Fara titlu

Dosar nr.............................

JUDECATORIA SECTORULUI ...............................

SENTINTA PENALA NR.

SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE ..............................

INSTANTA COMPUSA DIN:

PRESEDINTE – ...............................................

GREFIER – .......................................................

Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror ...............................

Pe rol soluţionarea cauzei privind pe inculpatul ................................... trimisă în judecată pentru infracţiunea de delapidare prev. de art. 2151 al.1 şi 2 C.p. cu aplicarea art.41 al.2 C.p., infr. prev. de art.290 al.1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., infr. prev. de art.27 al.1 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.41 al.2 C.p., infr. prev. de art.27 al.3 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.41 al.2 C.p şi infr. prev. de art.215 al.1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.

Dezbaterile au avut loc la termenul din data de ............................, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acel termen care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, când,

I N S T AN Ţ A

Deliberând asupra cauzei penale, constată:

Prin rechizitoriul din data de .......................... în dosarul nr. .................................. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector ....................... s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei ................................., pentru săvârşirea infr. de delapidare prev. de art. 2151 al.1 şi 2 C.p. cu aplicarea art.41 al.2 C.p., infr. prev. de art.290 al.1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., infr. prev. de art.27 al.1 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.41 al.2 C.p., infr. prev. de art.27 al.3 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.41 al.2 C.p şi infr. prev. de art.215 al.1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.

În actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut că inculpata a fost angajată în cadrul ............................., în funcţia de secretară, respectiv asistent director ocupându-se inclusiv de organizarea anumitor evenimente speciale în cadrul firmei. Astfel aceasta a ridicat avansuri în numerar din casierie în baza unor memorii justificative, având obligaţia de a depune rapoarte justificative asupra cheltuielilor ce trebuiau vizate  de către conducătorul departamentului respectiv.

S-a arătat că inculpata a ridicat corespunzător perioadei .............................. sumele de .......................... lei, ...................... euro, respectiv ....................... USD, folosindu-se de memorii ce nu erau semnate de conducătorii departamentelor, aşa cum era necesar în cadrul firmei, iar pe de altă parte, în vederea decontării acestui numerar avansat, inculpata a prezentat compartimentului contabilitate facturi ce conţineau date nereale, emise în numele a ...................societăţi cu care ............................... nu avea încheiate contracte de prestări servicii, mai mult, sediul real al acestor societăţi nefiind cel declarat la Oficiul Registrului Comerţului.

S-a arătat de asemenea că scrisul şi semnătura la rubricile „Date suplimentare în ceea ce priveşte beneficiarul sumei” în ceea ce priveşte ....................... de dispoziţii de plată, scrisul ce completează ...................de facturi fiscale, respectiv semnăturile de pe ........................ facturi fiscale au fost executate de către inculpată, aceasta constituind infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată de care este acuzată.

Se mai precizează că în perioada .......................................... inculpata, pretextând că este închisă casieria şi că are nevoie de bani pentru efectuarea de diferite plăţi, a solicitat numiţilor .........................................şi ................................. cardurile bancare alimentate de partea vătămată, extrăgând de pe acestea suma de .................................... lei pentru care nu au fost întocmite memorii cu menţionarea evenimentelor (iar unora dintre persoanele în cauză le-a fost spus că nu a mai fost nevoie de retrageri) şi pentru a căror decontare au fost prezentate departamentului contabilitate facturi emise de societăţi comerciale cu care .......................................... nu avea încheiate contracte de prestări servicii.

 Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ............................., sub nr. .................................

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângere formulată de reprezentantul părţii vătămate, raport de expertiză contabilă şi lămuriri la acesta, raport de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică, declaraţii de martori, procese verbale de verificare a  celor .......................... societăţi comerciale în numele cărora au fost emise facturi comerciale considerate false, diverse înscrisuri precum şi declaraţii inculpată.

În faza de judecată au fost audiaţi martorii ...................., ..................., ................................., ......................, .............................., ......................., .............................. ....................................................................................... şi ............................ Inculpata nu a dorit să dea declaraţie în cursul fazei de judecată, iar martorul ......................................... nu a mai putut fi audiat.

