Omor. Intenţie directă a suprimării vieţii victimei

Omor. Intenţie directă a suprimării vieţii victimei.

Ţinând seama de condiţiile concrete în care a fost comisă fapta, de obiectul vulnerant folosit de inculpat, de zona vizată prin acţiunea sa agresivă, dar şi de intensitatea loviturii aplicate victimei apare ca evident faptul că  inculpatul a acţionat cu intenţia directă a suprimării vieţii tatălui său.

Trib. Bistriţa-Năsăud,

sent. pen. nr. 30/F/6 martie 2009

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud nr. 706/P/2008 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului B. M. A., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev.de art.174 alin.1 Cod penal rap.la art.175 alin.1 lit.”c” Cod penal.

În fapt, în sarcina inculpatului s-a reţinut că, în seara zilei de 20 august 2008, pe fondul stării de ebrietate şi a unui conflict spontan produs în familie, acesta i-a aplicat o lovitură de cuţit tatălui său natural, R. G., în zona supraclaviculară stânga, fapt ce a condus la decesul victimei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, respectiv: procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi planşa fotografică întocmită cu acel prilej, raportul de constatare medico-legală întocmit în cauză, declaraţiile martorilor audiaţi în cursul urmăririi penale şi în faza cercetărilor judecătoreşti, procesul-verbal de reconstituire şi planşa fotografică întocmită, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie privindu-l pe inculpat şi referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud privind pe inculpat, toate coroborate cu declaraţiile date de inculpat în cele două faze procesuale, tribunalul reţine în fapt următoarele:

Inculpatul a locuit în comuna Petru Rareş sat Reteag împreună cu părinţii săi, R. G. şi R. A., cu sora sa, A. şi cu concubinul acesteia, numitul P. S. C., precum şi cu cei doi copii rezultaţi din relaţia acestora din urmă. Inculpatul nu poartă numele de familie al părinţilor săi, deoarece s-a născut înainte ca aceştia să-şi oficializeze relaţia.

La data de 20 august 2008, inculpatul a consumat băuturi alcoolice în mai multe localuri din sat timp în care părinţii săi au fost la râul ce traversează localitatea, unde au spălat covoare. După-masa, în timp ce se deplasau înspre domiciliu, părinţii inculpatului l-au întâlnit pe acesta la un bar din localitate, ocazie cu care tatăl i-a reproşat inculpatului că bea alcool. Din această cauză, la scurt timp după ce părinţii săi au plecat înspre locuinţă, inculpatul i-a urmat ajungând acasă după aprox.30 de minute.

Sosind la domiciliu, inculpatul s-a deplasat în bucătărie, cu intenţia de a servi masa şi în timp ce mânca a fost apostrofat din nou de victima R. G., care i-a reproşat consumul excesiv de băuturi alcoolice. În aceste condiţii, între cei doi  s-a produs o altercaţie, motiv pentru care martorul P.S.C. a intervenit între aceştia, încercând să aplaneze conflictul, întrucât cei doi copii minori ai martorului, speriindu-se, au început să plângă.

În cursul altercaţiei verbale dintre tată şi fiu, primul dintre aceştia i-a cerut celuilalt, în mai multe rânduri, să îşi ia bagajele şi să plece de la domiciliu, motiv pentru care, enervat, inculpatul a început să-şi facă bagajul.

La intervenţia martorului P.S.C, pe fondul consumului de alcool şi a stării de surescitare nervoasă cauzată de conflictul dintre acesta şi tatăl său, inculpatul a luat cuţitul pe care-l folosea în timpul servirii mesei şi a lovit cu acesta înspre martor, atingându-l superficial în zona abdominală. În acest interval de timp, tatăl inculpatului părăsise locuinţa.

Enervat, inculpatul a ieşit din bucătărie şi în timp ce părăsea locuinţa a lovit cu pumnul în uşă, spărgând un geam, după care a ieşit pe scările din faţa casei, loc în care inculpatul s-a întâlnit cu tatăl său. Ajunşi faţă în faţă, altercaţia verbală dintre cei doi a continuat, aceştia insultându-se şi ameninţându-se reciproc. La un moment dat, victima R. G. a pus mâna în piept inculpatului, care a reacţionat ridicând cuţitul şi aplicând o lovitură cu acesta victimei în zona supraclaviculară stânga.

