Cerere de valoare redusa, exceptia prescrieri dreptului la actiunea in regres al asiguratorului

ROMANIA

JUDECĂTORIA INEU Operator  2826

DOSAR NR…..

Î N C H E I E R E  NR….

Şedinţa în Camera de consiliu din 29 ianuarie 2015

Preşedinte: ….

Grefier  : … 

S-a luat în examinare cererea cu valoare redusă formulată de reclamanta G. A. S.A în contradictoriu cu pârâtul C. I.

Procedura legal îndeplinită, în conformitate cu prevederile art.1029 alin.1, cod pr.civ.

La apelul nominal se prezintă reprezentanta creditoarei P. O., în calitate de consilier juridic, cu delegaţie la fila 38 şi reprezentanta intimatului, avocat D. A. din cadrul Baroului Arad, cu delegaţie la fila 72 dosar lipsă fiind părţile

S-a făcut referatul cauzei după care, instanţa verificându-şi competenţa, constată că este competentă general, material şi teritorial în soluţionarea cererii în temeiul art.1027 alin.1, art.107 alin.1 cod pr.civ.

Se constată că prin întâmpinarea depusă la 17.12.2014, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii reclamantei, iar pe cale de excepţie, a invocat excepţia prescrierii extinctive a dreptului material la acţiune, în esenţă arătând că reclamanta pretinde plata unui eventual prejudiciu creat de pârât la 13.09.2011, iar prezenta cerere a fost introdusă la data de 28.10.2014, cu depăşirea termenului general de 3 ani, prev.de art.3 din Decret nr.167/1958, privind prescripţia extinctivă, dispoziţii aplicabile în cauză.

Arată că, chiar dacă acţiunea este una în regres, a asiguratorului care a efectuat plata în temeiul unui contract de asigurare cu păgubitul, temeiul răspunderii este art.998-999 din vechiul cod civil şi nu art.1357 din noul cod civil, termenul de prescripţie curge de la data presupusei faptei, respectiv 13.09.2011.

În cauză nu operează întreruperea prescrierii prin plata efectuată păgubitului de către societatea de asigurare, deoarece pârâtul nu este parte în raportul juridic stabilit în baza contractului de asigurare-CASCO dintre reclamantă şi păgubit, nu a avizat nici o plată în numele său, prin urmare fiind străin de orice fapt cu privire la vreo plată efectuată cu privire la pretenţiile din prezenta cauză.

Prin întâmpinare s-a solicitat administrarea de probe specifice dreptului comun pentru dovedirea existenţei condiţiilor prevăzute de codul civil pentru răspunderea delictuală civilă, respectiv interogator, expertiză, martori.

La data de 07 ianuarie 2015 s-a depus la dosar răspuns la întâmpinare, reclamanta arătând referitor la excepţia invocată prin întâmpinare că, dreptul la acţiune a asiguratorului începe să curgă de la data când a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea este total eronată.

Potrivit art.7 din Decretul nr.167/1958 în care este stipulat că termenul de prescripţie începe să curgă de la data naşterii raportului de drept, precum şi disp.art.22 din Legea nr.136/1995, rezultă că dreptul de regres al asiguratorului împotriva persoanei vinovate cu privire la sumele achitate cu titlu de despăgubiri se naşte din momentul  plăţii acestor sume, în cazul acesta din data de 25.10.2011, dată la care s-a plătit către service contravaloarea reparaţiilor autoturismului avariat în sumă de 4.200 lei.

Cu privire la timbrare,se constată că s-a depus taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, taxă datorată în conformitate cu prevederile art.6 alin.1 din OUG nr.80/2013.

În şedinţa publică, reprezentanta pârâtului avocat D. A. depune la dosar un înscris prin care solicită comunicarea actelor de procedură  la Cabinet avocat D. A. din …., şi chitanţa de încasare onorariu avocaţial.

Se comunică răspunsul la întâmpinare cu reprezentanta pârâtului, avocat D. A.

Având în vedere apărările formulate de pârât, r pentru termenul de azi, ambele părţi au fost legal citate cu menţiunea de a se prezenta pentru dezbateri cu privire la procedura aplicabilă, potrivit art.1026 cod pr.civ. şi a discutării excepţiei şi cererilor probatorii, instanţa pune în discuţie dacă se solicită judecarea cererii potrivit procedurii dreptului comun.