Instanţa a respins ca inutile la data de ...................................... probele solicitate de inculpată prin apărător, raportat la toate probele administrate până la termenul la care au fost solicitate respectiv ................................. Astfel instanţa a apreciat inutilă verificarea intrărilor şi ieşirilor din cadrul societăţii ale inculpatei în contextul în care se afirmă în acuzaţiile aduse că şi o altă persoană, ................................ ar fi scos bani de pe carduri cu ajutorul informaţiilor furnizate de inculpată. În situaţia în care nu se aduce acuzaţia concretă că anumite extrageri ar fi fost efectuate de inculpată, iar declaraţiile luate nu identifică precis care au fost extragerile pretins efectuate de ............................., verificarea ieşirilor din incinta firmei de către inculpată apărea ca inutilă raportat la ansamblul probator existent în dosar. De asemenea instanţa a apreciat ca inutilă reaudierea martorului ............................ instanţa având la dispoziţie ansamblul probator, pentru a se pronunţa asupra prejudiciului pretins şi a includerii sau nu în acesta a facturii de ........................... de lei supusă în discuţie, în acelaşi sens fiind inutilă şi adresa solicitată la punctul ....................................

Asupra raportului de expertiză contabilă, instanţa a considerat că unele dintre motivele invocate de inculpată nu pot duce la refacerea raportului de expertiză, respectiv faptul că expertul ar fi făcut aprecieri asupra cărora nu avea competenţa, instanţa fiind cea care cenzurează raportul sub acest aspect. Faptul că expertul contabil s-ar referi la un înscris ca fiind fals, deşi nu avea competenţă în acest sens nu se remediază în acest caz prin refacerea raportului, concluzia trasă de expert neafectând calculele efectuate de acesta. Instanţa este singură să aprecieze pertinenţa şi relevanţa contractului respectiv nefiind ţinută de concluziile raportului de expertiză contabilă sub acest aspect, neimpunându-se astfel refacerea raportului doar pentru scoaterea din raport a unor asemenea aprecieri. De asemenea în ceea ce priveşte celelalte aspecte învederate de către inculpată nu era necesar ca acestea să facă obiectul unei alte expertize contabile instanţa putându-se pronunţa conform întreg materialului probator pus la dispoziţie.

În ceea ce priveşte celelalte solicitări, acestea reprezentau practic anumite concluzii exprimate de parte cu privire la legalitatea ori pertinenţa probatoriului efectuat în dosar. Instanţa nu se putea transforma în organ de cercetare penală ci era chemată să analizeze acele probe pe care Parchetul le pune la dispoziţie, existând prezumţia că alte acte procedurale, gen autorizaţie de percheziţie, nu au existat. De asemenea instanţa nu a considerat necesară efectuarea de cercetări mai amănunţite raportat la societăţile la care se face referire în cerere, raportat la probele existente în dosar. Pe de altă parte instanţa a apreciat inutilă efectuarea celor două percheziţii informatice solicitate, probatoriul efectuat în dosar permiţând instanţei să se pronunţe asupra acuzaţiilor, coroborând declaraţiile de martor cu cele ale părţilor. Alte solicitări ce vizau audieri suplimentare de martori nu au putut fi avute în vedere faţă de neindicarea în concret a persoanelor a căror audiere se cerea.

Raportat la concluziile scrise depuse pentru inculpată, de apărătorul acesteia, sub aspectul punerii în discuţie a necesităţii de a mai audia inculpata, instanţa constată netemeinicia acestui punct, considerând că a fost respectat dreptul la apărare al acesteia. Inculpata a refuzat să dea declaraţie la termenul din .......................... şi, la întrebarea instanţei dacă mai există alte cereri în cauză, înainte de a acorda cuvântul în dezbateri, nu a fost formulată nici o cerere expresă a acesteia, personal sau prin apărător,  cum că ar mai dori să dea declaraţie în cauză. Instanţa nu avea obligaţia să pună în discuţie aparte această chestiune, în contextul în care inculpata şi-a manifestat anterior dreptul la tăcere.

