Camera preliminară – legalitatea administrării probelor

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2022:024.000236

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. ...

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 236/CCP

Şedinţa camerei de consiliu din 11 noiembrie 2022

Președinte-Judecător de cameră preliminară : ...

Judecător de cameră preliminară: ...

Grefier : ...

Pe rol pronunțarea soluției date asupra contestațiilor formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg Mureș și de către inculpatul ... [fiul lui ... și ..., născut la data de ... în mun. ..., jud. .... domiciliat în ..., str...., nr..., jud. ..., posesor al ... seria ... nr. ..., C.N.P: ..., ... ...., ..., ...,...,...], împotriva  Încheierii  penale din data de 02 august 2022 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş în dosarul nr. ....

La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu se constată lipsa reprezentantului Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, a părților și a avocaților acestora.

Mersul dezbaterilor și susținerile asupra căilor de atac au fost consemnate în cuprinsul încheierii penale din data de 9 noiembrie 2022, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a stabilit termen pentru deliberare și pronunțare asupra soluției la data de astăzi, 11 noiembrie 2022.

COMPLETUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Asupra căii de atac de faţă,

I. Prezentarea sesizărilor

 Prin cererile înregistrate la data de 18 octombrie 2022 la completul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureş sub nr. ..., Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş şi inculpatul ..., prin avocat ales, au formulat contestaţii, în termen legal, împotriva încheierii din data de 02 august 2022 şi a încheierii nr. ..., pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Târgu Mureş în dosarul nr... .

În motivarea contestaţiei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş a  considerat  neîntemeiată soluția dispusă de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea din data de 02.08.2022, prin care s-a constatat nelegalitatea Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită la data de 29.04.2022 (f. 1-5 vol. 1 d.u.p), a declarației date în calitate de inculpat a acuzatului ... (f.36-38 vol. I d.u.p.) și a procesului verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat (f.34-35 vol. I d.u.p.).

S-a arătat că Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din data de 29.04.2022 întocmită în dosarul penal nr. ... respectă prevederile art. 309 Cod procedură penală și ale art. 286 alin 2 Cod procedură penală, atât pe cele de formă, cât și pe cele de fond. Astfel, în cuprinsul ordonanței s-a descris pe larg în paginile l- 4 cursul actelor procesuale, respectiv ordonanțele prin care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect și cele prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale, obiectul acestora, respectiv actele materiale reținute în sarcina inculpatului, numărul acestora, situația de fapt și încadrarea juridică a faptei, iar în paginile 4-9 s-a descris pe larg situația de fapt, actele materiale pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, precum și probele care susțin acuzația adusă inculpatului, iar în dispozitivul ordonanței se menționează încadrarea juridică reținută în sarcina inculpatului și numărul actelor materiale pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului ....

Din analiza conținutului secțiunii „în fapt” a ordonanței s-a arătat că se poate astfel observa că sunt descrise cele patru acte materiale pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, inclusiv actul material din data de 04.08.2019. Chiar dacă în dispozitiv nu se descriu în fapt cele 4 acte materiale, din analiza conținutului ordonanței reiese că nu s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru actul material din data de 05.08.2019, pentru care ulterior s-a și dispus o soluție de clasare, acesta nefiind analizat deloc de procuror în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, fiind analizate doar celelalte patru acte materiale.

Astfel, s-a considerat că ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din data de 29.04.2022 îndeplinește standardele de previzibilitate și predictibilitate menționate în încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 02.08.2022, precum și standardul prevăzut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la art 6 alin 3 lit a din convenție.

S-a reţinut că, potrivit art. 10 alin 3 Cod procedură penală, art. 108 alin. 1 Cod procedură penală și art. 309 alin. 2 Cod procedură penală inculpatul are dreptul de a i se aduce la cunoștință de procuror sau de organul de cercetare penală, de îndată și înainte de audiere, această calitate, fapta pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art 83 Cod procedură penală și obligațiile prevăzute la art 108 alin 2 Cod procedură penală.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în jurisprudența sa că acuzatul trebuie să fie informat în mod corespunzător și pe deplin cu privire la acuzația care i se aduce, precum și cu privire la orice modificare a acuzației, inclusiv modificările care au legătură cu „cauza” acesteia, și trebuie să dispună de timpul și înlesnirile necesare pentru a reacționa la aceste modificări și pentru a-și organiza apărarea pe baza oricărei noi informații sau afirmații [Mattoccia împotriva Italiei, pct. 61; Băckstróm și Andersson împotriva Suediei (dec.)].

Totodată, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a mai reținut și că informațiile referitoare la acuzațiile aduse, inclusiv încadrarea juridică care ar putea fi reținută de instanță în materie, trebuie să fie furnizată fie înainte de proces, în actul de inculpare, fie cel putin în cursul procesului, prin alte mijloace, precum extinderea formală sau implicită a acuzațiilor (I.H. și alții împotriva Austriei, pct. 34), iar viciile din comunicarea acuzațiilor pot fi corectate prin calea de atac, dacă inculpatul are posibilitatea de a-și susține mijloacele de apărare în ceea ce privește acuzația reformulată și de a contesta condamnarea sa în privința tuturor aspectelor de drept și de fapt pertinente (Dallos împotriva Ungariei, pct. 49-52; Sipavičius împotriva Lituaniei, pct. 3033; Zhupnik împotriva Ucrainei, pct. 39-43; I.H. și alții împotriva Austriei, pct. 36-38; Juha Nuutinen împotriva Finlandei, pct. 33).

S-a menţionat că, într-adevăr, în procesul-verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat, nu s-a menționat (cel mai probabil dintr-o eroare de copy-paste) în descrierea faptei și actul material din data de 05.08.2019, dar încadrarea juridică adusă la cunoștința inculpatului este corectă.

S-a arătat că modalitatea în care i-a fost adusă la cunoștință, cu ocazia audierii în calitatea de inculpat, a acuzației reținute în sarcina sa prin ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din data de 29.04.2022, trebuie analizată din perspectiva prevederilor art. 282 Cod procedură penală, respectiv dacă încălcarea de către organele de cercetare penală a obligației de a-l informa pe inculpat cu privire la fapta pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală i-a cauzat acestuia o vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin desființarea declarației date în calitate de inculpat și a procesului-verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat.

În scopul de a stabili dacă dreptul la apărare al inculpatului a suferit sau nu o limitare incompatibilă cu exigentele procesului echitabil, este necesar să se verifice, în concret, dacă inculpatul și-a putut efectua o apărare efectivă.

Ori, s-a arătat că din analiza conținutului declarației date de inculpatul ... în data de 13.05.2022, rezultă că acesta și-a exercitat drepturile prevăzute la art. 83 Cod procedură penală, înțelegând să dea declarații cu privire la fapta pentru care este acuzat, nepărând în niciun moment în dificultate de a înțelege fapta reținută în sarcina sa prin actul de inculpare. Astfel, acesta a avut posibilitatea de a-și face apărarea, ceea ce a și făcut, făcând însă doar unele precizări cu privire la anumite aspecte ale situației de fapt, iar cu privire la altele arătând că își menține declarațiile date în calitate de suspect, când a făcut declarații inclusiv cu privire la actul material din 04.08.2019.

De asemenea, s-a precizat că dreptul la apărare trebuie analizat ca o componentă a dreptului la un proces echitabil, iar caracterul echitabil al procesului penal se analizează în ansamblu. Astfel, pe de o parte trebuie avută în vedere gravitatea încălcării și modul de respectare al dreptului la apărare în tot cursul urmăririi penale, iar pe de altă parte trebuie luată în considerarea posibilitatea remedierii eventualei încălcări de o manieră echitabilă, inclusiv în cursul judecății.

Astfel, s-a considerat că neaducerea la cunoștință într-o manierea adecvată a situației de fapt de către organul de cercetare penală și chiar o eventuală nedescriere corespunzătoare în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din data de 29.04.2022 a celor 4 acte materiale, constatată de judecătorul de cameră preliminară nu aduce o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil al inculpatului, deoarece pe de o parte, dreptul la apărare i-a fost respectat în tot cursul urmăririi penale, fiind administrate probe atât în defavoarea, cât și în favoarea inculpatului, acesta având posibilitatea de a da declarații, de a formula cereri în probațiune și de a participa la administrarea probelor.

Pe de altă parte, după momentul audierii din data de 13.05.2022 până la momentul trimiterii în judecată inculpatul a dispus de timpul și înlesnirile necesare pentru a reacționa la modalitatea de formulare și aducere la cunoștință a acuzației și de a-și organiza apărarea.

Mai mult, contrar opiniei judecătorului de cameră preliminară s-a considerat că modalitatea în care a fost descrisă acuzația adusă inculpatului prin rechizitoriul din data de 26.05.2022, acoperă orice vătămare adusă dreptului la apărare al inculpatului, permițându-i acestuia să înțeleagă fapta pentru care a fost trimis în judecată și încadrarea juridică reținută în sarcina sa și să-și facă toate apărările necesare.

Față de cele expuse anterior, s-a considerat că în cauză toate actele de urmărire penală și toate probele din dosarul penal nr. ... au fost administrate în mod legal, nefiindu-i încălcat inculpatului dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, admiterea excepției nelegalității Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022, a declarației date în calitate de inculpat a acuzatului ... și a procesul-verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat (f.34-35 vol. I d.u.p.), fiind astfel neîntemeiată.

