Pretenţii

SENTINŢA CIVILĂ NR. 284/11.04.2013 (pretenţii)

Pe rol soluţionarea cauzei civile având ca obiect pretenţii, acţiune formulată de reclamanta DAJC, împotriva pârâtului  TV.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 04.04.2013 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 11.04.2013 şi în urma deliberării a pronunţat următoarea hotărâre.

  I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă:

I. Obiectul acţiunii şi timbrajul:

I.1. Prin acţiunea introdusă la această instanţă la data de 03.01.2013, reclamanta DAJC a chemat în judecată pârâtul TV, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 3150 lei, reprezentând despăgubire încasată necuvenit de la bugetul statului pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, despăgubire acordată potrivit HG nr.1415/2004 respectiv, HG nr.1214/2009 şi la plata cheltuielilor de judecată.

Acţiunea este scutită de plata taxei de timbru.

I.2. La data de 01.02.2013, pârâtul a formulat  întâmpinare în cauză prin care pe cale de excepţie invocă prescrierea dreptului material la acţiune şi pe fond solicită respingerea acţiunii.

II. Temeiurile de fapt şi de drept invocate :

II.1. În motivarea acţiunii reclamanta arată că prin HG nr.1415/2004 statul a acordat despăgubiri proprietarilor ale căror animale au fost bolnave în vederea prevenirii transmiterii de boli de la animale la om şi eradicării focarelor de boli transmisibile ale animalelor, sens în care întreprins măsuri rapide ce a implicat tăierea sau uciderea acestora, acordându-se despăgubiri proprietarilor de animale. De aceste despăgubiri a beneficiat şi pârâtul.

În perioada 04.04.2011 - 29.04.2011 la D.A.J. Călăraşi a fost efectuată misiunea de audit al performanţei cu tema „Auditul privind implementarea, administrarea şi gestionarea programului de identificare şi înregistrare a animalelor şi a utilizării bazei de date în acordarea subvenţiilor şi a altor forme de sprijin din partea statului" de către Curtea de Conturi. Cu acest prilej cu care au fost verificate şi documentaţiile în baza cărora au fost acordate despăgubirile pentru animalele bolnave şi s-a constatat ca au fost acordate necuvenit despăgubiri pentru animale care nu se regăsesc înregistrate în exploataţia menţionată în decont, pentru animale care deşi au figurat în exploataţia menţionată în decont au avut alt proprietar sau că animalele pentru care s-au acordat despăgubiri au fost sacrificate pentru consum propriu şi nu ucise pentru înlăturarea focarului de boli transmisibile, impunând prin decizia nr.17/27.05.2011 recuperarea prejudiciului, pârâtul fiind notificat prin adresele  nr.1831/04.07.2011 şi nr.1771/04.07.2012, să se prezinte la sediul societăţii reclamante, însă, deşi a confirmat primirea acesteia, nu s-a prezentat la discuţii.

Se arată că pârâtul TV a încasat suma de 3150 lei, reprezentând despăgubiri pentru suine care au fost sacrificate pentru consum propriu, aşa cum reiese din baza de date SNIIA, bază de date la care D.A.J. nu avea acces, deci despăgubirea nu a fost primită pentru animale bolnave şi sacrificate, suma fiind încasată necuvenit ca despăgubire pentru suine.

În drept, se invocă prevederile H.G. nr.1415/2004 si H.G.nr.1214/ 2009, prevederile C.pr.civ.

II.2. În apărare, pârâtul invocă prescripţia dreptului la acţiune conform prevederilor art.3 din Decretul nr.167/1958, întrucât suma de 3150 lei, a fost încasată  în perioada 01.06.2006 - 18.09.2007, astfel că până la data introducerii acţiunii au trecut mai mult de 5 ani, avându-se în vedere că în termen de 5 ani se prescriu şi datoriile către bugetul de stat.

Pe fondul cauzei, arătă că reclamanta a depus la dosar declaraţia pârâtului pe propria răspundere din data de 01.01.2007, prin care acesta a arătat că 80 de capete porcine, cu vârste diferite, au fost ucise de reprezentanţii DSVSAC, având în vedere dispoziţiile HG 1415/2004, şi că există depuse la dosar actul de ucidere nr.3876/12.12.2006, din care rezultă că 75 capete porcine, proprietatea pârâtului, au fost ucise de reprezentanţii D.S.V.S.A.C, pentru combaterea focarului de epizootie COD A/30 PPL, precum şi fişele de evaluare aferente, din care rezultă că o comisie din cadrul DSVSAC, au procedat la uciderea celor 75 capete porcine şi la evaluarea acestora, stabilind suma de bani pe care trebuia să o primească pentru recuperarea pagubei.

Întrucât aceste acte oficiale, nu au fost contestate de reclamantă şi nici nu s-a procedat la înscrierea în fals, apreciază că pretenţiile reclamantei sunt nefondate, iar acţiunea urmează a fi respinsă.