Ca urmare a agresiunii exercitate asupra sa, victima a făcut câţiva paşi înapoi după care a căzut în apropierea porţii de acces în curte, pierzându-şi cunoştinţa. La scurt timp, din cauza pierderii masive de sânge, victima a încetat din viaţă.

Realizând consecinţele faptei sale, inculpatul a revenit în locuinţă, a scos o parte din bunurile sale cu intenţia de a pleca de acasă, a abandonat apoi bunurile în cauză, pentru ca în cele din urmă să se deplaseze la locuinţa martorei D. M., situată în imediata apropiere. Pe traseu, inculpatul a aruncat cuţitul, corp delict, folosit la săvârşirea faptei, acesta fiind identificat ulterior de organele de urmărire penală în cursul cercetărilor.

Din raportul de constatare medico-legală nr.2454/III/348 din 15 septembrie 2008, întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud rezultă că moartea victimei a fost violentă, că aceasta s-a datorat hemoragiei externe şi interne consecutiv unei plăgi înţepate-tăiate supraclaviculare stânga, penetrante toracic, cu secţiune de arteră carotidă comună stângă şi lob pulmonar inferior stâng, că leziunea tanatogeneratoare s-a putut produce prin lovire cu corp înţepător-tăietor, că direcţia de aplicare a loviturii a fost de sus în jos şi uşor oblica dinainte-înapoi, plauzibil în condiţiile unei poziţii victimă-agresor faţă în faţă, în ortostatism şi că victima prezenta o alcoolemie de 0,45 gr %o.

Audiat fiind, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, astfel cum a fost aceasta descrisă mai sus, în cursul urmăririi penale la procuror, cât şi în faţa instanţei de judecată, cu ocazia luării măsurii arestării preventive.

În cursul cercetărilor judecătoreşti, deşi a reiterat aceeaşi stare de fapt, inculpatul şi-a nuanţat poziţia, susţinând că în momentul în care s-a întâlnit cu tatăl său pe treptele din faţa casei, a încercat să îl îndepărteze pe acesta cu mâna dreaptă din faţa sa, moment în care „din greşeală” l-a lovit cu cuţitul în gât.

Ca urmare a acestei susţineri, apărarea a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei reţinute în sarcina inculpatului, din infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de ucidere din culpă, prev.de art.178 alin.1 Cod penal, în principal sau în subsidiar, în infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev.de art.183 Cod penal, susţinându-se că  sub primul aspect fapta a fost comisă din culpă, iar sub cel de-al doilea, că aceasta a fost comisă cu praeterintenţie, fără ca inculpatul să fi urmărit producerea rezultatului periculos.

Aserţiunile apărării nu pot fi primite de instanţă, încadrarea juridică dată faptei dedusă judecăţii prin rechizitoriul parchetului fiind corectă.

Ţinând seama de condiţiile concrete în care a fost comisă fapta, de obiectul vulnerant folosit de inculpat, de zona vizată prin acţiunea sa agresivă, dar şi de intensitatea loviturii aplicate victimei apare ca evident faptul că  inculpatul a acţionat cu intenţia directă a suprimării vieţii tatălui său.

Niciuna din probele cauzei nu justifică concluzia potrivit căreia, inculpatul ar fi lovit victima din greşeală sau că rezultatul periculos produs ar fi urmarea unei intenţii depăşite.

De altfel, este de observat faptul că până la momentul audierii sale în instanţă, inculpatul nu a invocat nici un moment împrejurarea că şi-ar fi ucis părintele fără să fi urmărit acest lucru. În consecinţă, partea din declaraţia dată de inculpat privind  intenţiile sale în momentul săvârşirii faptei urmează a fi înlăturată de instanţă, ca nefiind conformă cu realitatea.

În fine, în baza probatoriului administrat în cauză, instanţa apreciază că nu se impune a se reţine în favoarea inculpatului nici circumstanţa atenuantă a scuzei provocării prev.de art.73 lit.”b” Cod penal.

Astfel, din probele testimoniale administrate, respectiv din declaraţiile martorilor rezultă că  pe fondul consumului de băuturi alcoolice, relaţiile dintre victimă şi inculpat deveneau tensionate, victima solicitându-i în mai multe ocazii inculpatului să plece de la domiciliu,  cei doi insultându-se şi ameninţându-se reciproc. În aceste condiţii, având în vedere că starea de tensiune dintre părţi este de durată, nu se poate aprecia că inculpatul ar fi acţionat sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii produsă prin violenţă , printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.

Pe de altă parte este de reţinut că, în seara critică, prima secvenţă a incidentului dintre părţi se consumase în locuinţă, astfel încât nu se mai justifica părăsirea locuinţei de către inculpat înarmat cu cuţitul.

Fapta astfel reţinută în sarcina inculpatului întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prev.de art.174 alin.1 Cod penal rap.la art.175 alin.1 lit.”c” Cod penal.

În baza textelor legale mai sus menţionate, dar făcând şi aplicarea disp.art.72 Cod penal, referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepselor şi cele ale art.53 pct.2 lit.”a” Cod penal cu aplic.art.64 Cod penal, se va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 15 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.”a” şi „b” Cod penal.

Deşi în apărarea inculpatului s-a solicitat a se reţine în favoarea acestuia circumstanţele atenuante prev.de art.74 Cod penal în considerarea faptului că acesta nu are antecedente penale şi că  a colaborat sincer cu organele de urmărire penală după săvârşirea faptei, tribunalul apreciază că nu se justifică a se face aplicarea dispoziţiilor legale mai sus menţionate, împrejurările relevate de apărare fiind avute în vedere de instanţă cu ocazia deliberării stabilindu-se o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege.

De altfel este de reţinut că în practica judiciară s-a statuat cu consecvenţă faptul că doar lipsa antecedentelor penale nu justifică reţinerea automată a circumstanţei atenuante prev.de art.74 lit.”a” Cod penal.

Pe de altă parte însă, este de observat şi faptul că, deşi în cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut în mod obiectiv săvârşirea faptei, cu ocazia audierii sale în faza cercetării judecătoreşti acesta a prezentat o versiune diferită sub aspectul intenţiilor sale, cu scopul vădit de a beneficia de un regim juridic mai blând.

În fine, la stabilirea cuantumului pedepsei aplicate, tribunalul a ţinut seama de gravitatea faptei comise, de rezultatul periculos produs, dar şi de concluziile  referatului de evaluare nr.234/SPBN/17 februarie 2009, întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud potrivit cărora inculpatul ar prezenta perspective de reintegrare socială în condiţiile în care ar beneficia de o intervenţie specializată pe reorientarea comportamentului într-un sens pro-social; dezvoltarea abilităţilor de gestionare a timpului liber, reducerea/stoparea consumului de băuturi alcoolice, suplinirea carenţelor socio-educative, creşterea rezistenţei la provocare în paralel cu integrarea în anturaje care să promoveze modele pozitive de comportament şi îmbunătăţirea relaţiilor familiale.

În cursul urmăririi penale, inculpatul a fost reţinut pentru 24 de ore, prin ordonanţa nr.706/P/2008 din data de 21 august 2008, act procedural prin care s-a prevăzut că din perioada reţinerii se deduce durata cât inculpatul a fost reţinut de poliţie, respectiv din data de 20 august 2008 orele 22.

Ulterior, prin încheierea penală nr. 49/CC/21 august 2008, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr.2100/112/2008 s-a admis propunerea  parchetului şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile, măsură ce a fost apoi prelungită succesiv.

Ca urmare, în baza disp. art. 350 Cod procedură penală se va menţine starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 20 august 2008, la zi.

În cauză se va face aplicarea disp.art.71 şi 64 lit.”a,b” Cod penal.

În temeiul dispoziţiilor art.118 lit.”b” Cod penal, instanţa va dispune confiscarea specială a cuţitului, corp delict, folosit de inculpat la săvârşirea faptei, armă ce a fost ridicată de organele de poliţie.

În fine, în latura civilă a cauzei se va constata că partea vătămată, R. A., prezentă în instanţă la termenul de judecată din data de 22 ianuarie 2009, nu s-a constituit parte civilă.

Domenii speta

Spete similare