Omor

Omor.Deosebire faţă de infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte.

Deosebirea dintre infracţiunea de omor şi cea de lovituri cauzatoare de moarte constă în forma de vinovăţie faţă de rezultatul mai grav(decesul victimei),şi nu de durata de timp scursă între agresiune şi decesul victimei. Constituie infracţiunea de omor fapta inculpatului de a lovi,în mod repetat,cu corpuri contondente pe victima căzută la pământ,în zona feţei şi craniului,cu o forţă suficientă pentru a-i zdrobi oasele craniului,chiar dacă la încetarea agresiunii victima mai trăia,decesul survenind mai târziu.

Deliberând, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea din data de 08.09.2008 dat în dosarul nr. 378/P/2008, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului N V, fiul lui I şi G, jud. Vâlcea, domiciliat în jud. Vâlcea, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 99 şi urm. Cod penal.

Sub aspectul situaţiei de fapt, s-au reţinut următoarele: astfel, se arată că, în dimineaţa zilei de 06.08.2008, inculpatul minor N V, însoţit de fraţii săi, N A şi N N, au mers la biserica din satl, unde se afla victima Ş C, unde, în jurul orelor 12, au fost împărţite, pentru pomenirea morţilor, alimente, iar inculpatul a fost servit, ocazie cu care a consumat şi patru pahare de vin.

În timp ce se întorceau spre domiciliu, inculpatul minor a observat că victima se afla înaintea lor şi, la un moment dat, s-a despărţit de fraţii săi şi a plecat în urma numitului Ş C, pe care l-a ajuns într-o livadă situată în comuna.

Din datele strânse, organele de cercetare au stabilit că între inculpat şi victimă, a avut loc un conflict datorită faptului că victima a refuzat să-i dea alimentele primite la biserică, situaţie faţă de care inculpatul a atacat-o cu două pietre pe care le-a luat de pe sol şi pe care le-a aruncat mai întîi în spatele victimei, doborând-o la pământ. În aceste condiţii, inculpatul minor s-a apropiat de victimă şi a continuat să o lovească, în mod repetat, cu forţă, în zona capului şi pe corp, astfel încât, practic, i-a zdrobit cutia craniană şi oasele faciale.

În jurul orelor 14, inculpatul minor a mers la domiciliu, ajungând după cca 2 ore în urma fraţilor săi, i-a spus mamei sale şi acestora că numitul Ş C a murit, după care i-a condus la locul unde se afla victima, unde, mai tîrziu au venit mai multe persoane, printre care şi nepoata victimei Ş I A, care a anunţat Serviciul de Ambulanţă şi organele de poliţie.

În cauză, organele de cercetare au efectuat o cercetare la faţa locului, ocazie cu care au găsit lângă locul în care s-a aflat căzută victima, două pietre ce prezentau urme de sânge uman ce aparţineau grupei O.I sau A.2 ( piatra notată nr. 2) şi grupei sanguine B.3 (piatra nr. 1), iar în urma expertizelor criminalistice efectuate în acest sens, s-a stabilit că urmele de sînge de pe cele două pietre s-au putut produce prin depunere şi difuziune, în urma contactului repetat cu o suprafaţă îmbibată cu sânge, precum şi prin stropire.

În completarea raportului de expertiză medico legală de necropsie, se precizează că, leziunile traumatice cranio cerebrale externe şi interne ale victimei, s-au putut produce prin lovire repetată cu cele două pietre identificate la faţa locului, având în vedere faptul că dimensiunile acestora sunt superpozabile cu dimensiunile leziunilor traumatice.

Pe parcursul cercetărilor au fost identificate cele două obiecte de îmbrăcăminte purtate de inculpat în data de 06.08.2008 şi din examinarea acestora s-a constatat că prezintă mai multe pete de culoare brun roşcată, în special cămaşa de culoare bleu.