Faptul că s-au găsit un număr de 5 formulare din perioada 01.06.2006 -18.09.2007, din care rezultă sacrificarea a 5 suine în vederea consumului propriu, nu poate să conducă instanţa la concluzia că aceste animale fac parte din cele 75 capete porcine sacrificate conform actelor oficiale invocate, pentru prevenirea epizootiei A /30 PPL.

În drept, SE INVOCĂ dispoziţiile: art. 115-118 C.p.civ.;

III. Probele administrate:

În dovedirea cererii reclamanta a ataşat, în copie, următoarele acte: decizia nr.17/ 27.05.2011 a Curţii de conturi, notificarea nr.1831/ 04.07.2011 împreună cu confirmarea de primire din data de 06.07.2011 şi proces-verbal nr.1918/14.07.2011, notificarea nr.1771/ 04.07.2012 împreună cu confirmarea de primire din 06.07.2012, situaţie privind despăgubirile acordate pentru animalele ucise pentru înlăturarea focarului de boli transmisibile dar care în baza de date SNIIA, figurează ca fiind sacrificate pentru consum propriu,  dată formular – 2007.02.02 proprietar TV, 6 deconturi pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin deţinătorilor de animale, declaraţia paratului din data de 01.01.2007, act de ucidere nr.1/12 dec.2006, 6 fise de evaluare, situaţie privind documentaţia întocmită de persoana fizică sau juridică, depusă pentru avizare conform NM ale HG nr.1415/2004 modificată şi completată cu HG nr.1580/2005, pentru anul 2007, situaţie privind deconturile pentru stabilirea şi plata despăgubirilor întocmite de medicul veterinar oficial CSVZ şi nesemnate de proprietarul animalelor, situaţie privind despăgubirile acordate altor persoane faţă de proprietarii animalelor  (suine şi bovine) înscrişi în SNIIA.

În apărare, pârâtul a solicitat proba cu actele de la dosar.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

IV. Soluţionarea excepţiei

La termenul din 04.04.2013 instanţa a respins excepţia prescrierii dreptului material la acţiune.

V. Analizând probele administrate instanţa reţine următoarele:

V. 1. Starea de fapt reţinută de instanţă.

Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse de reclamantă (situaţii, deconturi pentru stabilirea şi plata despăgubirilor, act de ucidere nr.1/12.12.2006), pârâtul a primit de la reclamantă (împrejurarea necombătută de pârât) suma de 3150 lei cu titlu de despăgubire în baza HG nr.1415/2004 potrivit căruia statul a acordat despăgubiri proprietarilor ale căror animale au fost bolnave în vederea prevenirii transmiterii de boli de la animale la om şi eradicării focarelor de boli transmisibile ale animalelor.

Astfel cum rezultă din declaraţia dată pe proprie răspundere la 01.01.2007 pârâtul avea în proprietate 80 capete porcine, iar prin actul de ucidere nr.1/12.12.2006 o comisie DSVSA a luat măsura uciderii a 75 capete porcine în vederea combaterii focarului A 130 PPC. Totodată se reţine din evidenţa animalelor deţinute de pârât şi confirmată de dr. TC (filele 19-22) că pârâtul a sacrificat 5 animale pentru consum propriu, celelalte decedând accidental.

V.2. Starea de drept  reţinută de instanţă

Potrivit art.1092 C.civ. orice plată presupune o datorie, iar ceea ce s-a plătit fără să fie datorat este supus restituirii.

V. 3. Soluţia instanţei

Având în vedere situaţia de fapt mai sus reţinută instanţa va respinge apărarea pârâtului constând în aceea că cele 5 animale nu fac parte din cele ucise pentru combaterea focarului, întrucât numărul matricol ,,crotalia” menţionat în evidenţa medicului corespunde cu cel menţionat în situaţia privind despăgubirile acordate pentru animale ucise de la fila 17 cât şi cu cele menţionate în deconturile pentru stabilirea şi plata despăgubirii. Prin urmare suma de 3150 lei plătită de reclamantă pârâtului nu era datorată întrucât prin HG nr.1415/2004 statul a acordat despăgubiri proprietarilor ale căror animale au fost bolnave în vederea prevenirii transmiterii de boli de la animale la om şi eradicării focarelor de boli transmisibile ale animalelor şi nu pentru animalele ucise pentru consum propriu.

Rezultă aşadar că sunt îndeplinite condiţiile materiale ale acţiunii în restituire întemeiate pe faptul juridic licit al plăţii nedatorate, întrucât prestaţia reclamantei are semnificaţia unei plăţi având ca obiect o sumă de bani, datoria în vederea căreia s-a făcut plata nu există (animalele fiind sacrificate pentru consum), iar plata s-a efectuat din eroare întrucât reclamanta nu a avut acces la baza de date a DAJ împrejurare necombătură de pârât). Ca urmare pârâtul are obligaţia de restituire (art. 1092 C.civ.) faţă de reclamantă în limita sumei primite.

Faţă de considerentele ce preced instanţa va admite acţiunea şi va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3150 lei.

VI. Cheltuieli de judecată

Urmează a lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGI

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta DAJC, în contradictoriu cu pârâtul TV.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3150 lei.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11.04.2013.

Domenii speta

Spete similare