Având în vedere că prin ordonanța din data de 04.08.2022 s-au remediat neregularitățile actului de sesizare constatate prin încheierea din data de 02.08.2022, constând „nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr. 1 al infracțiunii de violarea vietii private, prev. ped. de art. 226 alin. 2 Cod Penal sub aspectul neretinerii, în secțiunile „În fapt” și „În drept” din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022, a numărului de poze compromitătoare pe care inculpatul le-ar fi trimis, prin intermediul aplicației de telefonie mobilă watsapp, martorului ... și neprecizarea concretă a conținutului acestora ” și „ nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr.4 al infractiunii de violarea vietii private, prev. și ped. de art. 226 alin. 2 Cod Penal din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022 sub aspectul nereținerii, în secţiunea „În drept” a zilelor când inculpatul ... ar fi preluat și distribuit pe contul său de Facebook imaginile cu persoana vătămată postate pe conturile, presupus a fi false, de Facebook ... și ... '', aspect reținut chiar de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea penală nr. ..., s-a considerat că rechizitoriul îndeplinește toate condițiile de fond și de formă prevăzute la art. 326 Cod procedură penală, fiind apt de a învesti în mod legal instanța de judecată, obiectul și limitele judecății fiind clar stabilite.

Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea contestației formulate împotriva încheiereii penale nr. ... și a încheierii penale din data de 2.08.2022 pronunțate de Judecătoria Târgu Mureș în dosarul penal nr. .... privind pe inculpatul ..., desființarea acestora și în rejudecare:

- să se respingă excepția nelegalității:

a. Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită la data de 29.04.2022 (f. 1-5 vol. I d.u.p),

b. Declarației date în calitate de inculpat de acuzatul ... (f.3638 vol.l d.u.p.), c. Procesului-verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat (f.3435 vol. 1 d.u.p.)

- să se respingă excepția neregularității Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Mureș întocmit în dosarul penal nr. ... la data de 26.05.2022, sub aspectul inexistenței unui act de inculpare în cauză şi

- să se constate că a fost remediată neregularitatea Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Mureș întocmit în dosarul penal nr. ... constând în:

a. Nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr. 1 al infracțiunii de violarea vieții private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal sub aspectul nereținerii, în secțiunile „În fapt” și „În drept” din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022, a numărului de poze compromițătoare pe care inculpatul le-ar fi trimis, prin intermediul aplicației de telefonie mobilă Whatsapp, martorului ... și neprecizarea concretă a conținutului acestora.

b. Nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr.4 al infracțiunii de violarea vieții private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022 sub aspectul nereținerii, în secțiunea „În drept” a zilelor când inculpatul ... ar fi preluat și distribuit pe contul său de Facebook imaginile cu persoana vătămată postate pe conturile, presupus a fi false, de Facebook ... și ...

- să se dispună, în temeiul art 346 alin 4 Cod procedură penală începerea judecății în cauză.

Anterior termenului de judecată din data de 09 noiembrie 2022, contestatorul-inculpat ... a înaintat la dosar, prin avocat ales, motivele contestaţiei, în scris.

A solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea în parte a încheierii din 02.08.2022 şi: 

1. Excluderea probelor administrate in faza de cercetare penala cu încalcarea dispoziţiilor legale

2. Constatarea faptului că actul de sesizare a instanţei este neregulamentar întocmit raportat la actul material nr. 3 al infracţiunii de violarea vieţii private. 

A solicitat excluderea probelor administrate in faza de cercetare penală cu încalcarea dispoziţiilor legale, respectiv:

a.Înregistrările celor două conversaţii telefonice depuse la dosarul cauzei de către persoana vătămată

a.1) Încălcarea principiului loialităţii administrării probelor

A arătat că prin adresa de înaintare a rechizitoriului şi a dosarului de urmărire penală către Judecatoria Târgu Mures s-a menţionat că s-a anexat un plic care conţine două stick-uri şi patru CD-uri.  Pe stick-ul de culoare argintie (fără inscripţie) se află înregistrări ale două conversaţii, una dintre ele fiind între ... si .... 

De asemenea,a arătat că pe cd-ul marca Omega se află o înregistrare audio a unei convorbiri dintre ... si ... (mama persoanei vatamate), iar aceste conversaţii au fost transcrise de către organul de urmărire penală prin procesul-verbal din 21.02.2022 ( filele 319 – 321, vol.2) şi procesul-verbal din 08.02.2022 (filele 322-326, vol. 2), cât şi de persoana vătămată (filele 316 – 318, vol. 2), înscrisuri care potrivit rechizitoriului reprezintă mijloace de probă. 

A susţinut că, din probele administrate în prezentul dosar nu se poate identifica data în care au avut loc cele două conversaţii, însă din discuţii se poate deduce ca au avut loc cândva după publicarea pozelor pe contul de socializare „ ...”. 

În opinia sa, este evident că numita ... (mama persoanei vătămate), respectiv  ... (prietena persoanei vătămate) au procedat cu intenţie la înregistrarea conversaţiilor avute cu numita ..., în încercarea de a obţine probe în favoarea persoanei vătămate, toată această activitate fiind atent gândită înainte de iniţierea celor două apeluri. 

În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere faptul ca numita ... a sunat-o pe ... prin intermediul aplicatiei „ Facebook”, după cum rezultă din începutul conversaţiei lor, fiind astfel şi mai evident că totul era pregătit în vederea înregistrării conversaţiei lor având în vedere că nu exista o aplicaţie care să înregistreze o convorbire purtată pe Facebook, astfel cum exista în cazul apelurilor telefonice. 

Cele doua persoane apropiate persoanei vătămate şi cel mai probabil la îndemnul sau cel puţin cu ajutorul persoanei vătămate au procedat la preconstituirea de probe, fără a adopta o poziţie pasivă în conducerea firului discuţiilor, prin formularea unor întrebari şi răspunsuri care săa provoace la obţinerea de probe, încalcandu-se, în opinia sa, principiul loialităţii administrării probelor.

În aceste condiţii, ar fi evident că aceste persoane s-au substituit în activitatea organului de urmărire penală însărcinate cu strângerea probelor, iar pe de alta parte că au fost eludate şi dispoziţiile legale care prevăd garanţii în favoarea acuzatului.

Cu privire la solicitarea de excludere a acestor mijloace de proba, a arătat că Judecatorul de camera preliminară din cadrul Judecătoriei Tg. Mures a apreciat că se impune respingerea întrucat „din interpretarea art. 101 Cod Procedura Penala retine ca principiul loialitatii administrarii probelor se aplica doar organelor de urmarire penala ( conf, Cedo – agentilor statului) si nicidecum partilor sau subiectilor procesuali dintr-o cauza” ( pag. 15 din Incheiere). 

A considerat că în mod neîntemeiat prima instanţă a reţinut că principiului loialitătii administrării probelor se aplică doar organelor de urmărire penală şi că interdicţia utilizării mijloacelor neloiale în scopul de a obţine probe este generală. 

În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere Decizia CCR nr. 756/2016 în care s-a retinut că: „ De asemenea, în procedura camerei preliminare, inculpatul poate formula cereri şi ridica excepţii referitoare la verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, inclusiv în ceea ce priveşte înregistrările efectuate de părţi sau de alte persoane”.

Or, din aceste considerente ar rezulta că principiul loialităţii administrării probelor are o aplicabilitate generală, iar organele judiciare care utilizează asemenea probe sunt obligate să verifice legalitatea şi loialitatea obţinerii lor. 

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 101 CPP care reglementează principiul loialităţii administrării probelor nu prevăd în mod expres faptul că acest principiu se aplică doar organelor judiciare (aceasta menţiune existând doar in cazul al.(3) ceea ce întareşte convingerea potrivit căreia primele alineate se aplică şi în cazul probelor obţinute de părţi), motiv pentru care în practica instanţelor de judecată s-a procedat la excluderea unor astfel de înregistrări ambientale făcute de diferite persoane, care au urmărit strângerea de probe într-un proces penal, comportându-se precum organele de cercetare penală, fiind încalcat astfel, în opinia sa, principiul legalităţii.

Referitor la faptul că „ nu sunt incidente aceste prevederi legale deoarece inregistrarile nu sunt obtinute prin intrebuintarea de violente, amenintari ori mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri in scopul de obtine probe” ( pag. 15 din Incheiere) a solicitat să se constate că această afirmaţie este nefondată şi în realitate cele două persoane apropiate persoanei vătămate au procedat la preconstituirea de probe, fără a adopta o poziţie pasivă în conducerea firului discuţiilor, în încercarea de a obţine probe în favoarea persoanei vătămate.

De altfel, Curtea Constituţionata în mod frecvent a reţinut în deciziile sale că „ raţiunea reglementării este aceea ca oricine care are o probă ce poate servi aflării adevărului să o poată prezenta, dispoziţiile respective fiind aplicabile în cazul surprinderii în mod spontan a unor fapte sau întâmplări ce sunt înregistrate prin mijloace audio sau video” ( Decizia CCR nr. 756/2016, Decizia CCR nr. 1562/2010, Decizia CCR nr. 593/2006, Decizia CCR nr. 825/2006, Decizia CCR nr. 134/2011).

Or, în prezenta cauz, a susţinut că cele două înregistrări nu au fost surprinse în mod spontan, ci au fost atent gândite înainte cel mai probabil împreuna cu persoana vătămată, fiind pregătite întrebările ce urmau a fi puse, respectiv răspunsurile pe care urmăreau să le obtină şi bineînteles pregătită şi logistica necesară în vederea înregistrării acestor discuţii, motiv pentru care ar fi evident că nu putem vorbi despre o spontaneitate. 