De asemenea instanţa consideră că dreptul la un proces echitabil a fost respectat în cauză, după cum nu este încălcat nici principiul continuităţii completului de judecată. Având în vedere timpul însemnat, de aproximativ 1 an în care s-a desfăşurat faza de judecată, schimbarea pe parcurs a preşedintelui completului de judecată, justificată de reorganizarea completelor în secţia penală, nu a contravenit principiului continuităţii completului de judecată. Acest principiu a fost respectat, în sensul că dosarul nu şi-a schimbat completul 1 penal, iar în ceea ce priveşte continuitatea din punct de vedere al persoanei judecătorului, înaintea dezbaterilor judecătorul care dă soluţia în cauză a audiat ultimii doi martori în cauză, neaudierea inculpatei nefiindu-i imputabilă, conform motivării de mai sus. Respingerea probelor solicitate de inculpată, în condiţiile în care acestea erau inutile conform motivelor mai sus învederate, nu reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil în sensul jurisprudenţei art.6 CEDO invocate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că inculpata se face vinovată de faptele expuse prin rechizitoriu.

Astfel, în ceea ce priveşte acuzaţia de delapidare, instanţa constată că inculpata a ridicat din casieria unităţii avansuri în numerar în cuantum de ................. lei, ....................... euro, respectiv .............................USD, nejustificând corespunzător cheltuirea acestor sume. Inculpata trebuia să prezinte în vederea ridicării acestor sume memorii justificative, iar după cheltuirea lor, chitanţele care să ateste această modalitate de cheltuire în conformitate cu memoriul anterior menţionat. Memoriile justificative trebuiau semnate de către unul dintre directorii compartimentului respectiv, conform declaraţiilor reprezentanţilor părţilor vătămate ce se coroborează cu cele ale tuturor martorilor audiaţi în proces. Conform raportului de expertiză tehnico-ştiinţifică dactiloscopică, semnăturile de pe înscrisurile intitulate „Memo”, pe baza cărora inculpata a obţinut din casierie sumele mai sus menţionate, nu au aparţinut persoanei care era înscrisă ca aceea care a aprobat cheltuiala ce urma să se facă. În marea majoritate a cazurilor această persoană era martorul ................................., iar semnăturile respective au fost realizate prin mijloace electronice cu ajutorul unui copiator sau a unei imprimante laser. În mod cert sumele mai sus pomenite au fost ridicate de către inculpată, faţă de faptul că, în casierie dispoziţiile respective de plată (ataşate şi la dosar) au fost completate de angajaţii din acel compartiment pe numele inculpatei, iar totalul acestor sume a fost calculat conform raportului de expertiză contabilă efectuat în faza de urmărire penală.

Se mai constată conform aceluiaşi raport de expertiză, care au fost deconturile justificative, depuse de către inculpată pentru a justifica inclusiv cheltuieli corespunzătoare acestor sume ridicate. Raportat la societăţile indicate, instanţa constată potrivit probelor administrate că partea civilă nu a avut nici un raport contractual cu acestea. Există în ceea ce priveşte o singură societate, ................................., un pretins contract care ar fi fost încheiat între ....................................... şi aceasta, dar semnătura de pe contract nu a fost executată de ...................................... conform raportului de expertiză tehnico-ştiinţifică dactiloscopică. Chiar inculpata recunoaşte în faza de urmărire că acel contract nu corespunde unei relaţii contractuale reale între părţi. De asemenea persoanele desemnate ca delegaţi privind expediţia de pe facturile emise pe numele societăţilor respective, audiate în calitate de martor au arătat că nu au efectuat această activitate specifică (martorii .............................................). În ceea ce priveşte societăţile respective s-a constatat în faza de urmărire că acestea nu funcţionau la sediile declarate la înregistrarea la Oficiul Comerţului (verificări efectuate cf înscrisurilor de la f.......................... – d.u.p.) Raportat la obiectele de activitate ale societăţilor respective se poate constata, de asemenea, că nu au legătură cu pretinsele activităţi ce ar fi putut fi desfăşurate în beneficiul ............................ Era în acest sens, inutil a se face mai multe cercetări în legătură cu aceste societăţi, din punctul de vedere al instanţei, făcându-se pe deplin dovadă că nu au existat relaţii între partea vătămată şi acele societăţi. În plus au fost găsite de martora ............................... în biroul inculpatei mai multe facturi şi chitanţe fiscale în alb, necompletate, de la aceleaşi societăţi comerciale. Instanţa consideră că declaraţia martorei ................................... are valoare probatorie deplină sub acest aspect, fiind irelevant că aceste documente nu au fost găsite cu ocazia unei percheziţii. Declaraţia martorei se coroborează cu faptul că au fost depuse ca elemente justificative ale cheltuielilor, de către inculpată a unor chitanţe şi facturi provenind de la aceleaşi societăţi (..........................................................). În acest context faptul că acele chitanţe necompletate au fost găsite în biroul inculpatei este apreciat ca real de către instanţă, venind să confirme faptul că inculpata nu a efectuat plăţi reale către aceste societăţi.

