departe pentru că au rămas fără combustibil înainte de a ajunge la benzinărie. Între timp au fost sunaţi de ... la telefon, care le-a reproşat că mi-au băgat să plece şi i-au întrebat dacă ştiu unde sunt.  Ulterior, ... s-a deplasat la locul în care se afla maşina celor 2 muncitori rămasă fără combustibil, pentru a verifica dacă nu sunt acolo, numai că eu intre timp mă ascunsesem din nou în şanţ pentru a nu fi găsit de ...”. Declarațiile persoanei vătămate ….se coroborează cu declarațiile persoanelor vătămate …. și …. partial cu ale inculpatului ... (care nu recunoaște însă aplicarea de lovituri asupra niciuneia dintre persoanele vătămate) dar și ale martorilor ... și ... …

Rezultă o data în plus că rămânerea persoanelor vătămate…., ….și …. în gospodăria inculpaților ... ... nu a fost una benevolă, astfel cum lasă să se înțeleagă inculpații și nici că tratamentul pe care aceștia din urmă îl aplicau persoanelor vătămate era unul similar cu cel aplicat membrilor propriei familii. În contextual în care, astfel cum s-a reținut anterior, niciunul dintre inculpați nu avea răspunderea juridică pentru vreuna dintre persoanele vătămate nu poate fi acceptat faptul că un comportament de genul celui avut de inculpați – care nu permiteau celor trei să părăsească locul în care erau ținuți, îi obligau să presteze diferite munci în gospodărie, fără a-i remunera pentru munca prestată.

Ca urmare, instanța constată că faptele pentru care inculpatul ... și inculpata ... au fost trimiși în judecată există și au fost săvârșite de inculpați cu vinovăție sub forma intenției directe.

În drept, fapta inculpatului ... care, în perioada anilor 2015 – 15.02.2021 (în ceea ce o privește pe persoana vătămată ...), în perioada anului 2018 – 02.12.2021 (în ceea ce o privește pe persoana vătămată ...) și din luna decembrie 2020 și până la data de 04.12.2021 (în ceea ce o privește pe persoana vătămată ...), direct sau prin intermediul concubinei sale inculpata ..., profitând starea de vădită vulnerabilitate a acestora, prin constrângere constând în exercitarea asupra de acte de violență fizică și psihică și un control permanent asupra acestora, le-a adăpostit în condiții improprii într-o anexă a imobilului situat în comuna .... sat .... nr. ..., jud. ..., obligându-le să presteze diferite munci în gospodărie precum și munci în agricultură în străinătate, fără le plăti pentru munca prestată și i-a împiedicat să părăsească gospodăria în care lucrau sau împrejurimile acesteia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a și b Cod penal raportat la art. 182 lit. a Cod penal cu reținerea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale – pentru fiecare persoană vătămată câte un act material).

În drept, fapta inculpatei ... care, în perioada anilor 2015 – 15.02.2021 (în ceea ce o privește pe persoana vătămată ...), în perioada anului 2018 – 02.12.2021 (în ceea ce o privește pe persoana vătămată ...) și din luna decembrie 2020 și până la data de 04.12.2021 (în ceea ce o privește pe persoana vătămată ...) l-a ajutat pe inculpatul ... să le adăpostească pe persoanele vătămate (în condiții improprii într-o anexă a imobilului situat în comuna .... sat ..., nr. ..., jud....) în condițiile în care avea cunoștință de faptul că  inculpatul ... profita de starea de vădită vulnerabilitate a acestora și le-a constrâns pe acestea prin exercitarea asupra de acte de violență fizică și psihică și a unui control permanent, adăpostire făcută în scopul de a le obliga să presteze diferite munci în gospodărie precum și munci în agricultură în străinătate, fără le plăti pentru munca prestată și că inculpatul ... i-a împiedicat să părăsească gospodăria în care lucrau sau împrejurimile acesteia, ajutorul constând în susținerea morală acordată inculpatului în desfășurarea acțiunilor infracționale și supravegherea persoanelor vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de persoane în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 210 alin. 1 lit. a și b Cod penal raportat la art. 182 lit. a Cod penal cu reținerea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale – pentru fiecare persoană vătămată câte un act material).