Contrar celor retinute de judecătorul de cameră preliminară de prim grad, a solicitat să se constate că aplicarea principiului loialităţtii în cazul înregistrărilor realizate de părţi sau alte persoane nu goleşte de conţinut prev. art. 81 al.(1) lit.b) CPP. 

Astfel, art. 81 al.(1) lit.b) CPP prevede ca „ In cadrul procesului penal, persoana vatamata are urmatoarelor drepturi : dreptul de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a ridica exceptii si de a pune concluzii”. 

Or, din această dispoziţie ar rezulta faptul că persoana vătămată are dreptul de a propune administrarea de probe de către organul judiciar, nu de a administra ea singură probe cum s-a întâmplat în prezenta cauză, organul judiciar neavând nicio implicare în administrarea probelor. 

Aceasta este şi raţiunea pentru care principiul loialitatii administrării probelor se aplică şi în cazul înregistrărilor obţinute de părţi sau de alte persoane întrucât în aceste cazuri nu organul judiciar administrează proba, ci partea sau acele persoane, iar astfel organul judiciar are obligaţia de a verifica dacă proba a fost obţinuta cu respectarea dispoziţiilor legale.

 Prin urmare, a solicitat să se constate că mijloacele de probă stocate pe suporţii optici depuşi la dosarul cauzei de către persoana vătămată au fost administrate cu încălcarea principiului loialităţii administrării probelor şi principiului legalităţii şi să se dispună excluderea din dosarul cauzei atât a suporţilor optici, cât şi a proceselor-verbale privind redarea înregistrărilor ambientale ( filele 319 – 321, filele 322-326, vol. 2), cât şi cea transcrisă de  persoana vătămată (filele 316 – 318, vol. 2).

 a.2) Lipsa autentificarii celor doua inregistrari

 În opinia inculpatului, înregistrările celor două conversaţii depuse la dosarul cauzei de către persoana vătămată sunt lovite de nulitate şi dintr-o altă perspectivă şi anume lipsa autentificării acestor înregistrări. 

A arătat că, în literatura de specialitate s-a reţinut ca una dintre condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca o înregistrare audio sau video prezentată de părti să poată constitui mijloc de probă  în procesul penal este aceea ca înregistrarea să fie supusă unei expertize în vederea stabilirii autenticitătii acesteia. 

 Astfel, a arătat că s-a retinut că „ singura persoana care poate confirma sau infirma autenticitatea inregistrarilor prezentate de parti este expertul. Prin urmare, in aceste cazuri procurorul este obligat sa solicite unui expert sa stabileasca daca inregistrarea pusa la dispozitie de catre parti este sau nu autentica. In cazul in care inregistrarea prezentata de parti nu este expertizata, ea nu poate fi folosita ca mijloc de proba in procesul penal si prin urmare trebuie inlaturata” . 

 A precizat că această solicitare a fost respinsă de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul primei instanţe întrucât „ această solicitare a inculpatului ... ca fiind o veritabilă apărare de fond ce ține de fiabilitatea probei observată prin prisma principiului de liberă apreciere a probelor, prev. de art.103 alin.1 Cod Procedură Penală și totodată nu se identifică o dispoziție legală încălcată prin neefectuarea unei expertize în vederea stabilirii autenticității celor două înregistrări” ( pag. 16 din Incheierea din 02.08.2022). 

 A considerat că această solicitare nu reprezintă o apărare de fond ce ţine de fiabilitatea probei, ci reprezintă o cerere referitoare la legalitatea administrării unui mijloc de probă cu atât mai mult cu cât o eventuală infirmare a autenticităţii înregistrărilor în cursul judecăţii nu poate conduce la constatarea nulitătii având în vedere că această sancţiune trebuie invocată în faza de cameră preliminară. 

 Având în vedere aceste aspecte, a solicitat să se dispună excluderea din materialul probator a înregistrărilor depuse de persoana vătămată, precum şi procesele-verbale de redare a acestor discuţii, respectiv transcrierea efectuată de persoana vătămată.

a.3) Încălcarea dispoziţiilor privind competenţa

 Inculpatul a arătat că, având în vedere că aceste înregistrări au fost depuse la dosarul cauzei după începerea urmăririi penale „ in rem”, solicită să se constate că acestea sunt lovite de nulitate absolută, motiv pentru care se impune excluderea din materialul probator. 

 În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere dispoziţiile art. 3 al.(4) CPP potrivit cărora „ in exercitarea functiei de urmarire penala, procurorul si organele de cercetare penala strang probele necesare pentru a se constata daca exista sau nu temeiuri de trimitere in judecata”.

Astfel, în procesul penal competenţa de a administra probele necesare aparţine procurorului, respectiv organelor de cercetare penală şi nu altor persoane care au doar obligaţia de a sesiza organele de urmărire penală. 

 Or, prin înregistrarea celor două conversaţii, numitele ..., respectiv ... sau chiar persoana vătămată s-ar fi substituit organelor de urmărire penală, procedând la strângerea de probe preconstituite, având un plan bine pus la punct înainte de iniţierea apelurilor si cu scopul clar de a obţine probe în favoarea persoanei vătămate. 

 Prin substituirea organelor de urmărire penală în activitatea de a administra probe, fără a avea competenţa materială şi funcţională de a proceda în acest sens, ar fi evident că înregistrările sunt lovite de nulitate absoluta conform art. 281 al.(1) lit.b) CPP raportat la Decizia CCR nr. 302/2017, fiind necesară excluderea acestora din materialul probator, precum şi a proceselor-verbale de redare a acestor discuţii, respectiv transcrierea efectuata de persoana vătămată. 

b) Înscrisurile privind filmările, pozele, mesajele transmise pe Whatsapp, Messenger sau postate pe Facebook, precum şi suporţii optici pe care se află acestea 

Inculpatul a arătat că la dosarul cauzei există mai multe înscrisuri (printscreen-uri) cu privire la poze, filmuleţe sau conversaţii pe Whatsapp, Messenger sau Facebook şi care în opinia organului de urmărire penală reprezintă mijloace de probă în prezentul dosar. 

Aceste înscrisuri pot fi identificate la filele 102-213, 215-315, precum si pe CD-ul marca Omega, stick-ul marca Sandisk de culoare roşu cu negru şi pe CD-ul marca Verbatim, toate depuse la dosarul cauzei de către persoana vătămată. 

 A apreciat că aceste mijloace de proba sunt lovite de nulitate absolută, fiind încălcate dispoziţiile legale privind competenţa organelor de urmărire penală. 

 În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere argumentele prezentate supra, respectiv faptul că în faza de urmărire penală doar procurorul şi organele de cercetare penală au competenţa de a administra probe şi nu persoana vătămată care s-ar fi substituit organelor de urmărire penală, fără a avea competenţa materială şi funcţională de a proceda în acest sens, motiv pentru care înscrisurile aflate la filele 102-213, respectiv 215-315, precum si suportii optici pe care se afla o parte din aceste inscrisuri ar fi lovite de nulitate absolută conform art. 281 al.(1) lit.b) CPP raportat la Decizia CCR nr. 302/2017, fiind necesară excluderea acestora din materialul probator.

După excluderea probelor administrate în faza de cercetare penală cu încălcarea dispoziţiilor legale, a solicitat să se procedeze la eliminarea fizica a mijloacelor de probă excluse din dosarul cauzei, conform Deciziei CCR nr. 22/2018.

2. Cu privire la constatarea faptului ca actul de sesizare a instanţei este neregulamentar întocmit

Inculpatul a arătat că, prin memoriul depus la dosarul cauzei la data de 27.06.2022 a solicitat constatarea faptului că actul de sesizare a instanţei este neregulamentar întocmit întrucat actele materiale nr. 1, 3 si 4 din conţinutul infracţiunii de violarea vieţii private nu sunt descrise în mod corespunzător, ceea ce conduce la imposibilitatea stabilirii limitelor şi obiectului judecăţii. 

Prin incheierea din 02.08.2022 s-a constatat neregularitatea rechizitoriului raportat la actele materiale nr. 1 si 4 din conţinutul infracţiunii de violarea vieţii private, fiind respinsă solicitarea sa privind actul material nr. 3, referitor la postările pe contul de Facebook ..., întrucat „ actul de sesizare nr. ... din data de 26.05.2022 este legal întocmit. conform prev. art.328 Cod Procedură Penală în raport de prezenta critică, presupusa faptă de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal, în legătură cu postările de pe contul fals de Facebook cu denumirea „...”, reținută în sarcina sa este corespunzător descrisă cu privire la participația sa, totodată fiind facil identificabile limitele cauzei deduse judecății ” ( pag. 14 din Incheiere).

Raportat la aceste aspecte, a solicitat să se constate că descrierea actului material nr. 3 referitoare la postarile pe contul de Facebook ... nu este una corespunzătoare, care să permită întelegerea acuzaţiilor de către subsemnat şi implicit exercitarea dreptului la apărare în mod corespunzător, fiind astfel în imposibilitate de a stabili limitele judecăţii. 

A susţinut că, din modalitatea în care organul de urmărire penală a înteles să descrie al treilea act material la capitolul „ In Drept” din rechizitoriu nu se poate identifica dacă acuzaţia constă in cele 9 postări indicate în mod expres prin menţionarea datei sau referirea la aceste poze sau capturi de ecran este doar informativă si acuzaţiile constau în toate postările existente pe contul .... 

