Conventie pentru repararea autoturism.Clauza penala

Asupra prezentului apel civil.

Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 23.05.2008 sub nr. 3728/200/2008  reclamantul P.R. in numele si ca reprezentant al  SC S. SRL a solicitat obligarea paratului P.C.F. sa se prezinte la notarul public pentru a incheia contractul de vanzare cumparare autentic asupra imobilului tip garsoniera, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea in fapt a cererii a invederat ca autoturismul marca Rover 75, cu nr. de inmatriculare ....., proprietatea societatii comerciale al carui unic asociat este, a fost implicat intr-un accident de circulatie, in data de 28.05.2005, din culpa paratului care conducea autovehiculul cu acordul sau.

A mai aratat ca paratul s-a angajat sa suporte toate cheltuielile privind reparatia masinii, astfel incat sa i-o predea in stare de functionare pana la data de 01.11.2005, in caz contrar obligandu-se sa ii transfere dreptul de proprietate asupra imobilului- garsoniera, proprietatea acestuia.

Termenul scadent prevazut in actul autentificat sub nr. 1103/07.06.2005 de notarul public  S.C.L. a expirat la data de 01.11.2005 iar paratul nu si-a indeplinit obligatia, in pofida insistentelor repezentantului reclamantei.

In drept s-au invocat dispozitiile art. 1073- 1090  Cod civil.

In dovedirea celor sustinute reclamanta a depus la dosar, in copie, tranzactia incheiata cu paratul si autentificata sub nr. 1103/07.06.2005, declaratie- angajament autentificata sub nr. 1102/07.06.2005, sentinta civila nr. 2113/16.04.2007 pronuntata de Judecatoria Buzau in dosar nr. 11816/2006, decizia civila nr. 241/05.09.2007 pronuntata de Tribunalul Buzau in dosar nr. 3662/114/2007, inspectie ordinara a societatii de capital, la cererea sa s-a luat interogatoriu paratului si au fost audiati martorii R.R. si G.P.

Paratul a formulat intampinare (f. 30) prin care solicita respingerea actiunii aratand ca dupa producerea accidentului rutier ce a avut urmare avarierea autoturismului marca Rover la data de 28.05.2005, reclamanta prin reprezentantul său a ridicat autoturismul si l-a transportat impreuna cu muncitorii de la fabrica la firma R.C., societate aleasa de P.R. pentru a efectua reparatiile.

Mai arata ca a fost pus in legatura cu patronul firmei R.C., numitul V.I., firma la care a deschis si comanda pentru lucrarile de reparatie a masinii. Astfel, impreuna cu V. a mers sa cumpere piesele necesare de la firma A., care au fost puse la dispozitia mecanicului din luna iunie 2005. Costurile reparatiei autoturismului au fost stabilite in cuantum de 110.000.000 lei, iar dumnealui s-a angajat ca va plati aceasta suma in momentul cand sunt definitivate lucrarile de reparatii.

Societatea de reparatii auto nu a respectat termenul stabilit pentru definitivarea lucrarii, lucru cunoscut de reclamant. La anumite perioade de timp dumnealui mergea la service pentru a observa si verifica stadiul lucrarilor, constatand de mai multe ori ca masina nu se afla in service, mecanicul invocand faptul ca aceasta era dusa si la alte service-uri pentru anumite probelme de mecanica pe care dumnealui sustinea ca nu le poate rezolva.

Invedereaza paratul faptul ca in luna iulie 2006 V.I. a descoperit si alte defectini ce nu au existat la momentul initial al inceperii lucrarii si i-a comunicat ca „nu mai are ce sa ii faca”. I s-a adus la cunostinta reclamantului acest lucru, acesta solicitandu-i fratelui sau ce se afla in tara la acel moment, numitului P.S. sa ii ridice masina si sa o duca unei persoane, mecanic, o cunostinta de-a acestuia pe nume F.F. care, cu aceasta ocazie a primit si o suma de bani pentru piese pentru care nu s-a eliberat vreo chitanta.

A achitat lui V.I. partea de reparatii ce o executase, partea de tinichigerie, avand in vedere ca nu fusese executata intreaga lucrare.

Mai arata ca din suma de 57.000.000 lei ce au fost platiti de catre fratele reclamantului, 35.000.000 lei reprezentau c/val. a 12 salarii ale tatalui sau , ce era angajat la firma reclamantului si care i-au fost retinuti.

Paratul precizeaza ca tot din aceasta suma F.F. i-a restituit mamei sale  suma de 14.000.000 lei, dupa aproximativ 4 luni intrucat nu a efectuat niciun fel de reparatii la masina, mai mult a si inlocuit unele piese.