Instanța constată că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de persoane pentru care inculpații au fost găsiți vinovați [art. 210 alin. 1 lit. a și b Cod Penal raportat la art. 182 lit. a Cod Penal] este închisoarea de la 3 la 10 ani cu posibilitatea aplicării dispozițiile art. 36 alin. 1 Cod Penal, în sensul majorării maximului special al pedepsei cu cel mult 3 ani.

La individualizarea pedepsei pe care o va aplica inculpatului ..., instanţa va ţine seama de prevederile art. 74 din Codul penal, respectiv de gravitatea infracţiunii săvârşite şi de periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal. instanța are în vedere faptul că acțiunile infracționale ale inculpatului s-au desfășurat pe o perioadă foarte lungă de timp, împotriva a trei persoane vătămate și au constatat în violențe fizice și psihice.

Constatând că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind anterior condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de Ultraj, prevăzută de art. 239 alin. 2 Cod Penal și art. 239 alin. 3 Cod Penal, abuz de încredere, prevăzut de art. 213 alin. 1 Cod Penal, a infracțiunilor la regimul circulației pe drumurile publice, prevăzută de art. 85 alin. 1 și 2 din OUG 195/2002 și a infracțiunii prevăzute de art. 107 alin. 2 lit. b din Legea 46/200 privind Codul Silvic, instanța va aplica acestuia o pedeapsă îndreptată într-un cuantum mediu spre mare, respectiv de 6 ani închisoare, apreciind că va reprezenta un tratament penal just, în contextul dat, realizându-se totodată şi scopul sancţiunii penale, fiind respectat şi principiul proporţionalităţii directe a sancţiunii oglindit în cuantumul pedepsei.

Instanța va aplica inculpatului pedepsele complementare prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal pe durata lor maximă și, de asemenea, va face aplicarea dispozițiilor art. 65 Cod penal aplicând inculpatului, ca pedeapsă accesorie, interzicerea drepturilor interzise ca pedeapsă complementară.

Instanța va deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului ... durata reținerii și arestării preventive, din data de 26.01.2022 la zi.

Va menține față de inculpat măsura preventivă a arestului preventive, până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

De asemenea, pornind de la natura şi gravitatea infracţiunii pentru care inculpatul a fost găsit vinovat, întrucât infracţiunea de trafic de persoane este menţionată în cazul infracţiunilor pentru care pot fi prelevate probe biologice, în vederea introducerii profilului genetic al inculpatului în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, în temeiul art.7 alin.1, raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr.76/2008 şi la punctul 6 din Anexa la Legea nr. 76/2008, coroborat cu Decizia nr. 4 din 18.11.2013 pronunţată de Î.C.C.J. în recurs în interesul legii, vom dispune prelevarea, de la inculpat, a probelor biologice necesare în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, îl vom informa pe inculpat cu privire la faptul că  probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.

Sintetizând aceste elemente de individualizare în privinţa inculpatei ... considerăm că, o pedeapsă în cuantum de 3 ani închisoare, va reprezenta un tratament penal just, în contextul dat, realizându-se totodată şi scopul sancţiunii penale, fiind respectat şi principiul proporţionalităţii directe a sancţiunii oglindit în cuantumul pedepsei.

Instanța va aplica inculpatei pedepsele complementare prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal pe durata lor maximă și, de asemenea, va face aplicarea dispozițiilor art. 65 Cod penal aplicând inculpatei, ca pedeapsă accesorie, interzicerea drepturilor interzise ca pedeapsă complementară.

Instanța apreciază că atingerea scopurilor pedepsei poate avea loc și fără executarea acesteia, motiv pentru care va dispune suspendarea sub supraveghere a executării acesteia pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art. 92 alin. 1 Cod penal.