Inculpata a falsificat prin contrafacerea scrierii şi subscrierii semnăturile de pe 49 de dispoziţii de plată, scrisul ce completează rubricile a .......................... de facturi fiscale şi semnăturile de pe ...................facturi fiscale şi memorii justificative şi menţiunile olografe de la rubricile „.............................” de pe acele memorii. Această falsificare a avut ca scop producerea de consecinţe juridice, respectiv obţinerea sumelor de bani din casierie şi justificarea cheltuielilor pretins efectuate cu aceştia, acţiunea inculpatei realizând elementul material al laturii obiective a infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată.

Se trage astfel concluzia că inculpata nu reuşeşte să justifice corespunzător cheltuieli ce le-ar fi efectuat urmare a obţinerii din casierie a sumelor mai sus menţionate. Faţă de acest aspect instanţa trage concluzia logică de însuşire a acestor sume de către inculpată, aspect ce realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii de delapidare, inculpata fiind un gestionar de fapt al sumelor retrase din casierie. Conform declaraţiilor tuturor martorilor audiaţi inculpata a avut ca sarcină de fapt organizarea a diferitor evenimente (întâlniri în alte locaţii decât Bucureşti a angajaţilor, deplasări, etc) organizate de partea civilă a cărei angajată era.

Inculpata a procedat în mod similar cu mai mulţi angajaţi ai societăţii, în vederea scoaterii unor sume de bani de pe cardurile acestora, pretextând că este închisă casieria şi că avea nevoie de sume de bani pentru organizarea de evenimente în firmă. Astfel a solicitat cardurile de la aceştia, în majoritatea cazurilor necomunicându-se persoanelor respective sumele retrase. Aceste sume trebuiau justificate în acelaşi fel prin chitanţe, însă inculpata a depus acelaşi tip de chitanţe sau facturi în contabilitate, provenind de la societăţi care nu aveau relaţii comerciale cu partea civilă. În acest context, expertiza contabilă efectuată a arătat care au fost sumele extrase în perioadele în care martorii audiaţi (.....................................................................) au arătat că inculpata a avut acces la cardurile lor, cunoscând şi ......................... aferent. Declaraţiile martorilor din faza de judecată nu sunt contradictorii cu cele date în faza de urmărire penală. În mod evident şi martorii au avut acces la propriile carduri şi au efectuat retrageri de bani în folosul firmei, dar sumele la care se face referire în expertiza contabilă au fost retrase atunci când inculpata a avut acces la carduri conform declaraţiilor tuturor martorilor.

De pe cardul martorei ...................... a fost extrasă suma de ...................... de lei la .............................. când martora a arătat că îi remise cardul inculpatei. A mai arătat martora că inculpata i-ar fi declarat că nu a retras atunci nici o sumă de bani. Declaraţia martorei se coroborează cu cea a martorei ............................. care lucra la compartimentul contabilitate, care a arătat că inculpata i-a prezentat un document justificativ pentru acea sumă de ..........................de lei retrasă, în condiţiile în care ................................ i-a confirmat că nu ea a retras-o şi că nu are nici o legătură cu ............................. În mod identic au stat lucrurile şi .....................................) .................... şi .......................................................... a arătat că inculpata a motivat retragerea sumelor de pe card prin aceea că trebuiau cumpărate nişte cadouri în firmă, iar inculpata a asigurat-o că a depus deconturile corespunzătoare în contabilitate, deşi în realitate nu au fost depuse asemenea documente justificative. Declaraţia martorului ...................................., care a arătat că inculpata a avut acces o singură dată la cardul său se coroborează cu extragerea  din ........................ ce nu a putut fi justificată corespunzător. ...................................... a arătat modul în care inculpata a avut acces la cardul său şi, neautorizând-o să facă vreo extragere, totuşi, au fost retrase în zilele de ......................... şi ..................., sumele de ................. .......................... respectiv ............................... de lei. De asemenea inculpata a avut acces o perioadă mai mare de timp la cardul martorei .................................................... de unde a şi retras cea mai însemnată sumă de bani totală. Declaraţiile acestei martore se coroborează cu cele ale martorei .............................., la care au ajuns deconturile justificative depuse de inculpată, de care ................................, la fel ca martora ..............................., nu avea cunoştinţă. Instanţa constată că nu este posibil ca martorii să fi scos ei înşişi aceste sume de bani care nu au fost justificate corespunzător iar nu inculpata. Documentele justificative depuse proveneau tocmai de la societăţile de la care au fost emise facturi, parte semnate în fals de inculpată, după cum în biroul inculpatei au fost găsite facturi în alb de la aceleaşi societăţi. Se poate trage în acest sens concluzia rezonabilă că inculpata este aceea care a efectuat, singură, sau prin intermediul martorului ........................ aceste retrageri, nejustificând corespunzător folosirea sumelor de bani.