Având în vedere întâmpinarea pârâtului precum şi răspunsul la întâmpinare, reprezentanta reclamantei arată că este de acord cu continuarea procesului potrivit dreptului comun, urmând a achita diferenţa de taxă judiciară de timbru în raport de valoarea pretenţiilor.

Faţă de invocarea excepţiei prescripţiei extinctive a dreptului material la acţiune şi având în vedere poziţia reprezentantei reclamante cu privire la continuarea procesului potrivit dreptului comun, instanţa pune în discuţie fixarea unui termen în şedinţa publică, respectiv prorogarea discutării excepţiei.

Reprezentanta pârâtului, av. D.A. arată că susţine excepţia invocată, precum şi poziţia exprimată prin întâmpinare.

Cu privire la procesul-verbal încheiat de poliţie, învederează instanţei că acesta nu a fost comunicat pârâtului, fiind comunicat doar în copie şi nu în original, iar în prezent păgubitul nu mai trăieşte, considerente pentru care apreciază că nu se mai impun administrarea altor probe.

În ceea ce priveşte cererea de probaţiune cu expertiza, arată că nu o mai susţine , costurile administrării probei fiind prea mari în raport cu debitul.

De asemenea, arată că nu mai susţine proba cu interogatoriul şi proba testimonială.

În replică, reprezentanta reclamantei, cons.juridic P. O. arată cu privire la procesul-verbal încheiat la poliţie, că acesta a fost semnat de către pârât în original, iar la rubrica „alte menţiuni” este precizat faptul că „Nu am de făcut obiecţiuni”. Acest proces-verbal a fost comunicat pârâtului prin adresa emisă de reclamantă cu confirmare de primire, acesta semnând de primire.

Reprezentanta reclamantei mai arată că prin această adresă, i s-a solicitat pârâtului a se prezenta la societatea reclamantă pentru constatarea daunelor şi evaluarea pagubelor produse în urma evenimentului rutier din 13.09.2011.

În ceea ce priveşte conţinutul procesului-verbal de contravenţie, reprezentanta pârâtului avocat D.A. arată că fapta este una minoră, consecinţele fiind minime.

Din procesul-verbal de contravenţie aflat la dosarul cauzei, rezultă că pârâtul a luat la cunoştinţă prin semnarea acestuia de primire, iar cu privire la comunicarea acestuia, rezultă că a fost comunicat  prin scrisoare recomandată sau prin înmânare.

Instanţa pune în discuţie cererile de probaţiune, sens în care reprezentanta reclamantei, cons.juridic P. O. solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile de la dosarul cauzei, depuse în susţinerea cererii.

Reprezentanta pârâtului, avocat D. A. arată că nu are alte cereri.

Ambele părţi solicită soluţionarea cererii potrivit procedurii prevăzute la art.1025 şi următoarele c.pr.civ.

Având în vedere susţinerile reprezentanţilor părţilor, luând act de poziţia reprezentantei pârâtului, instanţa încuviinţează părţilor proba cu înscrisuri.

Conform art.248 alin.1 şi 3 c.pr.civ., potrivit căruia instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, se pune în discuţie unirea excepţiei cu fondul cauzei.

Reprezentanta reclamantei solicită unirea excepţiei cu fondul cauzei.

Având în vedere excepţia ridicată de pârât prin întâmpinare, prin care se invocă excepţia prescrierii extinctive a dreptului material la acţiune, luând în considerare răspunsul la întâmpinare în legătură cu data şi curgerea termenului de prescripţie, instanţa în temeiul art.248 alin.3 c.pr.civ. dispune unirea excepţiei cu fondul cauzei, apreciind că pentru soluţionarea excepţiei sunt necesare administrarea aceloraşi probe ce tind la soluţionarea în fond a cauzei, respectiv proba cu înscrisuri.

Reprezentanta reclamantei cons.juridic P. O. şi reprezentanta pârâtului, av.D. A. arată că nu mai au alte cereri, astfel că instanţa constatând că nu mai sunt alte cereri, declară cercetarea procesului încheiată şi acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei în fond.

Reprezentanta reclamantei cons.juridic P. O. solicită admiterea cererii aşa cum a fost formulată, obligarea pârâtului la plata sumei de 4.200 lei, cu titlu de despăgubiri, precum şi la dobânzile legale de la data introducerii acţiunii, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentanta pârâtului avocat D. A. solicită admiterea excepţiei prescrierii extinctive a dreptului material la acţiune, iar pe fond respingerea cererii.