Pe durata termenului de supraveghere inculpata va respecta următoarele măsuri de supraveghere, stabilite conform dispozițiilor art. 93 alin. 1 Cod penal:

-Se va prezenta la Serviciul de Supraveghere Mureș la datele fixate de acesta;

-Va primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

-Va anunța, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

-Va comunica schimbarea locului de muncă;

-Va comunica informații și documente de natură să permită controlul mijloacelor sale de existență.

Pe durata termenului de supraveghere, potrivit dispozițiilor art. 93 alin. 2 Cod penal, inculpata ... nu va părăsi teritoriul României fără acordul instanței.

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal inculpata ... va presta 100 zile de muncă în folosul comunității în cadrul Primăriei Chețani sau a Primăriei Luduș.

În temeiul art. 404 alin.2 Cod Procedură Penală va atrage atenţia inculpatei asupra prev. art. 96 Cod Penal privind consecințele nerespectării, cu rea credință, pe perioada termenului de supraveghere, a măsurilor și obligațiilor stabilite precum și consecințele săvârșirii de noi infracțiuni, respectiv revocarea suspendării sub supraveghere și executarea pedepsei în regim de detenție

În ceea ce priveşte acțiunile civile formulate în cauză:

Instanţa constată că în cursul urmăririi penale persoana vătămată ... a declarant că nu se constituie parte civilă în cauză, persoana vătămată ... s-a constituit parte civilă cu suma de 5.000 lei reprezentând contravaloarea muncii prestate pentru inculpați, iar persoana vătămată ... a declarat că se constituie parte civilă pentru suma de 7.000 lei reprezentând contravaloarea muncii prestate pentru inculpați.

În fața instanței, la data de 08.06.2022, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, apărătorul desemnat din oficiu pentru persoana vătămată – parte civilă ..., a depus la dosarul cauzei un înscris prin care se majorează cuantumul pretențiilor civile, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 72.000 lei cu titlul de daune materiale și a sumei de 50.000 lei cu titlul de daune morale (filele 57-60 vol. 1 dos.inst.) A precizat, în privința daunelor materiale, că a fost obligat să muncească pentru inculpați în condițiile reținute în actul de sesizare al instanței, o perioadă de 6 ani, fără a fi plătit și că, a fost obligat să muncească în străinătate, banii cuveniți fiind încasați de către inculpați. A apreciat că venitul lunar pe care ar fi trebuit să îl încaseze este de 1.000 lei.

Instanţa constată că la momentul formulării cererii de majorare a pretențiilor civile, apărătorul desemnat din oficiu pentru partea civilă ... nu a avut un mandat din partea acestuia, ca urmare apreciază că acţiunea civilă formulată de partea civilă …trebuie apreciată în raport cu solicitarea inițială a acesteia, solicitare la care nu a renunțat în mod expres.

Cu privie la fondul acțiunii civile formulate de partea civilă ..., având în vedere soluția cu privire la acţiunea penală exercitată împotriva ambilor inculpați, instanţa constată că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, partea civilă fiind obligată, pentru o perioadă îndeplungată de timp, din anul 2018 și până în 02.12.2021 să presteze în beneficiul inculpaților diverse activități lucrative, inclusiv în străinătate, fără a fi remunerat pentru munca prestată. Ca urmare, instanța va admite acțiunea civilă și va obliga pe inculpații ... și ..., să plătească părții civile, în solidar, suma de 5.000 lei cu titlul de daune materiale.

În ceea ce îl priveşte pe persoana vătămată ..., instanţa constată că apărătorul desemnat din oficiu pentru acesta a depus un înscris prin care precizezează că persoana vătămată ... se constituie parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 88.650 lei cu titlul de daune materiale reprezentând salariul cuvenit în perioada 2014 – 15.02.2021 și munca prestată în Germania, precum și obligarea la plata sumei de 30.000 lei cu titlul de daune morale.

Instanţa constată că la data formulării acțiunii civile de către apărătorul desemnat din oficiu pentru persoana vătămată ... aceasta din urmă nu încredințase un mandate în acest sens apărătoului numit din oficiu, iar acţiunea civilă formulată de apărătorul de oficiu nu a fost însușită de persoana vătămată…. înainte de începerea cercetării judecătoreşti, motiv pentru care va respinge acţiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală.