Prin rapoartele de expertiză criminalistică privind aceste urme de sânge de pe hainele inculpatului, s-a stabilit că aparţin grupei de sânge uman corespunzătoare grupei sanguine B.3 sau O.I, iar mecanismul de producere a fost realizat prin stropire ( dimensiunea redusă a stropilor), impregnarea materialului fiind mai accentuată pe partea exterioară comparativ cu corespondentul interior, mai difuz; urma evidenţiată pe perechea de pantaloni tip blue-jeans fiind de sânge, probabil specia umană.

Raportul de expertiză criminalistică nr. 342727/11.05.2009,privind compararea profilelor genetice ale victimei şi ale inculpatului, a stabilit că, pe cămaşa inculpatului, una din urmele de sânge sub formă de stropi, situată în zona pieptului, corespunde profilului genetic identic cu cel al probei biologice de referinţă recoltată de la victima Ş C.

În cauză a fost efectuată şi o expertiză medico legală psihiatrică, la nivelul INML Mina Minovici care a avut în vedere toate actele, precum şi o nouă examinare şi, a stabilit că inculpatul prezintă tulburare de conduită severă, şi că a avut discernământul păstrat faţă de faptă şi consecinţele acesteia.

În urma administrării probelor, instanţa reţine următoarele:

Inculpatul a negat în faţa instanţei săvârşirea faptei, însă, a încercat să îşi prezinte un alibi pentru momentul faptei, fără a reuşi acest lucru, declaraţia sa fiind plină de contradicţii, în condiţiile in care inculpatul afirmă că „a fost acasă dar era la lucru la o femeie, că de acolo a văzut cum alte persoane loveau victima dar că de fapt a auzit acest lucru, că nu s-a apropiat de victimă până la sosirea poliţiei şi că nu a avut sînge pe haine”.

În mod evident aceste încercări de a se apăra sunt contrazise de probele administrate in cauză.

Instanţa reţine că, pe fondul predispoziţiei sale, dovedite, de săvârşirea actelor de violenţă faţă de persoane cu dificultate de a se apăra, respectiv copii mai mici sau persoane vîrstnice şi datorită unor neînţelegeri anterioare cu victima, care nu îl lăsa să tragă clopotele la biserică, în data de 06.08.2008, în timp ce se întorcea DE LA biserică, observând că victima se află înaintea lor, s-a despărţit de fraţii săi, ( împrejurare confirmată de aceştia) şi a plecat în urma victimei Ş C, pe care l-a ajuns într-o livadă.

Ajungându-l, a avut un conflict cauzat de refuzul victimei de a-i da alimentele primite la biserică, iar atunci inculpatul a atacat victima cu două pietre şi, după ce a doborât-o, a lovit-o în mod repetat în zona capului şi pe corp cu pietrele, cauzându-i numeroase si grave leziuni la nivelul craniului şi fetei.

În jurul orelor 14, inculpatul a mers acasă şi a spus familiei că Ş C a murit, conducându-i la locul unde se afla victima.

Această situaţie de fapt, este dovedită de declaraţiile martorilor audiaţi, partea din declaraţiile inculpatului care se coroborează cu celelalte mijloace de probă, precum şi de o importantă probă ştiinţifică, respectiv stabilirea faptului că pe cămaşa inculpatului s-a găsit sânge sub formă de stropi, cu un profil genetic identic cu al victimei.

La toate acestea se adaugă imposibilitatea inculpatului de a justifica despărţirea de fraţii săi şi modul şi locul in care şi-a petrecut cele 2 ore până la revenirea la domiciliu, precum şi concluziile expertizei psihiatrice, care au constatat intoleranţă la frustrare şi răzbunare prin agresivitate.

Fapta inculpatului de a lovi în mod repetat şi cu o violenţă deosebită, cu corpuri contondente, pe victimă, în zona feţei şi a craniului, până la zdroibirea acestora, provocându-i decesul, constituie infracţiune de omor, prevăzută de art. 174 alin. 1 Cod penal, săvârşită cu intanţei cel puţin indirectă.

Apărătorul inculpatului, a solicitat schimbarea înacdrării juridice a faptei în infracţiunea prevăzută de art. 183 Cod penal, arătând că victima a decedat mai tîrziu, după ce a fost descoperită şi luată cu salvarea şi că inculpatul nu a urmărit şi nici nu a prevăzut şi acceptat decesul victimei ca urmare a faptei sale, dovadă că şi-a încetat agresiunea cît timp victima era în viaţă.