În susţinerea poziţiei, arată că cererea este depusă cu depăşirea termenului de 3 ani de la producerea prejudiciului, respectiv 13.09.2011, făcând trimitere la prevederile art.8 din Decretul nr.167/1958, potrivit căruia  prescripţia dreptului la acţiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea, situaţie în care reclamanta nu poate invoca un alt termen de prescripţie, nu există nici o dovada de plată, iar din înscrisurile depuse de către reclamantă, se cunoştea valoarea prejudiciului, fără a fi adus la cunoştinţa pârâtului.

Cu cheltuieli de judecată.

Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 200 lei, potrivit dovezii de la fila 29 dosar.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 28.10.2014, reclamanta  G.A. S.A  înregistrată la ORC sub nr.J…., CUI …., cont bancar RO…. deschis la Banca T. Cluj, cu sediul în …., cu sediul pentru corespondenţă în ……., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C.I., domiciliat în …. CNP ...., ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 4.200 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de reparaţii.

A solicitat obligarea pârâtului şi la plata dobânzii legale de la data introducerii cererii de chemare în judecată şi până la  plata integrală.

Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, arată că la data de 13.09.2011, numitul C.I., a circulat cu căruţa nesemnalizată pe DJ 708/A, fapt ce a dus la un incident rutier, ocazie cu care a fost avariat autovehiculul marca …. cu număr de înmatriculare …. asigurat Casco la societatea reclamantă cu poliţa nr. …., în baza căreia  s-a deschis dosarul de daună A…/2011/AR/AR şi s-au achitat despăgubiri în cuantum de 4.200 lei.

În dovedirea acestor susţineri, reclamanta face trimitere la art. 2210 al.1 din Codul civil, care prevede că: ,,În  limitele indemnizaţiei plătite asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepţia asigurărilor de persoane”, iar societatea s-a subrogat în drepturile persoanei prejudiciate.

De asemenea, potrivit art. 1357 Cod civil: ,, cel care cauzează un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare”, drept pentru care după achitarea sumei de 4.200 lei, reclamanta s-a subrogat în drepturile persoanei păgubite după achitarea daunei, solicitând de la pârât aceasta sumă, întrucât pârâtul C.I. este vinovat de producerea evenimentului rutier din data de 13.09.2011, fiind obligat să repare prejudiciul cauzat.

În drept, cererea s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 2210 din  Cod civil, O.14/2011 al CSA şi Legea 136/1995.

Pârâtul C.I., prin întâmpinarea depusă la filele 69-71 dosar, a solicitat respingerea cererii reclamantei şi a invocat excepţia prescripţiei extinctive a dreptului material la acţiune.

Arată că, deşi cererea este una în regres, respectiv a asigurătorului care a efectuat plata unui contract de asigurare cu păgubitul, temeiul răspunderii este reprezentat de art. 998-999 din vechiul Cod civil(1864) şi nu art.1357 din noul Cod civil, termenul prescripţiei curgând de la data presupusei fapte, 13.09.2011.

Mai arată că atâta vreme cât asigurătorul se subrogă în drepturile păgubitului, conform art.2210 din C.civil, termenul de prescripţie este cel în care păgubitul poate introduce acţiune împotriva autorului faptei ilicite, mai precis termenul general de 3 ani de la data presupusei fapte.

De asemenea, arată că în cauză nu operează întreruperea prescripţiei prin plata efectuată păgubitului de către societatea de asigurare, deoarece pârâtul nu este parte în raportul juridic stabilit în baza contractului de asigurare(CASCO) dintre reclamantă şi pârât, iar prin urmare solicită respingerea cererii ca prescrisă.

Pe fond, arată că cererea este neîntemeiată deoarece pretenţiile nu se bazează pe o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, înscrisurile depuse de reclamantă în susţinerea pretenţiilor, atât cu privire la faptă cât şi cu privire la prejudiciu, nu i-au fost comunicate niciodată, motiv pentru care nu le-a însuşit.

În dovedirea susţinerilor, arată că pretenţiile reclamantei sunt întemeiate pe o plată efectuată către păgubitul C. R., conform înscrisurilor anexate cererii introductive, contractul de asigurare (CASCO) fiind încheiat între reclamantă şi păgubit, pârâtul nefiind parte în contract şi nu a luat cunoştinţă despre vreunul dintre înscrisurile depuse în probatoriu în cauză.