Masina a fost predata reclamantului prin executor judecatoresc intrucat acesta a refuzat in mod constant sa-si ridice autoturismul.

Prin raportul juridic obligational constatat de inscrisul autentic intitulat „chitanta”, paratul si-a asumat obligatia de a suporta toate cheltuielile privind reparatiile autoturismului si de a-l preda proprietarului in stare de functionare pana la data de 01.11.2005. Obligatia asumata de el a fost afectata de un termen suspensiv. Imposibilitatea executarii intocmai si la termenul stipulat a obligatiei asumate nu se datoreaza lipsei dumnealui de diligenta, ci atitudinii culpabile a reclamantului.

Apreciaza ca a actionat cu diligenta in vederea respectarii obligatiei asumate si cu cooperarea din partea creditorului.

A depus la dosar înscrisuri contract de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1259/24.05.2000, proces verbal datat 12.03.2008, chitanta nr. 0282/05.12.2007, 3 planse foto, comanda prestari servicii nr. 58/19.06.2005, factura fiscala nr. 5505558/28.09.2006, chitanta nr. 3898029/28.06.2006, aviz de insotire a marfii nr. 1774427/27.05.2005, notificarea adresata reclamantului de BEJ P.A., la cererea sa fiind audiati martorii M.M.  si C.I.

In cauza a fost intocmita lucrarea de expertiza in specialitatea auto de catre expert N.G..

Prin sentinţa civilă nr. 3434 din 12.05.2009 Judecătoria Buzău a respins actiunea formulata de reclamantul P.R. in numele si ca reprezentant al  SC S. SRL in contradictoriu cu paratul P.C.F. ,ca neintemeiata.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

La data de 28.05.2005 autoturismul marca Rover 75 cu nr. de inmatriculare .....  proprietatea societatii reclamante SC S. SRL a fost implicat intr-un accident rutier produs din culpa paratului P.C.F. in urma caruia s-au cauzat masinii numeroase avarii.

In baza conventiei incheiata la data de 07.06.2005 si autentificata sub nr. 1103/2005 de BNP S.C.L. paratul s-a angajat sa suporte toate cheltuielile privind reparatiile autoturismului si sa il predea proprietarului in stare de functionare pana la data de 01.11.2005, iar in caz contrar s-a obligat sa transfere catre P.R. ca reprezentant al  SC S. SRL dreptul său de proprietate asupra apartamentului nr. 14, tip garsoniera situat in Buzau.

Pretinzand ca paratul nu s-a achitat de obligatia principala asumata, reclamanta solicita ca acesta sa fie obligat sa se prezinte la notariat in vederea transmiterii dreptului de proprietate asupra imobilului descris mai sus.

De cealalta parte, paratul afirma in esenta ca a depus toate diligentele pentru a repara masina si a o transmite proprietarei in stare de functionare insa acest lucru nu a fost posibil in totalitate tocmai datorita imixtiunilor reprezentantului acesteia in procesul de inlaturare a avariilor.

Evaluand materialul probator in totalitatea sa, instanta de fond a apreciat ca acesta vine sa sustină pozitia exprimata de parat.

Astfel, instanţa fondului a arătat că , este adevarat ca in momentul in care a fost dus de către pârât la sediul societatii reclamante, autoturismul nu era complet reparat, in sensul ca, asa cum au declarat martorii V.I. si F.F., a căror audiere a fost dispusă de către instanţă din oficiu, desi putea fi pornit, nu functiona la parametrii normali intrucat  pierdea combustibil iar motorul lucra cu intreruperi.

Insa din depozitiile acelorasi doi martori a rezultat ca, initial, masina a fost prezentată pentru reparatii la service-ul SC R.C. ce apartinea martorului V.I., ca s-a facut atunci constatarea avariilor si o nota de comanda pentru piesele si materialele necesare remedierii acestora, piese si materiale care s-au si procurat, de altfel, pe cheltuiala paratului si ca lucrarile de tinichigerie si mecanica au fost efectuate in totalitate in acest service, autoturismul fiind integral reparat sub acest aspect.

Tot aceşti martorii au relatat ca nu a putut fi pornit intrucat s-a constatat ca circuitul electric de la calculatorul de bord era ars urmare a impactului survenit in timpul evenimentului rutier, aceasta defectiune neputand fi constatata initial ci numai dupa ce avariile de natura mecanica au fost indepartate.

Pentru ca masina sa poata fi pusa complet in functiune, era necesara achizitionarea unui nou computer de bord, sens in care martorul V.I., a contactat reprezentanta de profil, respectiv firma A.B. de unde i s-a comunicat ca piesa respectiva poate fi procurata, costul ei ridicandu-se la 1200 Euro.