 De altfel, a arătat că la dosarul cauzei există mai multe „ capturi de ecran” cu privire la postări existente pe contul de Facebook „...” si care nu au fost menţionate în această rubrică astfel încat nu se poate identifica dacă şi acelea intră în conţinutul acuzaţiilor sau nu. 

Cu toate acestea, a arătat că, la fel ca în primul act material, se află în dificultate de a identifica care sunt postările care fac obiectul acuzaţiilor raportat la multitudinea de înscrisuri depuse la dosarul cauzei de către persoana vătămată, motiv pentru care a apreciat că se impune o remediere a rechizitoriului, prin indicarea postărilor care fac obiectul acuzaţiilor prin raportare la fila din dosar care surprinde postarea, în măsura în care acestea nu vor fi excluse din materialul probator pentru motivele prezentate supra.

La termenul de judecată din data de 09 noiembrie 2022 stabilit pentru judecarea contestației, contestatorul-inculpat ..., prin avocat ales, a reluat aspectele sesizate în scris. Nu au fost invocate cereri sau excepții noi față de cele invocate în fața judecătorului de cameră preliminară de prim grad, cu privire la procedura de cameră preliminară.

II. Prezentarea hotărârilor atacate 

Prin încheierea intermediară de cameră preliminară din data de 02 august 2022 a Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Târgu Mureș, pronunţată în dosarul nr. ..., s-au admis în parte, în temeiul art.345 alin.1 și 3 Cod Procedură Penală, excepțiile neregularității actului de sesizare a instanței și excepțiile nelegalității unor probe administrate în fază de urmărire penală, formulate de inculpatul ..., prin apărător ales.

În temeiul art.345 alin.3 Cod Procedură Penală, rap. la art.282 alin.1 Cod Procedură Penală și cu referire la art.309 alin.1, 2 și 5  Cod Procedură Penală, art.108 Cod Procedură Penală și art.83 Cod Procedură Penală s-a constatat nelegalitatea și s-au înlăturat următoarele acte și probe efectuate și administrate în fază de urmărire penală:

a. Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022 (f.1-5 vol.1 d.u.p),

b. Declarația în calitate de Inculpat a acuzatului ... (f.36-38 vol.1 d.u.p.),

c. Procesul-verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat (f.34-35 vol.1 d.u.p.).

În baza art.345 alin.2 și 3 Cod de procedură penală s-a constatat neregularitatea Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș întocmit în dosarul penal nr. ... la data de 26.05.2022, sub următoarele aspecte:

1. Inexistența unui act de inculpare în cauză ca urmare a constatării nelegalității Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022.

2. Nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr.1 al infracțiunii de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal sub aspectul nereținerii, în secțiunile „În fapt” și „În drept” din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022, a numărului de poze compromițătoare pe care inculpatul le-ar fi trimis, prin intermediul aplicației de telefonie mobilă Whatsapp, martorului ... și neprecizarea concretă a conținutului acestora.

3. Nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr.4 al infracțiunii de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022 sub aspectul nereținerii, în secțiunea „În drept” a zilelor când inculpatul ... ar fi preluat și distribuit pe contul său de Facebook imaginile cu persoana vătămată postate pe conturile, presupus a fi false, de Facebook ... și ...

S-au respins, ca neîntemeiate, toate celelalte cereri şi excepţii formulate de inculpatul ..., prin intermediul apărătorului ales. 

În motivare, judecătorul de cameră preliminară a reținut cu privire la solicitarea de constatare a nulităţii Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș nr.... întocmit la data de 26.05.2022 că orice act de urmărire penală trebuie să respecte standardul impus la art. 286 Cod Procedură Penală, așadar ordonanțele procurorului trebuie să conțină în mod obligatoriu, conf. alin.2 lit. c) din același articol descrierea faptei care face obiectul urmăririi penale.

Dacă în cazul ordonanțelor de începerea a urmării penale, efectuare în continuare a urmăririi penale față de suspect și extindere a urmăririi penale este acceptat un standard mai redus de descriere a faptei, deoarece este reținută din existența unor probe din care să rezulte doar o bănuială rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit infracțiunea cercetată in rem, astfel cum rezultă din disp. art.305 alin. 1 și 3 Cod Procedură Penală și art.311 alin. 1Cod Procedură Penală, această ipoteză nu mai este valabilă în cazul ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale prev. de art.309 Cod Procedură Penală. În situația exercitării acțiunii penale prin actul de inculpare, descrierea stării de fapt trebuie să îndeplinească un standard ridicat de previzibilitate și predictibilitate deoarece trebuie să aibă la bază probe din care să rezulte că o anumită persoană a săvârșit infracțiunea care face obiectul cauzei întrucât potrivit art. 309 alin. 2 Cod Procedură Penală și art.309 alin.5 Cod Procedură Penală, interpretat per a contrario, este obligatorie audierea inculpatului, totodată fiind necesar a se respecta drepturile acestuia prevăzute de art. 108 Cod Procedură Penală și art.83 Cod Procedură Penală, în special cel de la lit. a l ) — informarea cu privire la fapta pentru care este cercetat și încadrarea juridică a acestuia, pentru a i se acorda un drept efectiv la apărare ridicat la standard de convenție internațională prin art.6 pct.3 lit.b și c din CEDO. Mai mult, actul de inculpare trebuie să fie riguros întocmit deoarece, în caz contrar, ar fi considerat a fi doar o formalitate administrativă înainte de trimiterea în judecată a unui inculpat, aspect ce ar determina a se presupune că în faza de urmărire penală o altă soluție nu ar mai fi luată în considerare de către procuror.

Judecătorul de cameră preliminară a mai reținut că ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită la data de 29.04.2022 nu respectă disp. art.309 alin. 1 cu referire la art.286 alin.2 lit.c) Cod Procedură Penală, din analizarea ordonanței putându-se observa cu ușurință că nu sunt descrise în mod corespunzător cele 4 acte materiale ale infracțiunii de violarea vieții private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal, cu aplic. art.35 Cod Penal pentru care acuzatul ... a dobândit calitatea de inculpat. Maniera prin care a fost redactată starea de fapt este una care înglobează mai multe presupuse acțiuni ilegale ale inculpatului ... care nu sunt descrise în mod separat așa cum este obligatoriu. Aceste acțiuni sunt interpretative, fie intră în conținutul unuia dintre actele materiale, dar pot fi reținute ca o modalitate de probare a întregii activități presupus infracționale, însă, cu toate acestea, nu se poate distinge în mod concret care va fi acuzația finală din actul de inculpare. Într-adevăr, este de necontestat împrejurarea că aceste patru acte materiale au fost ulterior defalcate prin Rechizitoriu și în acest mod ulterior se pot oarecum distinge și din Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale nr. ... întocmită la data de 29.04.2022, însă această situație nu este aptă de a acoperi nelegalitatea actului de inculpare care, înainte de sesizarea instanței a produs și alte consecințe juridice precum nelegala audiere în calitate de inculpat a acuzatului ....

Astfel, prin faptul că nu au fost descrise în mod separat și în concret cele patru acte materiale s-a creat pentru organele de cercetare penală o confuzie vădită, care nu au înțeles pentru care 4 acte materiale (din cele 5 pentru care acuzatul ... a fost inițial cercetat în calitate de suspect), s-a pus în mișcare acțiunea penală, iar la data de 13.05.2022 atât în cuprinsul procesului verbal prin care i-a fost adusă la cunoștință noua calitate procesuală, dar și în cel al declarației de inculpat, acuzatului ... i-au fost aduse la cunoștință trei acte materiale. Organele de cercetare penală au omis să îi descrie inculpatului și să îl audieze pentru presupusa faptă de trimitere la data de 04.08.2019 de poze și filmări compromițătoare cu persoana vătămată către ...acesteia, martorul ..., prin aplicația mobila Whatsapp, de pe numărul său personal de telefon.

Pe cale de consecință, judecătorul de cameră preliminară a constatat și caracterul nelegal al aducerii la cunoștință a calității procesuale și cel al audierii în calitate de inculpat, fiindu-i încălcat acestuia dreptul la o apărare efectivă deoarece prin Rechizitoriu a fost trimis în judecată și pentru acest act material pentru care nu a știut, în concret, că s-a pus în mișcare acțiunea penală.

În concluzie, judecătorul de cameră preliminară a constatat atât nelegalitatea Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de Ia data de 29.04.2022 (f. 1-5 vol. I d.u.p), cât și a Declarației de inculpat a acuzatului ... (f.36-38 vol. I d.u.p.) și a Procesului-Verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat (f.34-35 vol. I d.u.p.) și pe cale de consecință, în lipsa unui act de inculpare sau inexistenţa unei persoane care să aibă calitatea de inculpat în cauză, neregularitatea Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș întocmit în dosarul penal nr. ... la data de 26.05.2022.

Cu privire la solicitarea de constatare a neregularității Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș întocmit în dosarul penal nr. ... la data de 26.05.2022, judecătorul de cameră preliminară a reținut cu privire la primul act material că este parțial întemeiată critica inculpatului ....