Mai mult, procesul verbal încheiat de organele de poliţie, nu i-a fost comunicat niciodată, astfel că faţă de acest aspect înscrisul nu poate avea valoarea conferită de lege, fiind în termenul de contestare, iar din conţinutul acestuia rezultă că fapta este una minoră, consecinţele fiind minime raportat la sancţiunea aplicată respectiv avertisment, întinderea prejudiciului suferit de păgubit nu poate fi atât de mare şi pentru că dosarul de daune a fost întocmit în lipsa sa, consideră că se impune administrarea unui vast probatoriu.

Prin răspunsul la întâmpinare, fila 77 dosar, reclamanta a solicitat  respingerea excepţiei prescrierii dreptului material la acţiune, deoarece potrivit art. 7 din Decretul nr. 167/1958, în care este stipulat că termenul de prescripţie începe să curgă de la data naşterii raportului de drept, precum şi disp.art.22 din Legea nr.136/1995 în care este prevăzut că: ,, în limitele indemnizaţiei plătite, asigurătorul subrogat  în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepţia asigurărilor de persoane”.

Astfel, dreptul de regres al asigurătorului împotriva persoanei vinovate cu privire la sumele achitate cu titlu de despăgubiri se naşte din momentul plăţii acestor sume, în cazul reclamantei din data de 25.10.2011( conform ordinului de plată nr.5874 ataşat cererii de chemare în judecată), respectiv data la care s-a plătit către service contravaloarea reparaţiilor autoturismului avariat în sumă de 4.200 lei. Având în vedere faptul că termenul de prescripţie de 3 ani s-a împlinit într-o zi  nelucrătoare, potrivit art.2554 din Codul civil, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează, în cazul de faţă la 27.10.2014, solicitând respingerea excepţiei invocate de pârât.

Cu privire la susţinerea pârâtului că nu i-au fost comunicate înscrisurile depuse în susţinerea cererii, reclamanta arată că prin adresa nr.6164 din 16.09.2011 s-a solicitat pârâtului să se prezinte în data de 23. 09.2011 la o întâlnire cu reprezentanţii societăţii în vederea constatării daunelor şi evaluării pagubelor produse autovehiculului cu nr. ….., avariat în urma evenimentului rutier din data de 13.09.2011, sens în care a fost ataşată atât copia acestei adrese şi a procesului verbal de la poliţie cât şi confirmarea de primire,semnată de pârât precum şi adresa nr.680/ 20.10.2014,care a fost refuzată a fi primită de pârât.

În ceea ce priveşte susţinerile pârâtului că ,,procesul verbal încheiat de poliţie nu i-a fost comunicat niciodată şi faţă de acest aspect înscrisul nu poate avea valoarea conferită de lege” reclamanta arată că, acesta a fost semnat de pârâtul C.I., iar la rubrica ,,alte menţiuni” este precizat faptul că ,,nu am de făcut obiecţiuni”, prin urmare acesta a avut cunoştinţă despre existenţa  evenimentului şi nu şi-a contestat vinovăţia.

În probaţiune, reclamanta a depus la dosar în copii următoarele înscrisuri:  borderou expediere corespondenţă fila 6, notificare pârât fila 7, proces verbal de constatare a daunelor fila 8, act de evaluare a pagubelor şi stabilirea despăgubirilor fila 9-11, ordin de plată numerar fila 12, proces verbal suplimentar de constatare a daunelor fila 13, declaraţie de acceptare despăgubiri fila 14, factura fiscală privind plata serviciilor de reparaţie fila 15, notă calcul reparaţie autovehicul emis de SC V. SRL fila 16-19, certificat de înmatriculare autoturism şi cartea de identitate şi permisul numitului C. R. fila 20,  carte de identitatea  vehiculului fila 21-22, autorizaţie de reparaţii auto fila 23, declaraţia  numitului C. R. fila 24, schiţa accidentului fila 25, proces verbal de  contravenţie fila 26, poliţa de asigurare nr.205782 fila 27-28, ordinul de plată a taxei judiciare de timbru nr. …/24.10.2014 fila 29, date privind locul producerii accidentului din 15.09.2011 fila 30, împuternicire pentru reprezentare reclamantă fila 88.