Acelasi martor care s-a ocupat efectiv de lucrarile de reparatii la autoturism, V.I., a mai invederat ca, desi paratul nu a manifestat niciodata vreo opunere la achizitionarea si a acestei piese reclamantul a decis sa mute masina la un mecanic persoana fizica, respectiv la martorul F.F. care sa o aduca in stare de functionare prin inlocuirea sistemului electronic de pornire asistat de calculator cu un sistem mecanic, lucru care a necesitat modificari aduse motorului in sensul inlocuirii pompei si injectoarelor comandate electronic cu unele mecanice.

Atat martorul V.I. cat si martorul F.F. au declarat ca in urma acestei modificari aduse sistemului constructiv al masinii aceasta nu mai dezvolta parametrii initiali, iar disfunctionalitatile constand in pierderi de combustibil si functionarea cu intrerupere a motorului se datorau tocmai acestor transformari.

De altfel martorul V.I. a relatat ca firma specializata, A.B., i-a comunicat ca o asemenea modificare adusa masinii nu este absolut deloc recomandata.

Tot din depozitia martorului F.F. la care chiar reclamanta, prin reprezentantul său, a apelat pentru finalizarea lucrarilor de reparatii, instanta mai retine ca la momentul la care el a inceput sa lucreze la masina, reparatiile erau finalizate din punct de vedere al partii mecanice si de tinichigerie, lipsind doar mici ornamente din dotarea autoturismului.

 Acelaşi martor a recunoscut faptul ca in momentul in care, ajutat de alte doua persoane dintre care cea care se afla la volan nu avea permis de conducere, a luat masina din service-ul R.C., aceasta a fost usor lovită din nou, la una din aripi, fiind reparata ulterior.

Despre aceasta reparatie martorul V.I. a afirmat ca nu era una tocmai corespunzatoare, fiind realizata cu unele imperfectiuni, caracterul neconform al remedierii acestei avarii fiind reliefat şi de expertiza efectuată în cauză.

Tot din declaratia martorului V.I. instanta mai retine ca toate lucrarile pe care le-a facut la autoturismul in discutie service-ul R.C. au fost platite de catre parat prin intermediul mamei sale.

Acelasi lucru rezulta si din declaratia martorei M.M., fost consilier juridic la firma reclamanta care a aratat ca a fost contactata in mod repetat de catre  mama paratului si cunoaste ca familia acestuia a facut tot ce le-a stat in putinta pentru ca masina sa fie adusa in stare de functionare.

Ca toate costurile cu reparatiile au fost suportate de parat prin intermediul mamei sale  a declarat si martorul C.I. audiat la cererea paratului.

Este adevarat ca martorul R.R. a invederat ca reclamanta nu a mutat vreodata masina de la service-ul R.C. la mecanicul F.F. pentru continuarea reparatiilor insa depozitia lui este contrazisa de declaratia martorului F.F. audiat de catre instanta in temeiul art. 129 al. 5 Cod procedura civila care a relatat ca a fost contactat de fratele lui P.R. sa preia masina din posesia martorului V.I. si sa continue reparatiile şi că a avut acceptul chiar din partea lui P.R. de a schimba sistemul de pornire electronic cu cel mecanic.

Tot martorul F.F. a declarat ca paratul nu a avut cunostinta de aceste modificari ce, in final, au facut ca masina sa nu mai functioneze la parametrii normali, toate discutiile in acest sens fiind purtate doar cu reprezentantul reclamantei.

Instanta a retinut ca, intr-adevar, potrivit art. 969 Cod civil conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante iar potrivit art. 1073, 1075 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei, iar in caz contrar este indrituit sa fie despagubit.

Este, de asemenea adevarat ca paratul s-a obligat sa predea societatii reclamante, in stare de functionare autoturismul, in caz contrar partile convenind ca acesta sa transmita dreptul de proprietate asupra imobilului garsoniera in favoarea acesteia.

Insa, din materialul probator administrat, a rezultat ca in vederea aducerii la indeplinire a obligatiei asumate, paratul a depus toate diligentele, numai ca rezultatul scontat nu a putut fi obtinut tocmai datorita interventiei reclamantei prin reprezentantul său care a ales o alta varianta de reparatie decat cea convenita initial impreuna cu paratul, dispunand ca masina sa fie preluata de mecanicul F.F. si sa i se aduca o modificare sistemului de pornire despre care cunostea, prin intermediul martorului V.I. ca nu este recomandata si poate fi pagubitoare.

