Concurenta neloiala. conditii.

CONCURENTA NELOIALA.  CONDITII.

În conformitate cu dispozitiile art.4 alin.1 lit. f) din Legea nr.11/1991 constituie contraventie „comunicarea sau raspândirea în public de catre un comerciant de afirmatii asupra întreprinderii sau activitatii acesteia menite sa induca în eroare si sa-i creeze o situatie de favoare în dauna altor concurenti”.

O cerinta esentiala pentru savârsirea acestei fapte consta în caracterul fals al informatiilor comunicate de  catre comerciant, în legatura cu propriile servicii  sau produse, aceasta disimilare a propriei activitati a comerciantului fiind de natura a-i crea o situatie favorabila în raport cu competitorii sai de pe piata.

( sentinta comerciala nr.5205/23.12.2005 a Tribunalului Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala, irevocabila prin decizia nr. 1247/21.03.2007 a Înaltei Curti de  Casatie si Justitie )

Prin cererea înregistrata sub nr.4504/2005 pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, reclamanta SC  BTWC SRL a chemat în judecata pe pârâta SC A.B.A. SA solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa constate ca pârâta a savârsit acte de concurenta neloiala, sa oblige pârâta la încetarea actelor de  concurenta neloiala, cu obligarea la plata daunelor cominatorii de 2000 lei pe fiecare zi de întârziere în executarea voluntara a hotarârii judecatoresti definitive si irevocabile, sa oblige pârâta la retragerea anunturilor care au fost trimise spre publicare, cu obligarea la plata daunelor cominatorii de 2000 lei pe fiecare zi de întârziere în executarea voluntara a hotarârii judecatoresti, sa oblige pârâta la repararea daunelor produse reclamantei în cuantum de 100.000 lei, sa oblige pârâta la publicarea hotarârii judecatoresti irevocabile în publicatiile Ziarul Financiar, Capital, Revista Biz, în termen de 7 zile de la ramânerea irevocabila a hotarârii judecatoresti, cu obligarea la plata daunelor cominatorii de 2000 lei pe fiecare zi de întârziere, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii, reclamanta a aratat ca este o societate comerciala care are ca obiect unic de  activitate „Activitati auxiliare ale caselor de asigurari si de pensii”. Unul dintre serviciile oferite de catre societate consta în punerea la dispozitia clientului a unei masini în situatia în care masina acestuia se alfa în service pentru reparatii.  Pentru promovarea acestui serviciu BTWC a lansat o ampla campanie publicitara prin aducerea la cunostinta clientelei a numeroase materiale publicitare care aveau urmatorul titlu: „Îti dau o masina la schimb cât timp ne ocupam sa o reparam pe a ta” slogan ce a fost însotit de un text care descria serviciul oferit.

Materialul publicitar a fost publicat începând cu luna martie 2005 în presa (Ziarul Financiar, Capital, Revista Biz etc.) fiind promovat si prin sistemul out door, adica prin afisarea acestuia pe panouri publicitare.

Investitia nu a ramas fara rezultate, clientela BTWC si cifra de afaceri a societatii crescând cu aproximativ 50 %.

Profitând de investitia realizata de BTWC, pârâta a publicat în Anuarul Financiar (editie aparuta în luna iulie 2005) o reclama care nu este altceva decât reproducerea într-o forma partiala a materialului publicitar promovat de reclamanta.

Prin acest act, pârâta a încalcat uzantele cinstite pe care ar fi trebuit sa le foloseasca în activitatea sa comerciala, încalcând atât normele ce stabilesc corecta desfasurare a unui mediu concurential normal, dispozitiile privind activitatea de publicitate, cât si prevederile legale ce au drept scop protectia consumatorilor.

Fapta pârâtei are un caracter ilicit si este un act de concurenta ilicita fiind strict interzisa si sanctionata de dispozitiile legale cuprinse în Legea nr.11/1991 (art.4 alin.1 lit.f), Legea nr.148/2000, Conventia Uniunii de la Paris din 1883, Decretul nr.31/1994.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii aratând ca nu a savârsit nici un act care sa contravina dispozitiilor legale anuntul publicat în Anuarul Financiar nu face trimitere la serviciile oferite de reclamanta sau la alti concurenti de pe piata. În aceste conditii nu se poate crea un  risc de confuzie al serviciilor oferite pe piata din moment ce serviciile oferite sunt  oferite în nume propriu de pârâta.