De asemenea, a fost depuse în copii certificate următoarele înscrisuri: borderou expediere corespondenţă fila 40, notificare pârât fila 41, proces verbal de constatare a daunelor fila 42, act de evaluare a pagubelor şi stabilirea despăgubirilor fila 43-45, ordin de plată numerar fila 46, proces verbal suplimentar de constatare a daunelor fila 47, declaraţie de acceptare despăgubiri fila 48, factura fiscală privind plata serviciilor de reparaţie fila 49, notă calcul reparaţie autovehicul emis de SC V. SRL fila 50-53, certificat de înmatriculare autoturism, cartea de identitate şi permisul numitului C. R. fila 54,  carte de identitate a  vehiculului fila 55-56, autorizaţie de reparaţii auto seria CR nr.2329483 fila 57, declaraţia  numitului C. R. fila 53, schiţa accidentului fila 59, proces verbal de  contravenţie fila 60, poliţa de asigurare nr.205782 fila 61-63, întâmpinare pârât fila 69-71, împuternicire avocaţială pentru reprezentare  pârât fila 72, răspuns la întâmpinare fila 77, ref.dosar daună nr. AAA/0000314/2011/AR fila 78, 89-90, cerere de despăgubire-notificare fila 79,86, dovadă comunicare fila 80-81,87-88, iar în original s-a depus răspunsul la întâmpinare filele 84-85 dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 13.09.2011,ora 2025 pârâtul C.I., a circulat pe DJ 708/A cu căruţa nesemnalizată, fiind tamponat de autovehicul marca … cu număr de înmatriculare …, condus de C. R., pârâtul fiind sancţionat contravenţional cu avertisment pentru nerespectarea prevederilor OUG nr.195/2002, aşa cum rezultă din procesul verbal de contravenţie seria CC, nr.7227657 din 13.09.2011, fila 26 dosar.

Autoturismul marca … cu număr de înmatriculare …., este proprietatea păgubitului C.R., fila 20 dosar,  fiindu-i produse mai multe avarii respectiv spoiler faţă înfundat, capotă faţă înfundată, parbriz faţă fisurat, potrivit procesului verbal de constatare a daunelor precum şi autorizaţia pentru reparaţii de la fila 8, respectiv 23 dosar.

Din declaraţia numitului C.R., fila 24 dosar, rezultă că în timp ce conducea autoturismul proprietate personală cu numărul de mai sus, din direcţia de mers T. spre localitatea …, în dreptul imobilului cu număr administrativ 520 din localitatea …, a intrat într-o căruţă care se deplasa în acelaşi sens de mers, şi care era nesemnalizată, iar din sens opus venea un alt autovehicul cu farurile aprinse întrucât afară era întuneric.

În urma impactului a fost avariat autovehiculul marca …. cu număr de înmatriculare …., proprietatea numitului C. R., asigurat Casco la societatea reclamantă cu poliţa nr.A205782, valabilă în perioada între 19.04.2006-18.04.2014, fila 27 dosar.

Astfel, s-a deschis dosarul de daună A 0000314/2011/AR/AR de către reclamanta G. A. SA, iar la data de 25.10.2011  reclamanta a achitat cu titlu de despăgubire suma de 4.200 lei, fila 12 dosar.

Pârâtul a invocat excepţia prescripţiei extinctive a dreptului material la acţiune, sens în care a arătat că deşi cererea este una în regres, respectiv a asigurătorului care a efectuat plata unui contract de asigurare cu păgubitul, temeiul răspunderii este reprezentat de art. 998-999 din vechiul Cod civil(1864) şi nu art.1357 din noul Cod civil, termenul prescripţiei curgând de la data presupusei fapte, 13.09.2011. Câtă vreme asigurătorul se subrogă în drepturile păgubitului, conform art.2210 din C.civil, termenul de prescripţie este cel în care păgubitul poate introduce acţiune împotriva autorului faptei ilicite, mai precis termenul general de 3 ani de la data presupusei fapte.

De asemenea, în cauză nu operează întreruperea prescripţiei prin plata efectuată păgubitului de către societatea de asigurare, deoarece pârâtul nu este parte în raportul juridic stabilit în baza contractului de asigurare(CASCO) dintre reclamantă şi pârât, iar prin urmare solicită respingerea cererii ca prescrisă.

Cu privire la excepţia ridicată de pârât, în drept instanţa reţine dispoziţiile art.3 din Decretul 167/1958, potrivit cărora termenul prescripţiei este de 3 ani.

În cauza de faţă, dreptul asiguratorului la acţiunea în regres împotriva terţului responsabil derivă din subrogarea în drepturile asiguratului în limita indemnizaţiei plătite şi este valorificabil pe calea dreptului comun, nefiind vorba despre un raport juridic contractual, direct, între asigurator şi asigurat.