În acest sens, judecătorul de cameră preliminară a considerat că în Rechizitoriu, cu privire la acest prim act material, trebuiau menționate și descrise toate pozele compromițătoare pe care inculpatul ... i le-ar fi transmis ...său pentru a se putea stabili în mod concret limitele judecății cu privire la această faptă pentru a înțelege pe deplin acuzația și a-și exercita în mod corespunzător dreptul la apărare. În cauza de față se aproximează rezultatul acestei fapte motiv pentru care în acest moment procesual nu se pot stabili limitele până unde se întinde judecata acestui act material. Totodată, în ipoteza ajungerii la o soluție de condamnare dacă ar fi sesizată instanța de fond, este necesar ca la individualizarea pedepsei să se ia în considerare frecvența și conținutul acestor imagini pentru stabilirea gradului de periculozitate a presupusului autor.

În consecință, pentru a permite stabilirea corespondenței dintre baza factuală a acuzației și tiparul unei anumite norme de incriminare, s-a concluzionat că este necesară completarea și lămurirea de către Parchet a neconcordanței constatate care să facă posibilă decelarea obiectului și limitelor judecății, dar și înțelegerea deplină de către inculpat a faptelor ce i se impută, cu consecința exercitării corespunzătoare a dreptului la apărare de către acesta.

De asemenea, s-a considerat întemeiată critica inculpatului cu privire la al patrulea act material. În acest sens, judecătorul de cameră preliminară a considerat că în rechizitoriu, cu privire la acest al patrulea act material, trebuiau menționate la capitolul în drept datele la care a preluat și distribuit pe contul său de Facebook imaginile postate pe conturile Facebook ... și ..., pentru a se putea stabili în mod concret limitele judecății cu privire la această faptă, pentru a înțelege pe deplin acuzația, pentru a-și exercita în mod corespunzător dreptul la apărare și a se stabili în clar data epuizării infracțiunii continuate.

În concluzie, judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularitatea Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureș întocmit în dosarul penal nr. ... la data de 26.05.2022 cu privire la actele materiale 1 și 4.

O copie de pe încheierea remediu a fost comunicată Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș pentru ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. 3 din Codul de procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei, iar prin adresa ... din data de 05.08.2022 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Mureș s-a atașat o Ordonanță a procurorului de caz prin care s-a arătat că au fost remediate neregularitățile actului de sesizare cu referire la nedescrierea în mod corespunzător a actelor materiale nr. 1 şi 4 ale infracţiunii de violarea vieţii private și s-a arătat că se menține dispoziția de trimitere în judecată a inculpatului ....

 Analizând modalitatea de remediere de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș a neregularităților constatate la data de 02.08.2022, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că acestea nu au fost remediate în totalitate motiv pentru care, prin încheierea nr. ... s-a dispus restituirea cauzei la parchet.

În debut, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că în ceea ce privește neregularitățile Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Mureș întocmit în dosarul penal nr. ... la data de 26.05.2022 cu privire la nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr.1 al infracțiunii de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal sub aspectul nereținerii, în secțiunile „În fapt” și „În drept” din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022, a numărului de poze compromițătoare pe care inculpatul le-ar fi trimis, prin intermediul aplicației de telefonie mobilă Whatsapp, martorului ... și neprecizarea concretă a conținutului acestora și nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr.4 al infracțiunii de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022 sub aspectul nereținerii, în secțiunea „În drept” a zilelor când inculpatul ... ar fi preluat și distribuit pe contul său de Facebook imaginile cu persoana vătămată postate pe conturile, presupus a fi false, de Facebook ... și ..., acestea au fost remediate în termen legal de către procurorul de caz prin Ordonanța din data de 04.08.2022.

Astfel, cu privire la actul material nr.1 al infracțiunii de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal, a reţinut că au fost arătate în concret pozele și înregistrările video pe care inculpatul ... i le-ar fi trimis martorului ..., prin intermediul aplicației de telefonie mobilă Whatsapp.

De asemenea, referitor la nedescrierea corespunzătoare a actului material nr.4 al infracțiunii de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal, judecătorul de cameră preliminară a constatat că procurorul de caz a menționat zilele în care inculpatul ... ar fi preluat și distribuit pe contul său de Facebook imaginile cu persoana vătămată postate pe conturile, presupus a fi false, de Facebook ... și ...

În continuare, în ceea ce privește constatarea inexistenței unui act de inculpare în cauză ca urmare a constatării nelegalității Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022, judecătorul de cameră preliminară a reţinut din Ordonanța din data de 04.08.2022 a procurorului de caz că această neregularitate a actului de sesizare nu a fost remediată deoarece s-a considerat că nu poate proceda în acest sens în această fază procesuală, respectiv în procedura de cameră preliminară.

 A reţinut că nu s-au exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale și Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-Mureș a formulat un răspuns în termenul de 5 zile prevăzut de art.345 alin.3 Cod Procedură Penală cu privire la  menținerea dispoziției de trimitere în judecată, așadar nefiind îndeplinite aceste condiții de restituire a cauzei la Parchet.

Cu toate acestea, judecătorul de cameră preliminară a constatat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.345 alin.3 lit.a Cod Procedură Penală deoarece procurorul de caz, prin răspunsul formulat, a considerat că nu poate să remedieze neregularitatea constatată prin încheierea de cameră preliminară din data de 02.08.2022. Din Ordonanța din data de 04.08.2022 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Mureș, înregistrată la dosarul de cameră preliminară a reţinut că rezultă că se menține dispoziția de trimitere în judecată a inculpatului ... pentru săvârșirea infracțiunii descrise mai sus iar cu privire la neregularitatea actului de sesizarea în ceea ce privește inexistența unui act de inculpare în cauză ca urmare a constatării nelegalității Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Mureș, procurorul de caz a arătat că această situație nu poate fi remediată în procedura de cameră preliminară.

A reţinut că, în prezenta cauză judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularitatea actului de sesizare, în raport de modalitatea prin care procurorul de caz a ales să întocmească Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022 (f.1-5 vol.1 d.u.p) și pe care a considerat-o că fiind nelegală motiv pentru care a fost exclusă de la dosarul de urmărire penală.

În opinia sa, odată constatată această neregularitate, procurorul era obligat să o remedieze, iar în caz de imposibilitate, așa cum de altfel, personal, a și reținut în Ordonanța din data de 04.08.2022, trebuia să solicite restituirea cauzei la Parchet în temeiul art.345 alin.3 teză finală Cod Procedură Penală, în această modalitate urmărirea penală s-ar fi reluat de drept, ar fi putut reface toate actele procesuale și procedurale, și, totodată, să nu mențină trimiterea în judecată a inculpatului .... Procedând în maniera anterior prezentată, a arătat că apare cu puterea evidenței că nu s-a acceptat opinia judecătorului de cameră preliminară de la instanța de fond urmând ca o instanță de control judiciar să tranșeze acest diferend prin exercitarea căii de atac a contestației.

Totodată, judecătorul de cameră a reţinut că este îndeplinită și condiția prev. de art.346 alin.3 teză finală Cod Procedură Penală, respectiv prezenta neregularitate atrage imposibilitatea stabilirii obiectului judecății. În concret, în lipsa actului de inculpare, nu există o parte în procesul penal împotriva căreia se exercită acțiunea judiciară, așadar o instanță de fond aflându-se în imposibilitatea de a judeca această cauză. Consecința anulării Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022 (f.1-5 vol.1 d.u.p), pentru motivele ce au fost arătate pe larg în Încheierea remediu din data de 02.08.2022 (care se mențin și în prezent), este aceea a inexistenței exercitării acțiunii penale împotriva acuzatului ... care, în acest moment, în mod nedefinitiv, nu mai are calitatea procesuală de inculpat, cerință esențială pentru ca acesta să fie parte în faza de judecată a procesului penal.

În situația unui neregularități deja constatate, așadar în ipoteza prev. de art.345 alin.3 Cod Procedură Penală prin care legiuitorul, cu titlu imperativ „în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare (...) în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”. În concluzie, procurorul are obligația legală de a remedia orice neregularitate a actului de sesizare constată de judecătorul de cameră preliminară iar în caz contrar, sancțiunea prevăzută de Codul Procedură Penală este cea de la art.346 alin.3 lit.a din Lege.

Așadar, a reţinut că, neexistând o remediere a neregularității privind inexistența unui act de inculpare în cauză ca urmare a constatării nelegalității Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022, are drept consecință constatarea, în mod definitiv, a neregularității actului de sesizare a instanței.

III. Considerentele completului de judecători de cameră preliminară învestit cu soluţionarea contestaţiilor formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş şi de către inculpatul ... 

Cu titlu preliminar, completul de judecători de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureş reţine că obiectul procedurii în camera preliminară, astfel cum este stabilit prin art. 342 din Codul de procedură penală, îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Totodată, reţine că obiectul contestaţiei formulate împotriva încheierii de finalizare a procedurii de cameră preliminară este dublu limitat, respectiv la modul de soluţionare a cererilor şi excepţiilor ce a condus fie la soluţia începerii judecăţii, fie la restituirea cauzei la parchet (art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală) şi la cele invocate în scris de părţi şi procuror (art. 347 raportat la art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală).

Analizând contestaţiile pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. ..... al Judecătoriei Târgu Mureş, a concluziilor contestatorului-inculpat, ale reprezentantei Ministerului Public, ale intimatei-persoane vătămate, precum şi din oficiu, în limitele investirii, completul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureş constată că este întemeiată contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, fiind neîntemeiată cea formulată de contestatorul-inculpat ..., pentru motivele ce vor fi prezentate în continuare.