Cerand acum ca paratul sa fie obligat sa ii transmita dreptul de proprietate asupra garsonierei, reclamanta nu face altceva dacat sa isi invoce propria culpa, motiv pentru care instanta nu poate primi pretentiile formulate.

In acelasi sens al imputabilitatii starii de nefunctionare a masinii in sarcina martorului F.F. sunt si concluziile raportului de expertiza intocmit in cauza, expertul concluzionand cum ca acesta  a facut o serie de moficari si a inlocuit piesele originale ale autoturismului cu piese pentru un alt timp de masina, respectiv pentru autoturismele Ford, toate acestea aducand masina in starea actuala.

Ori, hotararea de a face toate aceste modificari si acordul dat martorului F.F. sa inlocuiasca piesele respective nu a venit din partea paratului pe care martorul a relatat ca nici nu l-a cunoscut, ci din partea reprezentantului reclamantei P.R..

Obligaţia de a transmite dreptul de proprietate asupra garsonierei în favoarea reclamantei nu este o obligaţie facultativă cum s-a susţinut de către apărătorul pârâtei ci o convenţie accesorie cu valoare de clauză penală conform art 1066 Cod civil, părţile prestabilind care va fi modalitatea de despăgubire a reclamantei creditoare în cazul în care pârâtul nu se va achita de obligaţia de a repara maşina.

Or, răspunderea civilă  contractuală a debitorului obligaţiei intervine, potrivit art. 1082 Cod civil, doar dacă acesta  nu face dovada „că neexecutarea provine din cauză străină care nu-i poate fi imputată”.

Cum în cauză s-a dovedit că vina pentru faptul ca masina nu a putut fi adusa in stare de functionare incumbă tocmai reprezentantului reclamantei instanţa a găsit neîntemeiată acţiunea promovată de aceasta prin care a solicitat instituirea răspunderii civile contractuale în sarcina pârâtului, motiv pentru care a respins-o.

Împotriva sentinţei a declarat apel reclamantul, la data de 30.06.2009 , fără a depune motive scrise , conform art.287 pct.3 c.p.c.

La termenul de judecată din 8.01.2010 , intimatul , prin reprezentant, a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei civile nr. 3434 din 12.05.2009 a Judecătoriei Buzău ca legală şi temeinică.

Potrivit art. 292 pct.2 c.p.c., în cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprind motive , mijloace de apărare sau dovezi noi, instanţa de apel se va pronunţa , în fond , numai pe baza celor invocate în primă instanţă.

Examinând sentinţa apelată, în raport de cele de mai sus , tribunalul apreciază că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

La data de 28.05.2005 autoturismul marca Rover 75 cu nr. de inmatriculare .....  proprietatea societatii SC S. SRL a fost implicat intr-un accident rutier produs din culpa intimatului P.C.F. in urma caruia s-au cauzat masinii numeroase avarii.

Ca urmare a acestui fapt, între părţi s-a încheiat la data de 07.06.2005 convenţia autentificata sub nr. 1103/2005 de BNP S.C.L., f- 6 dosar fond, în cuprinsul căreia, paratul s-a angajat sa suporte toate cheltuielile privind reparatiile autoturismului si sa il predea proprietarului in stare de functionare pana la data de 01.11.2005, iar in caz contrar s-a obligat sa transfere catre P.R. ca reprezentant al  SC S. SRL dreptul său de proprietate asupra apartamentului nr. 14, tip garsoniera situat in Buzau.

În mod corect instanţa fondului a analizat situaţia de fapt şi a apreciat că vina pentru faptul ca masina nu a putut fi adusa in stare de functionare incumbă tocmai reprezentantului reclamantei .

Astfel , relevante în soluţia pronunţată , de către instanţa fondului au fost declaraţiile martorilor V.I. şi F.F. , martori care au declarat că , după întocmirea devizului privind repararea autovehicolului, pârâtul a fost acela care a suportat toate cheltuielile privind lucrările de tinichigerie şi mecanică, acestea fiind efectuate în totalitate de către atelierul unde a fost prezentat autoturismul pentru reparare.

Aceeaşi martori au declarat că , după aceste reparaţii, s-a constatat că autoturismului îi era necesar un nou computer de bord, pentru achiziţionarea căruia pârâtul a fost de acord să achite suma de 1200 euro, însă reclamantul , deşi nu în sarcina sa stătea reparaţiile autoturismului, conform convenţie încheiate, a decis să mute maşina la un mecanic persoană fizică , respectiv , martorul F.I., care să o aducă în stare de funcţionare , prin înlocuirea sistemului electronic de pornire asistat de calculator, cu un sistem mecanic , lucru ce a necesitat modificări aduse motorului , în sensul înlocuirii pompei şi injectoarelor comandate electronic cu unele mecanice.