În conformitate cu prevederile art.22 din Legea nr.136/1995: ,, în limitele indemnizaţiei plătite, asigurătorul subrogat  în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepţia asigurărilor de persoane”.

La art.7 din Decretul nr. 167/1958, este stipulat că termenul de prescripţie începe să curgă de la data naşterii raportului de drept.

Subrogarea asiguratorului în drepturile asiguratului său pentru despăgubiri, ca urmare a producerii unui prejudiciu în afara raporturilor de asigurare, are la bază un raport juridic delictual şi nu unul contractual şi, ca atare, nu trebuie confundată cu acţiunea pe care o are asiguratorul împotriva propriului asigurat, cu cea în regres contra celor răspunzători de producerea pagubei .

Aşadar, în speţă este aplicabil termenul general de prescripţie de 3 ani, ce începe însă să curgă de la data de 25.10.2011, data efectuării plăţii către asigurat şi de la care a luat naştere dreptul de regres al reclamantei( în acest sens este şi practica judiciară Curtea de Apel Bucureşti - secţia a v-a civilă, decizia civilă nr. 350 din 24.09. 2012).

Prin urmare, raportat la data introducerii cererii de către reclamantă, excepţia prescrierii dreptului la acţiune apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, deoarece pretenţiile reclamantei nu sunt certe, lichide şi exigibile, înscrisurile depuse de reclamantă în susţinerea pretenţiilor, atât cu privire la faptă cât şi cu privire la prejudiciu, nu i-au fost comunicate niciodată.

Apărările pârâtului sunt neîntemeiate deoarece, aşa cum rezultă din procesul verbal de contravenţie acesta a fost semnat de pârât, iar la rubrica ,,alte menţiuni” s-a menţionat că ,,nu am de făcut obiecţiuni”, iar pe de altă parte că reclamanta l-a notificat pe pârât prin adresa nr.6164 din 16.09.2011, fila 78 dosar, să se prezinte în data de 23.09.2011 la o întâlnire cu reprezentanţii societăţii reclamante în vederea constatării daunelor şi evaluării pagubelor produse autovehiculului cu nr. …., din confirmarea de primire rezultând că a fost semnată de pârât.

Prin urmare, din probatoriul analizat mai sus, instanţa reţine că prin fapta sa, pârâtul C.I. a cauzat un prejudiciu în sumă totală de 4.200 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de reparaţie efectuate la autovehiculul marca … cu număr de înmatriculare …., reclamanta achitând la data de 25.10.2011 o despăgubire în sumă totală de 4.200 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de reparaţie efectuate la acelaşi autoturism asigurat, creanţa reclamantei fiind certă, lichidă şi exigibilă.

Întrucât pârâtul nu a dovedit efectuarea integrală a plăţii, reclamanta făcând pe deplin dovada pretenţiilor sale aşa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, instanţa, văzând dispoziţiile art.1025 şi următoarele C.pr.civ., constată că pretenţiile reclamantei sunt întemeiate, astfel că va admite cererea şi va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 4.200 lei, reprezentând contravaloare lucrări de reparaţii.

Totodată, va obliga pârâtul şi la plata dobânzii legale aferentă sumei de 4.200 lei, calculată începând cu data de 28.10.2014 şi până la data plăţii efective.

În conformitate cu prevederile art. 1031 al. 1 C.pr.civ., urmează a obliga pârâtul să plătească reclamantei cheltuielile de judecată în sumă de 200 lei, justificate prin plata taxei judiciare de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de reclamanta G. A. S.A  înregistrată la ORC sub nr.J…., CUI …, cont bancar RO…. deschis la Banca T… Cluj, cu sediul în …., cu sediul pentru corespondenţă în ….., în contradictoriu cu pârâtul C. I., domiciliat în … CNP .... şi domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat D.A., cu sediul profesional în ….. şi în consecinţă:

- obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 4.200 lei, reprezentând contravaloare lucrări de reparaţii, la care se adaugă dobînda legală aferentă începînd cu data de 28.10.2014 şi pînă la data plăţii efective.

Obligă pârâtul la 200 lei, cheltuieli de judecată către reclamantă.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.În caz de exercitare a căii de atac, cererea  de apel se va depune la Judecătoria Ineu.

Dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţa publică, azi, 29.01.2015.

Preşedinte Grefier

Domenii speta

Spete similare