Din declaraţia martorului ................................. rezultă că inculpata i-a remis în mai multe rânduri acele carduri împreună cu ................................. şi a extras sume de bani pentru aceasta. Nu pot fi probate declaraţiile inculpatei din faza de urmărire care arată un grad de implicare mai mare al acestui martor, care ar fi influenţat-o să sustragă bani din firmă, pe care să-i fi remis lui. În afara declaraţiilor inculpatei în acest sens nu există nici un alt mijloc de probă care să susţină această acuzaţie. Se poate trage concluzia, astfel, că inculpata a fost singura care a profitat de sumele de bani retrase de pe carduri şi din casieria ..................................................

Se constată astfel, din declaraţiile coroborate ale martorilor ......................................, că inculpata nu a avut autorizarea acestora să extragă bani de pe cardurile lor, retragerile efectuate de inculpată întrunind elementul material al laturii obiective ale infracţiunii prev. de art.27 al.1 fin Legea nr.365/2002. De asemenea pentru extragerile efectuate de .............................., inculpata se face vinovată de fapta prev. de art.27 al.3 din Legea nr.365/2002.

În ceea ce priveşte procedeul folosit cu martorii ............................................................, fapta inculpatei constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii de înşelăciune, prezentând ca reală afirmaţia că există o necesitate materială în cadrul firmei şi inducând în eroare aceste persoane care au autorizat-o să efectueze retrageri de pe cardurile lor în acest scop. În contextul în care inculpata a folosit banii în interes personal, este evident scopul de a obţine un folos material injust la care face referire art.215 al.1 C.p.

În ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunilor de care este acuzată inculpata, instanţa constată că forma de vinovăţie este intenţia. Indiferent de motivaţia subiectivă posibilă (nedovedită de inculpată, respectiv relaţia cu martorul .............................., inculpata a urmărit să sustragă sumele de bani aparţinând părţii vătămate, existând intenţie directă asupra rezultatului periculos incriminat.

În drept faptele inculpate, săvârşite cu vinovăţie întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de delapidare prev. de art. 2151 al.1 şi 2 C.p. cu aplicarea art.41 al.2 C.p., infr. prev. de art.290 al.1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., infr. prev. de art.27 al.1 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.41 al.2 C.p., infr. prev. de art.27 al.3 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.41 al.2 C.p şi infr. prev. de art.215 al.1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.

Se reţine forma continuată pentru fiecare dintre acestea, faţă de faptul că, în fiecare caz, au existat mai multe acte materiale, iar agravanta prev. de art.2151 al.2 C.p. este justificată prin prisma sumei totale sustrase care depăşeşte cuantumul de ............................. de lei la care face referire art.146 C.p. – consecinţe deosebit de grave. Sub aspectul prejudiciului se poate remarca faptul că o singură cheltuială efectuată în interesul părţii vătămate a fost demonstrată de către inculpată, respectiv suma de ......................... de lei plătită cf. facturii nr.................................... pentru transportul la ................................... eveniment de care s-a ocupat inculpata. În mod evident această plată a fost efectuată din sumele retrase de către aceasta fie din contabilitate fie de pe cardurile pe care le-a avut la dispoziţie. Chiar scăzând însă această sumă din retragerile din contabilitate (....................... lei + ............... euro +  .............................. USD) echivalentul în lei al sumei delapidate depăşeşte ....................... de lei, reţinându-se agravanta prevăzută de lege.