Ambii martori au declarat că această opţiune a reclamantului, de a modifica sistemul constructiv al maşinii , a condus la disfuncţionalităţi ale autovehicolului, constând în pierderi de combustibil şi funcţionarea cu întreruperi a motorului , acesta nemaidezvoltând parametri iniţiali.

De altfel martorul V.I. a relatat ca firma specializata, A.B., i-a comunicat ca o asemenea modificare adusa masinii nu este absolut deloc recomandata.

În ceea ce priveşte reparaţiile din punct de vedere mecanic şi de tinichigerie, acestea erau finalizate , conform declaraţiei martorului F.F., persoana fizică la care reclamantul a dus autovehicolul pentru finalizarea lucrărilor de reparaţii, însă auovehicolul a fost uşor lovit de martor din nou la una din aripi, fiind reparată ulterior, reparaţie care nu a fost corespunzătoare, potrivit declaraţiei martorului V.I.

Esenţial , pentru speţă , este faptul că toate lucrările de reparaţii ce au fost efectuate de către service-ul R.C.  şi au fost plătite de către pârât, prin intermediul mamei sale, astfel cum a relatat martorul V.I., situaţie confirmată şi de către martorii M.M. şi C.I.

De asemenea , relevant este faptul că pârâtul nu a avut cunoştinţă de faptul că reclamantul a fost de acord cu modificările aduse sistemului constructiv al maşinii, modificări ce în final au făcut ca maşina să nu mai funcţioneze în parametri normali şi că pârâtul , atunci când s-a constatat că este necesar un nou computer de bord  la autovehicol nu a manifestat nicio opunere în ceea ce priveşte achiziţia de la firma specializată.

Instanta fondului a retinut în mod corect ca, intr-adevar, potrivit art. 969 Cod civil conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante , iar potrivit art. 1073, 1075 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei, iar in caz contrar este indrituit sa fie despagubit şi ca paratul s-a obligat sa predea societatii reclamante, in stare de functionare autoturismul, in caz contrar partile convenind ca acesta sa transmita dreptul de proprietate asupra imobilului garsoniera in favoarea acesteia.

Însă, tot în mod corect , instanţa fondului a reţinut că, obligaţia de a transmite dreptul de proprietate asupra garsonierei în favoarea reclamantei nu era o obligaţie facultativă ci o convenţie accesorie cu valoare de clauză penală conform art 1066 Cod civil, părţile prestabilind care va fi modalitatea de despăgubire a reclamantei creditoare în cazul în care pârâtul nu se va achita de obligaţia de a repara maşina.

Or, răspunderea civilă  contractuală a debitorului obligaţiei intervine, potrivit art. 1082 Cod civil, doar dacă acesta  nu face dovada „că neexecutarea provine din cauză străină care nu-i poate fi imputată”.

În speţă, însa, din materialul probator administrat, a rezultat ca in vederea aducerii la indeplinire a obligatiei asumate, paratul a depus toate diligentele, numai ca rezultatul scontat nu a putut fi obtinut tocmai datorita interventiei reclamantei prin reprezentantul său care a ales o alta varianta de reparatie decat cea convenita initial impreuna cu paratul, dispunand ca masina sa fie preluata de mecanicul F.F. si sa i se aduca o modificare sistemului de pornire despre care cunostea, prin intermediul martorului V.I. ca nu este recomandata si poate fi pagubitoare.

Că această modificare , realizată la autovehicol , din culpa reclamantei, nu era indicată, este confirmată şi de către expertiza de specialitate efectuată în cauză, care a concluzionat că starea de nefuncţionare a autovehicolului s-a datorat modificărilor aduse şi înlocuirii pieselor originale ale autoturismului cu piese pentru un alt tip de maşină, respectiv pentru autoturisme Ford.

Faţă de cele reţinute mai sus, constatând că maşina nu a putut fi adusă în stare de funcţionare, din vina reprezentantului reclamantei şi nu a pârâtului, care a depus toate diligenţele pentru a-şi îndeplini obligaţia , instanţa , în baza art. 296 c.p.c., urmează a respinge apelul ca nefondat.

În baza art.274 c.p.c, urmează a fi obligat apelantul , către intimat la 400 lei , cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge , ca nefondat , apelul declarat de apelantul P.R., în numele şi ca reprezentant al SC S. SRL, cu domiciliul ales în Buzău, în contradictoriu cu intimatul P.C.F. domiciliat în Buzău.

Obligă apelantul, către intimat , la 400 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică , astăzi 8.01.2010.

Domenii speta

Spete similare