Uzucapiune. calitate procesuala pasiva

Prin sentinţa civilă a judecatoriei, a fost respinsă  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a  pârâtului, ca neîntemeiată. A fost admisă cererea principală formulata de reclamanţi A constatat că reclamanţii au dobândit, pe calea prescripţiei achizitive de lungă durată, dreptul de proprietate asupra imobilului - teren în suprafaţă de 198 mp 

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială-, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

O primă critică vizează soluţia pronunţată asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului, argumentată de împrejurarea că Municipiul nu are calitatea de proprietar al bunului, întrucât soluţionarea cererii presupune judecata în contradictoriu cu proprietarul ce prin pasivitate lui a lăsat imobilul în posesia altei persoane un timp îndelungat.

În susţinere semnalează adresa Instituţiei Prefectului nr, 1057/26.02.2019 prin care se precizează ca pentru terenul in suprafaţa de 193,75 mp, a fost emis Ordinul Prefectului nr. 235/15.12.1995, in favoarea ... si ...

Faţă de acest înscris, apreciază că judecata trebuie să se desfăşoare în contradictoriu cu cele două persoane identificate prin Ordin.

Criticile ce se succed din cuprinsul apelului vizează chestiuni de temeinicie, apelantul apreciind că probatoriul administrat nu este suficient în reţinerea întrunirii condiţiilor utilităţii posesiei.

Solicită admiterea apelului, schimbarea sentinţei, în sensul respingerii acţiunii reclamanţilor, ca neîntemeiată.

În drept, apelul este întemeiat pe dispoziţiile art. 466 şi următoarele Cod procedură civilă.

Analizând apelul din prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor art. 476-482 Cpc, tribunalul reţine următoarele:

Principiile de soluţionare a apelului reglementate de dispoziţiile art. 477 şi 478 Cpc atestă o particularizare a principiului disponibilităţii edictat de art 22 raportat la art 9 Cpc, şi impun instanţei de control judiciar să soluţioneze calea de atac în raport de ceea ce s-a apelat şi totodată de cadrul procesual impus de cererea de chemare în judecată.

Ca atare, conform principiilor enunţate, instanţa de apel, în calitate de instanţă de reformare, este chemată să cerceteze cauza prin raportare la motivele de apel, raportate la rândul lor la limitele cu care a fost învestită prima instanţă de cererea principală, neputându-se pronunţa asupra altor motive de reformare neindicate în motivele de apel, cu excepţia celor de ordine publică.

În speţă, tribunalul nu a indentificat existenţa unor astfel de motive, şi în continuare urmează să fie analizat apelul.

Motivele de apel invocă pe de o parte, critici asupra soluţiei excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe de altă parte chestiuni care ţin de temeinicia soluţiei.

Având în vedere conţinutul motivelor apelului, tribunalul reţine că în stabilirea ordinii de analiză e necesar să se aibă în vedere, natura normelor încălcate, scopul şi prezumtivele efecte pe care le-ar produce încălcările pretinse.

În continuare, urmează să se analizeze excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârîtului  cu prioritate faţă de celelalte critici formulate de apelant, dat fiind că excepţia pune în discuţie neîndeplinirea uneia din condiţiile de exercitare a acţiunii de faţă, iar motivele, chestiuni de temeinicie şi ale sentinţei atacate.

Calitatea procesuală pasivă aşa cum dispune art. 36 Cpc, presupune identitatea dintre pârâţi şi subiectul raportului juridic, de la care se pretinde satisfacerea dreptului dedus judecăţii.

În cauză, obiectul cererii principale este uzucapiunea care aşa cum s-a reţinut atât de către prima instanţă cât şi de către apelant şi intimaţi, în apel şi întâmpinare, impune ca pârâtul să aibă calitatea de proprietar al bunului ce face obiectul judecăţii.

În speţă, fără echivoc se face dovada calităţii de proprietar al terenului, a numiţilor ....si G întrucât prin Ordinul Prefectului nr.253/30.12.1995 a constituit dreptul de proprietate în favoarea acestora în temeiul Legii 18/1991.

Probatoriile administrate în cauză, adrese ale Camerei Notarilor Publici, comunicări ale grefierului delegat cu accesarea bazei de date DEPABD, dovedesc pe de o parte că ambii proprietari au decedat, f103 dosar de fond şi f 105, 111, iar pe de altă parte că ... are moştenitori identificaţi în cadrul dosarului de dezbatere succesorală nr. 180/1998.

Apărarea intimaţilor ce argumentează că ... nu are moştenitori, iar ... nu este identificată, nu este fundamentată, întrucât probele arătate în precedent dovedesc în privinţa primului că a decedat, dar reclamanţii nu fac dovada niciunui demers pentru aflarea eventualilor moştenitori, iar în privinţa celeilalte proprietare că a decedat, ( este o persoana identificabilă ) şi că moştenitorii săi sunt identificabili prin certificatul de moştenitor ce a fost eliberat în procedura dezbaterii notariale din dosarul nr. 180/1998 al Biroului Notarului Public.

Drept urmare, raţionamentul logico juridic de care se prevalează intimatul în întâmpinare dezvoltat în Minuta din data de 01.04. 2009 a "întâlnirii dintre conducerea C.S.M. şi membrii Comisiei pentru unificarea practicii judiciare - cu preşedintele Secţiei Civile a I.C.C.J, nu este aplicabil în speţă, întrucât cel puţin unul din proprietari are moştenitori identificabili.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept precedente, tribunalul în temeiul art 480 al. 2 Cpc, urmează să admită apelul, să schimbe în tot sentinţa civilă apelată în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Mun., prin Primar, respingerii cererii deduse judecăţii pentru lipsa calităţii procesuale pasive.

În temeiul art. 453 Cpc, reţinând culpa procesuală a intimaţilor reclamanţi, urmează să admită cererea privind cheltuielile de judecată şi să oblige intimaţii la plata către apelant a sumei de 295 lei, cheltuieli de judecată în apel (taxă timbru).

Domenii speta

Spete similare