Una dintre apărările constante ale inculpatei a fost aceea că şi alte sume de bani au fost folosite în interesul părţii vătămate, prejudiciul nefiind atât de însemnat. Sarcina probei incumba însă inculpatei, care trebuia să facă dovada unor cheltuieli reale din sumele obţinute din contabilitate sau de pe carduri. În condiţiile în care inculpata a folosit ca mijloace justificative, chitanţe şi facturi care atestau operaţiuni nereale, este imposibil de apreciat în ce mod inculpata şi-a îndeplinit şi sarcinile  care-i reveneau în vederea organizării evenimentelor de care s-a ocupat. În condiţiile în care inculpata nu a făcut dovada cum au fost cheltuite real sumele de bani sustrase din firmă,  instanţa nu are altă soluţie decât să le reţină pe toate cele nejustificate ca făcând parte din prejudiciul creat.

La individualizarea pedepsei ce i se va aplica inculpatei pentru săvârşirea infracţiuni de înşelăciune, instanţa va ţine cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C.p., şi în special de vârsta inculpatei, de cuantumul foarte mare al prejudiciului creat, ce se încadrează în noţiunea „consecinţe deosebit de grave” prev. de art.146 C.p., de circumstanţele reale de săvârşire a faptelor care au presupus un grad ridicat de organizare din partea inculpatei, de caracterul repetat al actelor materiale, dar şi de comportamentul bun al inculpatei avut anterior faptei, aceasta beneficiind, de altfel, de încrederea angajaţilor părţii vătămate. Această bună conduită constituie circumstanţa atenuantă legală prev. de art.74 al.1 lit.a C.p. ce va atrage coborârea pedepselor aplicate pentru fiecare dintre infracţiuni sub minimul special prevăzut de lege. Se va ţine cont de asemenea şi de ansamblul circumstanţelor de fapt în care a avut loc infracţiunea, respectiv de faptul că inculpata pare că îşi îndeplinise sarcinile organizatorice trasate şi există indicii că mobilul comiterii infracţiunilor se regăseşte în anumite probleme legate viaţa personală a inculpatei.

În acest context instanţa va aplica inculpatei pedepsele de ...........ani şi ..................... luni închisoare pentru infr. prev. de art. 2151 al.1 şi 2 C.p. cu aplicarea art.41 al.2 C.p. 2 luni închisoare pentru, infr. prev. de art.290 al.1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., 3 luni închisoare pentru infr. prev. de art.27 al.1 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.41 al.2 C.p., 3 luni închisoare pentru  infr. prev. de art.27 al.3 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.41 al.2 C.p şi 7 luni închisoare pentru infr. prev. de art.215 al.1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.

În temeiul art.34 lit.b C.p. rap. la art.33 lit.a C.p. va contopi pedepsele aplicate inculpatei, aceasta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 10 luni închisoare.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa constată obligatorie executarea acesteia în stare de detenţie în cazul concursului de infracţiuni, orice pedeapsă mai mare de .................. ani scapă incidenţei art.81 C.p. sau 861 C.p. De asemenea în cazul infracţiunilor care au produs consecinţe deosebit de grave art.76 al.2 C.p. prevede faptul că se poate stabili o pedeapsă care nu va putea fi redusă sub o treime din minimul special prevăzut de lege, care pentru delapidare în forma agravantă este de .................. ani închisoare. Pedeapsa minimă aplicabilă inculpatei pentru această infracţiune ar fi fost deci de ................... ani şi .....................luni închisoare, instanţa orientându-se, de altfel, spre un cuantum orientat spre minimul prevăzut de lege, care ar asigura, îndeplinirea scopurilor pedepsei prevăzute de art.52 C.p.

În baza art.71 C.p. instanţa va interzice inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi b şi c C.p., constatând că nu este necesară interzicerea celorlalte drepturi prevăzute de art. 64 lit.d-e, faţă de faptul că inculpata nu se află în situaţiile menţionate de aceste prevederi legale, nefiind incidentă vreo cauză care să o facă nedemnă de exercitarea drepturilor părinteşti sau de a fi tutore sau curator, văzând şi considerentele hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Sabou şi Pârcălab contra României. În ceea ce priveşte prevederile art.64 lit.c C.p., instanţa constată că inculpata s-a folosit de funcţia sa pentru a sustrage sumele de bani, cuantumul foarte mare al prejudiciului impunând interzicerea exercitării acestui drept ca pedeapsă accesorie.