În ceea ce îl priveşte pe persoana vătămată ..., apărătorul desemnat din oficiu pentru acordarea asistenței juridice acesteia a depus la dosarul cauzei la data de 09.06.2022 un înscris prin care precizează că se majorează cuantumul pretențiilor civile, solicitându-se obligarea inculpaților, în solidar, la plata sumei de 22.860 lei reprezentând daune materiale și la plata sumei de 30.000 lei cu titlul de daune morale. Instanţa constată că la termenul de judecată consecutiv depuneri acestei cereri, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, fiind preyent în sala de judecată, partea civilă ... nu şi-a însuşit cererea formulată de apărătorul său desemnat din oficiu, ca urmare apreciază că acţiunea civilă formulată de partea civilă ... trebuie apreciată în raport cu solicitarea inițială a acesteia, solicitare la care nu a renunțat în mod expres.

Cu privie la fondul acțiunii civile formulate de partea civilă ..., având în vedere soluția cu privire la acţiunea penală exercitată împotriva ambilor inculpați, instanţa constată că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, partea civilă fiind obligată, pentru o perioadă îndeplungată de timp, din decembrie 2020 și până în 04.12.2021 să presteze în beneficiul inculpaților diverse activități lucrative, inclusiv în străinătate, fără a fi remunerat pentru munca prestată. Ca urmare, instanța va admite acțiunea civilă și va obliga pe inculpații ... și ..., să plătească părții civile, în solidar, suma de 7.000 lei cu titlul de daune materiale.

Cu privire la cheltuielile judiciare, reţinând soluţia dată acţiunii penale exercitate în cauză împotriva inculpaţilor, instanţa va obliga inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză în cuantum total de 14.310 lei, din care suma de 3410 lei provine din faza de urmărire penală, fiecare inculpate câte 7.155 lei.

Cu privire la solicitarea apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru a acorda asistenţă juridică persoanelor vătămate de majorare a onorariilor ca urmare a complexităţii cauzei, instanţa constată că dispoziţiile Protocolului privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea asistenţei juridice  în materie penală nu prevăd o astfel de ipoteză. Pe de altă parte, dar în aceeaşi finalitate, apreciază că prezenta cauză nu a avut o complexitate de natură a duce la încuviinţarea unei astfel de cereri, numărul termenelor de judecată (9) şi intervalul mic stabilit între aceste termene fiind impus exclusive de dispoziţiile art. 355 Cod procedură penală. Ca urmare va respinge cererile de majorare a anorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu a acorda asistenţă juridică persoanelor vătămate.

În temeiul art. 275 alin. 6 Cod procedură penală onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu a acorda asistenţă juridică persoanelor vătămate va rămâne în sarcina statului.

Va acordă onorariu partial, în cuantum de câte 434 lei fiecare, conform delegațiilor nr. 2009/2022 și 2011/2022 emise de Baroul Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

I.În temeiul art. 396 alin. 1 și 2 Cod procedură penală condamnă pe inculpatul ... [fiul lui ....și ..., născut la data de ..., în ...jud. ...,  domiciliat în comuna ..., sat ...., nr...., jud...., CI seria ... nr. ... CNP ..., aflat în Penitenitenciarul Târgu Mureș] pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată, prevăzută de art. 210 alin. 1 lit. a şi b Cod Penal raportat la art. 182 lit. a Cod Penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal (3 acte materiale) la pedeapsa de 6 ani închisoare.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a, b și e interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 399 alin. 9 Cod Procedură Penală deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului ... durata reținerii și arestării preventive, din data de 26.01.2022 la zi.

În temeiul art. 399 alin. 1 Cod Procedură Penală menține față de inculpatul ...  măsura arestării preventive până la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 7 alin. 1, raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 şi la punctul 6 din Anexa la Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea, de la inculpatul ..., a probelor biologice necesare în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, îl informează pe inculpatul ... cu privire la faptul că  probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.