Reţine că Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş a criticat pe de o parte dispoziţiile judecătorului de cameră preliminară din încheierea din data de 02.08.2022 privind constatarea nelegalităţii Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită la data de 29.04.2022, a declarației date în calitate de inculpat a acuzatului ... și a procesului verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat, precum şi constatarea neregularităţii rechizitoriului sub aspectul inexistenţei unui act de inculpare, apreciind că se impunea respingerea excepţiilor invocate de inculpat şi cu privire la aceste aspecte, iar pe de altă parte, ca o consecinţă a netemeiniciei încheierii din 02.08.2022, a criticat şi soluţia dispusă prin încheierea nr. ... prin care s-a dispus restituirea cauzei la parchet, apreciind că rechizitoriul îndeplineşte toate condiţiile de fond şi de formă, fiind apt a învesti în mod legal instanţa, astfel încât s-ar impune începerea judecăţii.

Totodată, contestatorul-inculpat ... a criticat dispoziţiile judecătorului de cameră preliminară de prim grad prin care a respins celelalte cereri şi excepţii invocate de el.

În continuare, având în vedere aspectele vizate de criticile formulate de cei doi contestatori şi interesele contrarii, structural, completul din cadrul Tribunalului Mureş le va analiza în următoarea ordine:

-  criticile contestatorului Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş cu privire la modalitatea de soluţionare a cererilor şi excepţiilor invocate de inculpatul contestator ...,

- celelalte cereri şi excepţii invocate de inculpat, care au fost respinse de către judecătorul de cameră preliminară de prim grad, reiterate prin contestaţia formulată şi

- critica contestatorului Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş cu privire la dispoziţia de restituire a cauzei la parchet.

 1. Analizând criticile contestatorului Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş cu privire la modalitatea de soluţionare a cererilor şi excepţiilor invocate de inculpatul contestator ..., completul din cadrul Tribunalului Mureş constată că acestea sunt întemeiate, argumentele prezentate fiind  apte să justifice netemeinicia încheierii din data de 02.08.2022.

Astfel, în acord cu acuza, constată că ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din data de 29.04.2022 întocmită în dosarul penal nr. ... respectă prevederile art. 309 Cod procedură penală și ale art. 286 alin 2 Cod procedură penală, atât pe cele de formă, cât și pe cele de fond. În cuprinsul ordonanței s-a descris pe larg în paginile l-4 activitatea de urmărire penală, respectiv ordonanțele prin care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect și cele prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale, obiectul acestora, respectiv actele materiale reținute în sarcina inculpatului, numărul acestora, situația de fapt și încadrarea juridică a faptei, iar în paginile 4-9 s-a descris pe larg situația de fapt, actele materiale pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, precum și probele care susțin acuzația adusă inculpatului. Totodată, în dispozitivul ordonanței s-a menţionat încadrarea juridică reținută în sarcina inculpatului și numărul actelor materiale pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului ....

Din analiza conținutului secțiunii „în fapt” a ordonanței se poate observa că sunt descrise cele patru acte materiale pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, inclusiv actul material din data de 04.08.2019 şi că nu s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru actul material din data de 05.08.2019, pentru care ulterior s-a și dispus o soluție de clasare. În condiţiile în care acest act material nu a fost analizat în cuprinsul ordonanţei la secţiunea „în fapt”, fiind analizate doar celelalte patru acte materiale, nu se poate susţine că s-ar fi creat o confuzie cu privire la intenţia procurorului privind actele materiale cu privire la care a pus în mişcare acţiunea penală, chiar dacă în dispozitiv acestea nu au fost prezentate în concret. De altfel, dispozitivul nici nu ar fi trebuit să conţină descrierea celor patru acte materiale, ci doar corecta încadrare juridică reţinută în sarcina inculpatului, aspect care nu comportă critici, în condiţiile în care s-au indicat patru acte materiale şi nu cinci.

Ca atare, în acord cu acuza, completul din cadrul Tribunalului Mureş reţine că ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din data de 29.04.2022 îndeplinește standardele de previzibilitate și predictibilitate menționate în încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 02.08.2022, precum și standardul prevăzut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la art 6 alin 3 lit a din convenție.

În ceea ce priveşte modalitatea de aducere la cunoştinţă a acuzei, cu ocazia audierii în calitate de inculpat, completul din cadrul Tribunalului Mureş constată că, într-adevăr, în cuprinsul procesului-verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de inculpat din data de 13.05.2022 s-a menţionat şi actul material din data de 05.08.2019, însă cel mai probabil dintr-o eroare s-a preluat cu copy paste şi acesta. 

În orice caz, modalitatea în care inculpatului i-a fost adusă la cunoștință învinuirea cu ocazia audierii din data de 13.05.2022, respectiv încălcarea de către organele de cercetare penală a obligației de a-l informa pe inculpat cu privire la fapta pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, trebuie analizate prin prisma dispoziţiilor referitoare la nulităţi, iar aspectele semnalate nu pot fi încadrate în niciunul dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 281 din Codul de procedură penală. Ca atare, acestea trebuie evaluate din perspectiva condiţiilor de incidenţă a nulităţii relative. Astfel, conform art. 282 din Codul de procedură penală, încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute la art. 281 din Codul de procedură penală determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a produs o vătămare drepturilor părţilor, care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea actului. Deopotrivă, este necesar să existe un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale încălcate şi nulitatea să fie invocată în termenul prevăzut de lege.

Prin urmare, partea care invocă existenţa unui caz de nulitate relativă trebuie să facă dovada încălcării dispoziţiei legale, a vătămării procesuale şi a faptului că vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Excluderea mijloacelor de probă neloial sau nelegal administrate de către organele de urmărire penală intervine numai în cazul în care se constată o încălcare substanţială şi semnificativă a unei dispoziţii legale privind administrarea probatoriului care, în împrejurări concrete ale cauzei, face ca mijlocul de probă să aducă atingere caracterului echitabil al procesului penal în ansamblu. Evaluarea necesității aplicării sancţiunii excluderii trebuie să se facă prin raportare la gravitatea încălcării drepturilor inculpatului în procesul de administrare a probatoriului, la impactul pe care caracterul nelegal sau neloial al probei îl poate avea cu privire la credibilitatea mijlocului de probă şi la importanţa pe care acesta o prezintă în susţinerea acuzării.

În cauză, judecătorul constată că, deși a fost invocată în mod întemeiat o încălcare de către organele de cercetare penală a obligației de a-l informa pe inculpat cu privire la fapta pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, care, la nivel teoretic, ar atrage sancţiunea nulităţii relative, în concret nu se poate reține că s-a produs vreo vătămare dreptului la apărare al inculpatului, în condițiile în care, aşa cum a arătat şi acuza, din analiza conținutului declarației date de inculpatul ... în data de 13.05.2022 rezultă că acesta și-a exercitat drepturile prevăzute la art. 83 Cod procedură penală, a ales să dea declarații cu privire la fapta pentru care este acuzat şi nu a relevat în niciun moment în cursul urmăririi penale, în condiţiile în care a fost şi asistat de avocat ales, vreo dificultate de a înțelege fapta reținută în sarcina sa prin actul de inculpare. Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, acesta a precizat că îşi menţine declaraţiile date în calitate de suspect, declaraţii care au privit şi actul material din data de 04.08.2019 şi a menţionat că vrea să facă doar unele precizări cu privire la acuzaţiile de postare şi distribuire pe facebook. Eventuala confuzie a organului de cercetare penală care a întocmit procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de inculpat nu poate conduce la concluzia că şi inculpatul ar fi avut neclarităţi cu privire la acuză, în condiţiile în care, cu ocazia audierii nu a relevat astfel de aspecte.

Totodată, acuza vizând actul material din data de 04.08.2019 este una simplă, constând în aceea că la acea dată, de pe telefonul său mobil ar fi trimis... său, martorul ..., prin aplicaţia WhatsApp poze compromiţătoare cu persoana vătămată ... şi o filmare în care aceasta dansa provocator în lenjerie intimă, acuză clarificată prin Ordonanţa din 04.08.2022,  iar inculpatul nu a precizat în concret vreo vătămare provocată de modalitatea de aducere la cunoştinţă a acuzei, care să îi fi afectat dreptul la apărare, în condiţiile în care nu a relevat că ar fi revenit asupra declaraţiilor date cu privire la acest act material sau că ar fi avut probe de propus în apărare.

În concluzie, aşa cum a arătat şi acuza, neaducerea la cunoștință într-o manierea adecvată a situației de fapt de către organul de cercetare penală și chiar o eventuală descriere necorespunzătoare a celor 4 acte materiale în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din data de 29.04.2022, constatată de judecătorul de cameră preliminară nu a restrâns dreptul la apărare al inculpatului în vreo manieră care să aducă atingere echitabilității procedurii, deoarece, pe de o parte, dreptul la apărare i-a fost respectat în tot cursul urmăririi penale, fiind administrate probe atât în defavoarea, cât și în favoarea inculpatului, acesta având posibilitatea de a da declarații, de a formula cereri în probațiune și de a participa la administrarea probelor, iar pe de altă parte, după momentul audierii din data de 13.05.2022 până la momentul trimiterii în judecată, inculpatul a dispus de timpul și înlesnirile necesare pentru a reacționa la modalitatea de formulare și aducere la cunoștință a acuzației și de a-și pregăti apărarea.

