Contracte

Sentinţă civilă 271 din 19.01.2010


Contracte

Data publicarii pe portal: 12 martie 2010

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 08.09.2009 sub nr. 8260/311/2009, reclamantul PM  a  chemat în judecată pe  pârâta RES Slatina  solicitând instantei ca prin hotărârea ce se va pronunta să se dispună obligarea acesteia la restituirea sumei de 10.000,00 ron reprezentând împrumut acordat societăţii pentru fondul de salarii din data de 16.07.2008, restituirea sumei de 125.000,00 lei împrumut acordat societăţii  în vederea achitării avansului la contractul de leasing financiar nr 90949347/092319 din data de 01.09.2006, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că la data de 16.07.2008 a împrumutat pârâtei sumele mai sus mentionate, aşa cum s-a precizat şi în conventia sub semnătură privată încheiată între părţi. Cu toate că termenul de restituire s-a împlinit pârâta refuză nejustificat restituirea sumelor împrumutate, motiv pentru care  a promovat prezenta actiune.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1576-1584  Cod civil.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, fila 5, pârâta a arătat că prin conventia încheiată la data de 15.10.2008  reclamantul i-a împrumutat suma de 10.000 lei pentru plata salariilor agentilor de pază în luna iulie 29008, restituirea împrumutului  fiind conditionată  de încasarea  debitelor pe care o au  societăile comerciale P SRL şi A SA.

 Cu privire la suma de 12500 lei acordată de reclamant prin achizitionarea unui autoturism în leasing, această sumă a fost restituită reclamantului la data de 08.12.2008 aşa cum reiese si din extrasul de cont pentru perioadas 01.15 decembrie 2008 emis de Bancpost SA Olt pentru titular RES.

Reclamantul a precizat acţiunea în data de 07.10.2009 confirmând restituirea sumei de 12 500 lei şi menţinând pretenţia pentru suma de 10 000 lei, iar ulterior a depus a dosar următoarele înscrisuri : adresă emisă de PM, extras de cont SC A SA, notificare şi convenţie din 15.10.2008. De asemenea, reclamantul a mai depus răspuns la întâmpinarea pârâtului prin care a arătat că SC P CONSTRUCT SRL a plătit datoria pe care o avea către pârât prin intermediul SC S SA Balş, şi întrucât pârâta nu a restituit împrumutul ci a achiziţionat alte bunuri, o consideră de rea credinţă, invocând art. 970 cod civil. A mai ataşat adresa nr. 1595/04.11.2009 emisă de SC S SA Balş, iar îm şedinţa din 17.11.2009 a depus la dosar o copie de pe o acţiune formulată de pârâtă împotriva SC A SA Bucureşti pentru recuperarea sumei de 17 123,33 lei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 16.07.2008 între reclamant, în calitate de împrumutător şi pârât, în calitate de împrumutat, s-a încheiat un contract de împrumut având ca obiect suma de 10 000 lei.

Ulterior, părţile au materializat această convenţie în scris fiind întocmit un act sub semnătură privată datat 15.10.2008 în care se prevede că pârâta se obligă să restituie reclamantului suma de 10 000 lei iar restituirea se va face cel mai târziu în termen de o zi de la data la care societatea va încasa debitul restant de la SC P SRL, în sumă de 56 780 lei şi SC A SA în valoare de 59 932 lei.

Prin adresa nr. 1595/04.11.2009, SC S SA Balş a comunicat reclamantului că a plătit către RES suma de 62 280,28 lei în contul datoriei pe care o avea faţă de SC P SRL iar în ceea ce priveşte datoria SC A SA, reclamantul arată că aceasta a fost obligată, pe calea somaţiei de plată, să achite pârâtului din prezenta cauză o suma de bani, iar apărătorul acesteia a precizat că suma încă nu a fost încasată, deci nu este îndeplinită condiţia prevăzută în contract privind restituirea împrumutului.

De altfel, apărarea pârâtului se circumscrie împrejurării că în cauză nu este îndeplinită condiţia stabilită cu reclamantul de a restitui împrumutul după încasarea integrală a debitelor de la cele două societăţi comerciale menţionate în convenţie.

În cauză sunt aplicabile următoarele prevederi din codul civil:

Art. 1576: împrumutul este un contract prin care una din părţi dă celeilalte oarecare câtime de lucruri, cu îndatorire pentru dânsa de a restitui tot atâtea lucruri, de aceeaşi specie şi calitate.

Art. 1581: împrumutătorul nu poate, mai înainte de termen, să ceară lucrul împrumutat.

Art. 1582: nefiind defipt termenul restituţiunii, judecătorul poate să dea împrumutatului un termen potrivit cu împrejurările.

Art. 1583: dacă însă s-a stipulat numai că împrumutatul să plătească numai când va avea mijloace, judecătorul va prescrie un termen de plată după împrejurări.

Instanţa reţine că în materie de împrumut, împrumutătorul nu poate cere restituirea înainte de termen iar în lipsa stipulării unui termen instanţa va determina termenul restituirii după împrejurări, la fel fiind şi în cazul când s-a stipulat că împrumutatul va plăti când va putea sau va avea mijloace. Acelaşi lucru este valabil şi în situaţia în care părţile indică sursa materială a restituirii sumei împrumutate. 

Clauza din contract, conform căreia împrumutătorul este în drept să ceară restituirea sumei în termen de o zi de la data la care împrumutatul va încasa debitul de la SC P SRL şi SC A SA este interpretată de instanţă ca fiind un termen suspensiv incert în favoarea debitorului şi nu o condiţie, termen a cărui scadenţă, în conformitate cu prevederile din codul civil menţionate anterior, este stabilită de instanţă o dată cu pronunţarea prezentei hotărâri. În situaţia în care s-ar reţine că această clauză este o condiţie (şi nu un termen) ar exista posibilitatea ca ea să nu se poată realiza şi reclamantul să nu îşi mai realizeze dreptul său (adică pârâta să nu încaseze niciodată creanţele de la cei doi debitori menţionaţi, astfel că nici reclamantul nu va putea cere restituirea împrumutului acordat) or acest lucru, de a nu mai restitui suma primită, nu a reprezentat intenţia comună a părţilor la încheierea contractului

La stabilirea termenului scadent instanţa a avut în vedere împrejurarea că pârâta a încasat în totalitate debitul de la SC P SRL, iar în ceea ce priveşte SC A SA a fost admisă cererea sa de emitere a unei somaţii de plată (lucru necontestat de pârât) şi a trecut mai mult de un an de la acordarea împrumutului, termen suficient ca acesta să poată fi restituit.

Pentru aceste motive, instanţa va admite acţiunea şi va obliga pârâta la plata către reclamant cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.