II.În temeiul art. 396 alin. 1 și 2 Cod procedură penală condamnă pe inculpata ... [fiica lui ... și ..., născută la data de ..., în ... jud. ..., domiciliată în comuna ... sat ... nr. ...jud. ..., CI seria... nr. ..., CNP: ... pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de persoane în formă continuată, prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 210 alin. 1 lit. a şi b Cod Penal raportat la art. 182 lit. a Cod Penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal (3 acte materiale) la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 67 alin. 1 și 2 Cod penal raportat la art. 66 alin. 1 lit. a și b respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 91 Cod procedură penală dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art. 92 alin. 1 Cod penal.

Pe durata termenului de supraveghere inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere, stabilite conform dispozițiilor art. 93 alin. 1 Cod penal:

-Să se prezinte la Serviciul de Supraveghere Mureș la datele fixate de acesta;

-Să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

-Să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

-Să comunice schimbarea locului de muncă;

-Să comunice informații și documente de natură să permită controlul mijloacelor sale de existență.

Pe durata termenului de supraveghere, potrivit dispozițiilor art. 93 alin. 2 Cod penal, inculpata ... nu va părăsi teritoriul României fără acordul instanței.

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal inculpata ... trebuie să presteze 100 zile de muncă în folosul comunității în cadrul în cadrul Primăriei ... sau a Primăriei ...

În temeiul art. 404 alin.2 Cod Procedură Penală atrage atenţia inculpatei asupra prev. art. 96 Cod Penal privind consecințele nerespectării, cu rea credință, pe perioada termenului de supraveghere, a măsurilor și obligațiilor stabilite precum și consecințele săvârșirii de noi infracțiuni, respectiv revocarea suspendării sub supraveghere și executarea pedepsei în regim de detenție.

Respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă ... (fiul lui .... şi ...., născut la data de ... în mun. ..., domiciliat în ... nr...., jud. ...)

În baza art. 397 alin. 1, art. 19 alin. 1 şi art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1357 Cod civil, admite acțiunea civilă formulată de partea civilă ... (fiul lui ... și ..., născut la data de ... în .. jud. .. domiciliat în .., str. ..., jud. .. şi obligă inculpaţii ... şi ... la plata, în solidar, către partea civilă ... a sumei de 5.000 lei cu titlul de daune materiale.

În baza art. 397 alin. 1, art. 19 alin. 1 şi art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1357 Cod civil, admite acțiunea civilă formulată de partea civilă ... (fiul lui ... și ... născut la data de ..., în mun..., domiciliat în ... str. ... nr..., jud. ...) şi obligă inculpaţii ... şi ... la plata, în solidar, către partea civilă ... a sumei de 7.000 lei cu titlul de daune materiale.

În temeiul art. 274 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală oblige inculpaţii la plata cheltueililor judiciare avansate de stat în cauză, în cuantum de 14.310 lei, din care suma de 3410 lei provine din faza de urmărire penală, fiecare inculpate câte 7.155 lei.

Respinge cererea formulată de doamna avocat ... ... .. și domnii avocaţi ….. și ... apărători desemnaţi din oficiu pentru a acorda asistenţă juridică persoanelor vătămate părţi civile, cerere având ca obiect majorarea onorariului avocaţial.

În temeiul art. 275 alin. 6 Cod procedură penală onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu a acorda asistenţă juridică persoanelor vătămate (f. 12, 14, 16 vol. I dos. Instanță) rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei în contul Baroului Mureş.

Acordă onorariu partial, în cuantum de câte 434 lei fiecare, conform delegațiilor nr. 2009/2022 (f. 22 vol. I dos. instanță) și 2011/2022 (f. 24 vol. I dos. instanță) emise de Baroul Mureș.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată prin punerea la dispoziția părților și a procurorului prin mijlocirea grefei instanței, conform art. 405 alin. 1 Cod procedură penală, astăzi, 11 august 2022.

PREȘEDINTE GREFIER

……

Red/tehnored. …./11.08.2022

Listat …/7 ex/11.08.2022

Domenii speta

Spete similare