Se va menţine şi după executarea pedepsei accesorii ca pedeapsă complementară interdicţia prev. de art.64 lit.c C.p. de a ocupa funcţia de administrator de natura celei de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei. Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi se aplică obligatoriu, raportat la prevederile art.2151 al.2 C.p.

În baza art.88 C.p. se va deduce din pedeapsă durata reţinerii de 24 de ore din 14.05.2008.

În temeiul art. 14 şi 346 C.p.p. rap. la art. 998 C.civ., va admite în parte acţiunea civilă a părţii civile ................................ şi va obliga inculpata la plata către aceasta a sumei ............................. RON precum şi a sumelor echivalent în lei la data plăţii de ......................... Euro, respectiv ........................ USD. Se constată îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale în persoana inculpatei, fapta ilicită fiind cea de sustragere în modalităţile mai sus menţionate în motivarea laturii penale, a sumelor de bani aparţinând părţii vătămata, cauzându-se astfel un prejudiciu acesteia, forma de vinovăţie fiind cea a intenţiei. Sub aspectul prejudiciului, aşa cum s-a reţinut pe latură penală, din cuantumul sumei totale în lei (suma retrasă din casierie la care se adaugă cea de pe cardurile angajaţilor), instanţa va scădea suma de ............................ de lei ce a fost dovedit că a fost plătită în beneficiul părţii civile pentru transportul angajaţilor la unul dintre evenimentele organizate în firmă. Cum alte cheltuieli în interesul părţii civile nu au fost corespunzător dovedite de către inculpată prejudiciul constă în totalitatea sumelor retrase de inculpată, care conform raportului de expertiză contabilă efectuat în faza de urmărire penală.

În baza art. 191 al.1 C.p.p. va obliga inculpata la plata sumei de ......................... lei cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art.193 al.1 C.p.p. va obliga inculpata la plata sumei de .............................. lei cheltuieli judiciare efectuate de partea civilă.

 .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

H O T A R A S T E:

În temeiul art. 2151 alin. 1 şi 2 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. cu aplic. art. 74 alin. 1 lit.a – 76 al.1 lit.a şi al.2 C.p., condamnă pe inculpata ........................................ la pedeapsa de ..................... ani ................................luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată (faptă din perioada ................................................).

În baza art.290 al.1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p. cu aplic. art.74 al.1 – 76 lit.e C.p. condamnă pe inculpata ........................... la .........................luni închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În temeiul art.27 al.1 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.41 al.2 C.p. şi cu aplic. art.74 al.1 – 76 lit.d C.p. condamnă pe inculpata ............................ la ........................ luni închisoare pentru retragere de numerar prin utilizarea unui instrument de plată electronică fără consimţământul titularului.

În temeiul art.27 al.3 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.41 al.2 C.p. şi cu aplic. art.74 al.1 – 76 lit.d C.p. condamnă pe inculpata .................... la ......................... luni închisoare.

În baza art.215 al.1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p. şi cu aplic. art.74 al.1 – 76 lit.c C.p. condamnă pe inculpata ............................. la ....................... luni închisoare, pentru înşelăciune.

În temeiul art.34 lit.b C.p. rap. la art.33 lit.a C.p. contopeşte pedepsele aplicate inculpatei, aceasta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de ...................... ani şi .............................luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 şi 2 C.p., interzice inculpatei pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b şi c C.p.

În baza art. 65 al.2 C.p. interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a şi lit. b şi c C.p. pe o durată de ....................ani după executarea pedepsei de .......................... ani şi ................................. luni închisoare.

În baza art.88 C.p. deduce din pedeapsă durata reţinerii de ......................... de ore din ..................................................

În temeiul art. 14 şi 346 C.p.p. rap. la art. 998 C.civ., admite în parte acţiunea civilă a părţii civile .......................................... şi obligă inculpata la plata către aceasta a sumei ...................................... RON precum şi a sumelor echivalent în lei la data plăţii de ............................................ Euro, respectiv .................................USD.

În baza art. 191 alin. 1 C.p.p., obligă inculpata la plata sumei de .......................... lei reprezentând cheltuieli judiciare.

În temeiul art.193 al.1 C.p.p. obligă inculpata la plata sumei de ................................. lei cheltuieli judiciare efectuate de partea civilă.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, ............................................

PREŞEDINTEGREFIER

Domenii speta

Spete similare