Prin forta împrejurarilor, oferind pe piata aceleasi produse este posibil ca materialele publicitare sa comporte asemanari decurgând din similitudinea ofertelor. Reclamanta nu a constituit un depozit cu privire la slogan, asa încât formularea pe piata a unor oferte, în termeni asemanatori este determinata în mare parte de standardizarea produselor si serviciilor oferite.

Problema riscului de confuzie nu poate fi retinuta, întrucât o conditie prealabila ar fi ca sloganul sa se bucure de oarecare notorietate, caz în  care publicul destinatar ar face o legatura instantanee între materialul publicitar si o anume entitate economica determinata.

Analizând actele si lucrarile dosarului, Tribunalul apreciaza ca cererea formulata de reclamanta este nefondata pentru urmatoarele considerente:

Dispozitiile art.2 din Legea nr.11/1991 privind combaterea concurentei neloiale defineste concurenta neloiala ca fiind „orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite în activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si  de efectuare a prestarilor de servicii”.

Faptele de concurenta neloiala sunt enumerate si descrise de art.4 si 5 din acelasi act normativ.

Sustinerea reclamantei conform careia publicarea de catre pârâta în „Anuarul Financiar” a unui material publicitar care „ nu este altceva decât reproducerea într-o forma partiala a materialului publicitar promovat de  SC BTWC SRL constituie fapta de concurenta neloiala prevazuta de dispozitiile art.4 alin.1 lit.f din Legea nr.11/1991,  nu poate fi primita.

În conformitate cu dispozitiile art.4 alin.1 lit. f din Legea nr.11/1991 constituie contraventie „comunicarea sau raspândirea în public de catre un comerciant de afirmatii asupra întreprinderii sau activitatii acesteia menite sa induca în eroare si sa-i creeze o situatie de favoare în dauna altor concurenti”.

O cerinta esentiala pentru savârsirea acestei fapte consta în caracterul fals al informatiilor comunicate de  catre comerciant, în legatura cu propriile servicii  sau produse, aceasta disimilare a propriei activitati a comerciantului fiind de natura a-i crea o situatie favorabila în raport cu competitorii sai de pe piata.

Fapta savârsita de pârâta nu se circumscrie acestor dispozitii legale, în conditiile în care anuntul publicitar publicat în „Anuarul Financiar” contine doar informatii referitoare la serviciile reale oferite de SC A.B.A SA; aceasta fapta chiar daca ar favoriza pozitia pârâtei, nu este sanctionata de legiuitor.

De asemenea,  fapta savârsita de pârâta nu se circumscrie nici celorlalte prevederi ale art.4 si 5 din Legea nr.11/1991.

Nu poate fi retinuta nici sustinerea reclamantei conform careia materialul publicitar purtând semnatura A. reprezinta o imitatie servila  a reclamei publicate de reclamanta, ceea ce genereaza risc de confuzie si de depreciere a valorii publicitare promovate de  SC BTWC  SRL. De vreme ce serviciul  oferit de pârâta este identic  cu cel oferit de reclamanta folosirea unor cuvinte sau sintagme asemanatoare sau identice este justificata.

Publicarea de catre pârâta a materialului publicitar într-o forma  asemanatoare cu cea a reclamei SC BTWC nu încalca nici dispozitiile Legii nr.148/2000 privind publicitatea. Astfel, în întelesul acestei legi publicitatea comparativa (forma a publicitatii care este interzisa daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de art.8 din lege) este acea publicitate care identifica explicit sau implicit un concurent sau bunurile ori serviciile oferite de acesta.

Or, în speta,  reclama publicata de pârâta nu contine nici o referire la SC BTWC sau la activitatea acesteia.

Neputându-se retine, pentru considerentele expuse, savârsirea de catre pârâta a unor fapte de concurenta neloiala, Tribunalul a respins  actiunea ca nefondata.

Domenii speta

Spete similare