De altfel, modalitatea în care a fost descrisă acuzația adusă inculpatului prin rechizitoriul din data de 26.05.2022, aşa cum a fost lămurită prin Ordonanţa din data de 04.08.2022, acoperă orice vătămare adusă dreptului la apărare al inculpatului, permițându-i acestuia să înțeleagă fapta pentru care a fost trimis în judecată și încadrarea juridică reținută în sarcina sa și să-și facă toate apărările necesare. În cadrul descrierii în fapt, procurorul a precizat care sunt elementele faptice ce conturează acuzațiile aduse inculpatului, iar descrierea în drept, aşa cum a fost lămurită prin Ordonanţa din data de 04.08.2022, clarifică obiectul judecății, faptele încadrate juridic și care fac obiectul trimiterii în judecată fiind explicite.

Astfel, completul din cadrul Tribunalului Mureş constată că în mod neîntemeiat judecătorul de cameră preliminară a admis excepției nelegalității Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022, a declarației date în calitate de inculpat a acuzatului ... și a procesul-verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat, urmând ca prin prezenta hotărâre aceasta să fie respinsă. Subsecvent, tot în mod neîntemeiat acesta a admis excepţia neregularităţii actului de sesizare, sub aspectul inexistenţei unui act de inculpare, în condiţiile în care completul din cadrul Tribunalului Mureş reţine că Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale a fost întocmită cu respectarea dispoziţiilor legale, urmând ca şi această excepţie să fie respinsă prin prezenta hotărâre.

Vor fi menţinute dispoziţiile încheierii din data de 02 august 2022,  cu privire la:

1. Constatarea neregularităţii Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, întocmit în dosarul penal nr. ... la data de 26.05.2022, sub următoarele aspecte: 

a. Nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr.1 al infracțiunii de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal sub aspectul nereținerii, în secțiunile „În fapt” și „În drept” din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022, a numărului de poze compromițătoare pe care inculpatul le-ar fi trimis, prin intermediul aplicației de telefonie mobilă Whatsapp, martorului ... și neprecizarea concretă a conținutului acestora.

b. Nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr.4 al infracțiunii de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022 sub aspectul nereținerii, în secțiunea „În drept” a zilelor când inculpatul ... ar fi preluat și distribuit pe contul său de Facebook imaginile cu persoana vătămată postate pe conturile, presupus a fi false, de Facebook ... și ...

2. Analizând celelalte cereri şi excepţii formulate de către inculpatul contestator ... în cursul procedurii de cameră preliminară desfăşurate în faţa judecătorului de prim grad şi reiterate prin contestaţia formualtă, completul din cadrul Tribunalului Mureş constată că în mod întemeiat acestea au fost respinse, argumentele prezentate fiind însuşite de prezentul complet în totalitate, pentru motivele ce vor fi prezentate în continuare. 

Astfel, reţine că inculpatul a solicitat excluderea înregistrărilor celor două conversaţii telefonice depuse la dosarul cauzei de către persoana vătămată prin prisma a două aspecte, respectiv că ar fi fost încălcat principiul loialităţii administrării probelor şi că lipseşte autentificarea celor două înregistrări.

Or, aşa cum a arătat şi judecătorul de cameră preliminară de prim grad, principiul loialităţii administrării probelor se analizează prin prisma activităţilor desfăşurate de către organele de urmărire penală şi nicidecum prin prisma modalităţii în care anumite persoane obţin date şi informaţii care ulterior sunt valorificate ca probe în cadrul procesului penal.

În ceea ce priveşte înregistrările private, completul din cadrul Tribunalului Mureş reţine că părţile, subiecţii procesuali principali sau orice alte persoane (de ex. denunţătorul) pot efectua înregistrări ale convorbirilor sau comunicărilor private purtate de acestea cu terţii fără autorizare din partea procurorului sau a judecătorului de drepturi şi libertăţi, indiferent de natura infracţiunii sau de existenţa sau de inexistenţa unui proces penal.

Ipoteza prevăzută de art. 139 alin. 3 teza I Cod procedură penală asumă faptul că subiecţii acţionează din proprie iniţiativă sau la indicaţiile unei alte persoane, înregistrându-şi propriile comunicări, iar nu la iniţiativa sau sub coordonarea organelor de urmărire penală, caz în care aceştia, plasându-se în postura unor agenţi ai statului, este necesară autorizarea procurorului (în cazuri urgente) sau a judecătorului de drepturi şi libertăţi, în lipsa căreia proba este nelegal obţinută.

Înregistrările private pot fi făcute anterior începerii urmăririi penale sau chiar după declanşarea procesului penal. De asemenea, pot fi folosite în procesul penal, chiar dacă au fost efectuate fără autorizaţie înregistrările în mediul ambiental efectuate de părţi sau de orice alte persoane cu privire la propriile comunicări sau înregistrările de imagini efectuate de părţi sau alte persoane, precum şi orice alte înregistrări dacă nu sunt interzise de lege.

În doctrină s-a reținut că, deşi înregistrările făcute de părți nu necesită autorizare, așa cum este cazul metodelor speciale de supraveghere, ele vor fi supuse unui control de admisibilitate, pentru a răspunde unui minim de cerințe prevăzute la art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală, fiind necesar a fi îndeplinite două condiţii: înregistrările să fie făcute de către părți sau de către alte persoane și înregistrările să privească propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au făcut cu terții. În ceea ce privește prima condiție, s-a arătat că, din economia textului, rezultă că legiuitorul a admis posibilitatea ca înregistrările să fie făcute chiar de una dintre părți sau de o altă persoană. Referitor la cea de-a doua condiție anterior menționată, s-a arătat că materialul trebuie să privească propriile convorbiri sau comunicări, astfel încât să nu existe, din perspectiva autorității statului, o încălcare a dreptului la viața intimă, familială și privată. S-a arătat, totodată, că partea care efectuează înregistrarea este partea activă a conversației, nefiind un simplu observator, precum și faptul că, pentru ca înregistrarea astfel efectuată să fie în acord cu prevederile art. 8 din Convenție, este necesar ca persoana care o realizează să nu fie asistată de reprezentanți ai autorităților publice (a se vedea decizia Curţii Constituţionale nr. 813/09.12.2021).

În prezenta cauză, cele două condiţii sunt îndeplinite, având în vedere că înregistrările au fost realizate de către persoana vătămată şi privesc propriile sale convorbiri, nefiind indicate sau identificate elemente care să conducă la concluzia că acestea ar fi fost obţinute prin întrebuinţarea de violenţe, ameninţări, mijloace de constrângere, promisiuni sau îndemnuri. Aspectele relevate de către inculpat, constând în aceea că persoana vătămată ar fi premeditat obţinerea acestor probe şi că astfel nu le-ar fi obţinut în mod spontan, deşi raţiunea reglementării, aşa cum ar fi statuat Curtea Constituţională în mod frecvent în deciziile sale ar fi aceea că dispoziţiile respective ar fi aplicabile în cazul surprinderii în mod spontan a unor fapte sau împrejurări ce sunt înregistrate prin mijloace audio sau video, nu pot fi primite, în condiţiile în care caracterul de spontaneitate relevat de Curte nu exclude efectuarea unor activităţi de pregătire în vederea înregistrării propriilor convorbiri. 

În ceea ce priveşte susţinerea inculpatului, în sensul că lipseşte autentificarea celor două înregistrări, completul din cadrul Tribunalului Mureş reţine că nu există o obligaţie expres reglementată ca organele de urmărire penală să dispună efectuarea unei expertize în vederea stabilirii autenticităţii înregistrărilor efectuate de către părţi, iar literatura de specialitate la care a făcut referire inculpatul nu poate constitui izvor de drept. În situaţia în care autenticitatea acestora este contestată, sau din oficiu se apreciază că există dubii cu privire la autenticitatea acestora, se poate analiza oportunitatea dispunerii efectuării unei expertize. În prezenta cauză, în cursul urmăririi penale, inculpatul nu a contestat autenticitatea acestor înregistrări şi nici din oficiu nu s-a apreciat că s-ar impune efectuarea unei expertize. 

Contrar celor susţinute de către inculpat, completul din cadrul Tribunalului Mureş reţine că în mod întemeiat judecătorul de cameră preliminară de prim grad a apreciat că această critică a inculpatului reprezintă o veritabilă apărare de fond ce ţine de fiabilitatea probei, întrucât vizează o eventuală probă ce poate fi administrată în cadrul procesului penal, reprezentată de elementele ce ar putea fi relevate prin efectuarea unei expertize.

Cu referire la susţinerea inculpatului, în sensul că ar fi fost încălcate dispoziţiile privind competenţa materială şi funcţională, completul din cadrul Tribunalului Mureş reţine că depunerea unor înregistrări şi înscrisuri la dosar de către persoana vătămată nu poate determina concluzia că aceasta s-ar fi substituit organelor de urmărire penală, cu încălcarea dispoziţiilor privind competenţa. Aceasta avea posibilitatea de a propune administrarea oricărei probe, fiind atributul exclusiv al organului judiciar de a se folosi de mijloacele de probă indicate sau depuse de ea la dosar, de a aprecia utilitatea, concludenţa şi pertineţa acestora pentru soluţionarea cauzei. Faptul că acuza a ales să se şi folosească de înregistrările şi înscrisurile depuse la dosar de persoana vătămată nu poate justifica deducţia indicată de apărare, în sensul că acestea ar fi fost administrate de către persoana vătămată.

În ceea ce priveşte critica inculpatului cu referire la modalitatea de descriere a actului material nr. 3, aspect care ar determina neregularitatea actului de sesizare, completul din cadrul Tribunalului Mureş constată că în mod întemeiat judecătorul de cameră preliminară a reţinut că acesta este descris în mod corespunzător, fiind facil identificabile limitele judecăţii. Din modalitatea în care procurorul a ales să descrie acest act material rezultă că acuza vizează cele nouă postări indicate, acestea neavând caracter exemplificativ. 