Cererea de schimbare a încadrării juridice este neîntemeiată.

Deosebirea dintre infracţiunea de omor şi infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte, nu ţine de durata de timp scursă între agresiune şi producerea decesului, ci, în latura subiectivă a faptei.

În cazul infr. prev. de art. 183 Cod penal, elementul subiectiv îl constituie intenţia depăşită, compusă din intenţie de a săvârşi o agresiune relativ uşoară, şi culpă faţă de producerea rezultatului mai grav, respectiv decesul victimei.

În cauză, inculpatul a acţionat cu agresivitate extremă, lovind în mod repetat cu corpuri contondente pe victima căzută deja la pământ, în zona feţei şi a craniului, pe care le-a zdrobit, astfel că o astfel de agresiune in nici un caz nu poate fi considerată ca o agresiune uşoară al cărei rezultat grav să nu fi fost prevăzut de inculpat.

De altfel, la momentul încetării agresiunii, inculpatul chiar a avut convingerea că victima a decedat, întrucât, a mers acasă şi şi-a anunţat familia să meargă cu o lumânare întrucât Ş  a murit.

În aceste condiţii, în mod evident inculpatul a prevăzut decesul victimei ca urmare a faptei sale şi, chiar dacă nu l-ar fi urmărit, cel puţin a acceptat producerea lui.

Ca urmare, va fi respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei.

Reţinând deci săvârşirea faptei, instanţa, în vederea stabilirii tratamentului sancţionator, urmează să dea efect dispoziţiilor Titlului V din Codul penal.

Potrivit art. 100 alin. 2 Cod penal, dacă luarea unei măsuri educative, nu este suficientă pentru îndreptarea minorului, se aplică o pedeapsă.

În cauză, fapta este de o gravitate dintre cele mai ridicate, iar comportamentul minorului care dovedeşte potenţial agresiv ridicat, indiferentism faţă de consecinţele antisociale ale faptelor sale, în timpul cercetărilor inculpatul agresându-şi fraţii, precum şi o femeie în vîrstă de 81 de ani, iar în cadrul familiei nu i se poate asigura un minim de supraveghere şi educare.

S-a încercat în timpul cercetărilor şi instituţionalizarea sa, însă sa dovedit a fi imposibil de stăpânit, agresând pe ceilalţi minori din centru şi, având ieşiri violente chiar şi faţă de personalul de educaţie şi supraveghere.

Ca urmare, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile art. 100 alin. 2 Cod penal, în sensul că luarea unei măsuri educative este insuficientă, astfel că îi va aplica o pedeapsă.

La individualizarea acesteia, instanţa va aplica dispoziţiile art. 109 privind reducerea limitelor speciale ale pedepsei şi în raport de toate datele prezentate mai sus îi va aplica o pedeapsă într-un cuantum egal cu minimul special, redus la jumătate.

Executarea pedepsei se va face în penitenciar, potrivit naturii sale.

În ce priveşte aplicarea pedepselor accesorii, instanţa îi va interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, şi inculpatul fiind minor, nu i se va aplica şi pedeapsă complimentară.

Cum temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării subzistă şi impun în continuare privarea de libertate, va fi menţinută măsura, durata acesteia fiind dedusă din pedeapsă.

Văzând concluziile şi recomandările expertizei medico legale, instanţa îi va aplica inculpatului măsura de siguranţă prevăzută de art. 113 Cod penal, ce va fi executată în reţeaua ANP, şi, dacă este cazul şi după executarea pedepsei, până la însănătoşire.

În cauză, partea civilă Ş I, succesor al victimei, a renunţat la pretenţiile sale, astfel că se va lua act de acest act de dispoziţie.

Va fi însă admisă cererea părţii civile Spitalul de Urgenţă Bagdasar Arseni şi va fi obligat inculpatul la plata sumei de 1847,41 lei, în solidar cu părţile responsabile civilmente.

De asemenea, în solidar cu părţile responsabile civilmente, va fi obligat inculpatul şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare