Facultatea/ posibilitatea titularului dreptului de proprietate asupra locuinţei de serviciu de a încheia contracte de vânzare - cumpărare cu titularii contractelor de închiriere ce au ca obiect respectivele locuinţe

Prin decizia civila nr. 178/4.03.2009 pronuntata de Tribunalul Prahova, a fost respins apelul declarat de  reclamantul P.V. împotriva sentintei civile nr. împotriva sentintei civile nr. 2540/14.03.2008, pronuntata de Judecatoria Ploiesti, în contradictoriu cu intimata-pârâta SC FILIALA DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE - ELECTRICA DISTRIBUTIE MUNTENIA NORD SA, hotarârea primei instante prin care actiunea introductiva a fost respinsa ca neîntemeiata fiind apreciata ca legala si temeinica.

Astfel, instanta de apel a retinut ca instanta de fond a  interpretat si aplicat in mod corect  prevederile art. 1 si  urmatoarele OUG nr. 130/2004, aprobate prin Legea nr. 189/2005,  din  interpretarea  carora, rezulta in mod indubitabil concluziaca legiuitorul a reglementat  facultatea/ posibilitatea  titularului dreptului de proprietate  asupra locuintei de serviciu  de a incheia  contracte de vanzare- cumparare  cu titularii contractelor de inchiriere ce au ca  obiect respectivele locuinte.

Practic, un astfel de act juridic  ramane supus  principiului consensualismului, precum  si  conditiilor de validitate instituite de art. 948 cu aplicarea art. 1294  si urmatoarele cod civil, inclusiv sub aspectul consimtamantului valabil al  ambelor parti, in intelesul  de hotarare de a incheia  un anumit act  juridic  civil manifestata in exterior.

Este adevarat ca prin Hotararea adunarii generale a  actionarilor a intimatei parate  din data de 30.11.2004, s-a  decis  ca vanzarea unor astfel de locuinte sa se realizeze catre chiriasi cu plata integrala a pretului, aceasta  hotarare  fiind in perfecta concordanta cu dispozitiile art. 9  din OUG nr.130/2004 care stabileste  ca  vanzarea se poate realiza  cu plata integrala a locuintei sau in rate.

Atat timp cat, consimtamantul proprietarului, materializat  in cuprinsul hotararii organului  sau de conducere, vizeaza  exclusiv transmiterea dreptului de proprietate insotita de  plata integrala  a pretului, este indubitabil faptul ca  instanta  nu poate consacra o alta modalitate de plata ( in rate cum a  solicitat apelantul - reclamant),  pentru ca  s-ar incalca atat  dispozitiile art. 969  cod civil,  cat si  atributul esential al dreptului de proprietate  constand in  dispozitia juridica asupra bunului detinut.

In mod  corect judecatorul fondului a  apreciat ca fiind lipsite de relevanta  sustinerile apelantului referitoare la  imposibilitatea acestuia de a obtine un credit bancar,  nefiind posibila suplinirea consimtamantului  paratei la  incheierea  unui act de vanzare- cumparare in legatura cu care  nu s-a stabilit  prin  dispozitii legale imperative obligatia proprietarului la adoptarea  unei anumite conduite.

Pornind de la precizarile de mai sus,  tribunalul apreciaza ca  rezulta cu prisosinta inutilitatea  administrarii  probei cu expertiza tehnica imobiliara si a probei cu interogatoriul paratei, lamurirea prezentului litigiu realizandu-se  pe deplin pe baza interpretarii dispozitiilor legale  indicate, motiv pentru care  in baza art. 295 cu aplicarea art.167 alin.1 Cod pr.  civila,  urmeaza  a fi respinsa cererea formulata de apelant  de  suplimentare a probatoriului, ca fiind neintemeiata.

Domenii speta

Spete similare