3. Analizând critica contestatorului Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş cu privire la dispoziţia de restituire a cauzei la parchet, completul din cadrul Tribunalului Mureş constată că este întemeiată, urmând a fi desfiinţată integral încheierea nr. ..., soluţia decurgând în mod firesc din modalitatea de soluţionare a criticilor prezentate la punctele 1 şi 2.

Astfel, în condiţiile în care nu pot fi constatate nelegalităţi cu privire la administrarea probelor şi cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală, iar rechizitoriul, aşa cum a fost remediat prin Ordonanţa procurorului din data de 04.08.2022, sub aspectul descrierii actelor materiale de la pct. 1 şi 4, este apt a învesti în mod legal instanţa, obiectul şi limitele judecăţii fiind clar stabilite, completul din cadrul Tribunalului Mureş va dispune începerea judecăţii în cauză.

Pentru toate aceste motive, completul din cadrul Tribunalului Mureş va dipune următoarele:

În temeiul art. 347 alin. (3) Cod procedură penală cu referire la art. 425¹ alin. (7) lit. b) Cod procedură penală va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul-contestator ... împotriva  Încheierii  penale din data de 02 august 2022 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş în dosarul nr. ....

În temeiul art. 347 alin. (3) Cod procedură penală cu referire la art. 425¹ alin. (7) pct. 2 lit. a) Cod procedură penală va admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş împotriva încheierii din data de 02 august 2022 şi a încheierii nr. ..., pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Târgu Mureş în dosarul nr. ....

Va desfiinţa în parte încheierea din data de 02 august 2022 şi integral încheierea nr. ..., pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Târgu Mureş în dosarul nr. ..., şi rejudecând:

Va înlătura din încheierea pronunţată la data de 02 august 2022 următoarele dispoziţii:

1. Constatarea nelegalităţii şi înlăturarea următoarelor acte și probe efectuate și administrate în fază de urmărire penală:

a. Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022 (f.1-5 vol.1 d.u.p),

b. Declarația în calitate de inculpat a acuzatului ... (f.36-38 vol.1 d.u.p.),

c. Procesul-verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat (f.34-35 vol.1 d.u.p.).

2. Constatarea neregularităţii Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, întocmit în dosarul penal nr. ... la data de 26.05.2022, sub aspectul inexistenţei unui act de inculpare în cauză ca urmare a constatării nelegalității Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022.

Va menţine celelalte dispoziții ale încheierii din data de 02 august 2022, care nu contravin prezentei, respectiv:

1. Constatarea neregularităţii Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, întocmit în dosarul penal nr. ... la data de 26.05.2022, sub următoarele aspecte: 

a. Nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr.1 al infracțiunii de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal sub aspectul nereținerii, în secțiunile „În fapt” și „În drept” din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022, a numărului de poze compromițătoare pe care inculpatul le-ar fi trimis, prin intermediul aplicației de telefonie mobilă Whatsapp, martorului ... și neprecizarea concretă a conținutului acestora.

b. Nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr.4 al infracțiunii de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022 sub aspectul nereținerii, în secțiunea „În drept” a zilelor când inculpatul ... ar fi preluat și distribuit pe contul său de Facebook imaginile cu persoana vătămată postate pe conturile, presupus a fi false, de Facebook ... și ...

2. Respingerea, ca neîntemeiate, a celorlalte cereri şi excepţii formulate de inculpatul ..., prin intermediul apărătorului ales. 

Va respinge ca neîntemeiate excepţiile invocate de inculpatul ... cu privire la nelegalitatea Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022, cu consecinţe asupra declarației în calitate de inculpat a acuzatului ... şi a procesului-verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat, precum şi excepţia neregularităţii actului de sesizare sub aspectul inexistenţei unui act de inculpare.

Va constata că Judecătoria Târgu Mureş este competentă din punct de vedere material şi teritorial în ceea ce priveşte judecarea cauzei, va constata legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în ceea ce priveşte dosarul penal nr. ... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş.

 Va dispune începerea judecăţii în cauza având ca obiect acuzaţiile aduse inculpatului ..., constând în săvârşirea infracțiunii de violarea vieţii private, prev. de art. 226 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 35 Cod penal (4 acte materiale), prin rechizitoriul nr. ... emis la data de 26 mai 2022 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, astfel cum a fost remediat prin ordonanţa emisă la data de 04 august 2022 de acelaşi organ judiciar.

IV. Cheltuielile judiciare

Pentru culpa sa procesuală dată de promovarea unei căi de atac nefondate, în temeiul art. 275 alin. (2) Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul-contestator ... la plata parţială a cheltuielilor judiciare avansate de stat în prezenta procedură, în cuantum de 50 de lei, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 50 de lei, rămânând în sarcina statului.

Va lua act că inculpatul-contestator ... a fost asistat de avocat ales.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

I. În temeiul art. 347 alin. (3) Cod procedură penală cu referire la art. 425¹ alin. (7) lit. b) Cod procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul-contestator ... [fiul lui ...și ..., născut la data de ... în mun. ... jud. ... domiciliat în ... str. ... nr. .., jud. Mureş, posesor al C.I. seria ... nr. ..., C.N.P: ....,  cetățenie …… stagiu militar … studii-… ocupație-…., fără antecedente penale], împotriva  Încheierii  penale din data de 02 august 2022 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş în dosarul nr. ... 

II. În temeiul art. 347 alin. (3) Cod procedură penală cu referire la art. 425¹ alin. (7) pct. 2 lit. a) Cod procedură penală admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş împotriva încheierii din data de 02 august 2022 şi a încheierii nr. ..., pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Târgu Mureş în dosarul nr. ...

Desfiinţează în parte încheierea din data de 02 august 2022 şi integral încheierea nr. ..., pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Târgu Mureş în dosarul nr. ... şi rejudecând:

Înlătură din încheierea pronunţată la data de 02 august 2022 următoarele dispoziţii:

1. Constatarea nelegalităţii şi înlăturarea următoarelor acte și probe efectuate și administrate în fază de urmărire penală:

a. Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022 (f.1-5 vol.1 d.u.p),

b. Declarația în calitate de inculpat a acuzatului ... (f.36-38 vol.1 d.u.p.),

c. Procesul-verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat (f.34-35 vol.1 d.u.p.).

2. Constatarea neregularităţii Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, întocmit în dosarul penal nr. ... la data de 26.05.2022, sub aspectul inexistenţei unui act de inculpare în cauză ca urmare a constatării nelegalității Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr.... întocmită de la data de 29.04.2022.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii din data de 02 august 2022, care nu contravin prezentei, respectiv:

1. Constatarea neregularităţii Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, întocmit în dosarul penal nr. ... la data de 26.05.2022, sub următoarele aspecte: 

a. Nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr.1 al infracțiunii de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal sub aspectul nereținerii, în secțiunile „În fapt” și „În drept” din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022, a numărului de poze compromițătoare pe care inculpatul le-ar fi trimis, prin intermediul aplicației de telefonie mobilă Whatsapp, martorului ... și neprecizarea concretă a conținutului acestora.

b. Nedescrierea în mod corespunzător a actului material nr.4 al infracțiunii de violarea vieţii private, prev. și ped. de art.226 alin.2 Cod Penal din Rechizitoriul nr. ... din data de 26.05.2022 sub aspectul nereținerii, în secțiunea „În drept” a zilelor când inculpatul ... ar fi preluat și distribuit pe contul său de Facebook imaginile cu persoana vătămată postate pe conturile, presupus a fi false, de Facebook ... și ...

2. Respingerea, ca neîntemeiate, a celorlalte cereri şi excepţii formulate de inculpatul ..., prin intermediul apărătorului ales. 

Respinge ca neîntemeiate excepţiile invocate de inculpatul ... cu privire la nelegalitatea Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale nr..... întocmită de la data de 29.04.2022, cu consecinţe asupra declarației în calitate de inculpat a acuzatului ... şi a procesului-verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat, precum şi excepţia neregularităţii actului de sesizare sub aspectul inexistenţei unui act de inculpare.

Constată că Judecătoria Târgu Mureş este competentă din punct de vedere material şi teritorial în ceea ce priveşte judecarea cauzei, constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în ceea ce priveşte dosarul penal nr. ... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş.

 Dispune începerea judecăţii în cauza având ca obiect acuzaţiile aduse inculpatului ..., constând în săvârşirea infracțiunii de violarea vieţii private, prev. de art. 226 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 35 Cod penal (4 acte materiale), prin rechizitoriul nr. ... emis la data de 26 mai 2022 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, astfel cum a fost remediat prin ordonanţa emisă la data de 04 august 2022 de acelaşi organ judiciar.

III. În temeiul art. 275 alin. (2) Cod procedură penală, obligă pe inculpatul-contestator ... la plata parţială a cheltuielilor judiciare avansate de stat în prezenta procedură, în cuantum de 50 de lei, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 50 de lei, rămânând în sarcina statului.

Ia act că inculpatul-contestator ... a fost asistat de avocat ales.

Definitivă.

Pronunţată în Camera de Consiliu, azi 11 noiembrie 2022.

Președinte-Judecător de cameră preliminară, Judecător de cameră preliminară,...

......

Grefier,

...

Domenii speta

Spete similare