Contestatie la executare

Sentinţă civilă 2850 din 20.08.2010


Contestatie la executare

Data publicarii pe portal: 15.11.2010

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina sub nr. 10459/311/2009, la 16.11.2009, contestatoarea SC I. F SRL a chemat în judecata pe intimata – creditoare SC F. E. DCI SA, pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna anularea actelor de executare emise de BEJ Pavaloiu Georgeta în dosarul nr. 132/5049/311/2009 si suspendarea executarii silite pâna la solutionarea contestatiei la executare.

În motivarea cererii, se arata ca la 21.08.2008, a emis la cererea creditoarei-intimate doua bilete la ordin cu titlu de garantie pentru marfuri livrate, dar si care urmau sa-i fie livrate în derularea relatiilor comerciale dintre parti. Biletele la ordin au fost date cu titlu de garantie a efectuarii platii, însa în realitate aceasta trebuia sa se efectueze în numerar sau prin virament în contul creditoarei. A mai sustinut contestatoarea ca la 16.01.2009 creditoarea a încercat valorificarea celor doua bilete la ordin desi îi fusese achitata din debitul datorat suma de 7809 lei însa din 11.12.2008. De asemenea, s-a mai sustinut si faptul ca, în continuare, pâna la data de 27.08.2009 contestatoarea debitoare a mai achitat în numerar înca 3100 lei. În aceste conditii, creanta totala datorata era de 20985,3 lei si în contul careia s-au efectuat plati de 10909 lei, ramânând de achitat doar diferenta de 10076,3 lei.

În dovedirea cererii sale, creditoarea a depus urmatoarele înscrisuri: somatia de executare emisa la 16.06.2009 si dovada comunicarii acesteia catre contestatoarea-debitoare, procesul verbal din 15.06.2009 încheiat de executorul judecatoresc privind calculul debitului, dar si a cheltuielilor determinate de executarea silita, copia biletelor la ordin emise ambele la 21.08.2008, unul cu scadenta la 01.10.2008, iar celalalt la 16.10.2008, încheierea nr. 25841/02.11.2009 data de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Olt de înscriere a creantei în cartea funciara, copia soldului analitic pe luna septembrie 2009, centralizator al unor facturi dar si a unor chitante de plata din 25.04.2009, 21.10.2008, 02.04.2009, 05.07.2009, 08.03.2009, 25.02.2009, 06.09.2009, ,20.11.2008, 16.10.2009, 11.12.2008, 10.11.2008, copia procesului verbal de situatie întocmit la 29.10.2009 în dosarul de executare sus mentionat, copia somatiei din 29.10.2009 emisa de executorul judecatoresc în executarea silita imobiliara, pornita în dosar la cererea creditoarei .

S-a timbrat initial cererea cu taxa judiciara de 39 lei si timbru judiciar de 0,3 lei, ulterior taxa judiciara fiind completata cu suma de 155 lei pentru contestatia la executare si cu 10 lei pentru cererea de suspendare a executarii silite si timbru judiciar de 0,3 lei, în îndeplinirea obligatiei de timbrare instituita în sarcina ei de catre instanta, prin rezolutie.

Tot prin rezolutie, pentru primul termen de judecata fixat la 11.01.2010, s-a dispus emiterea unei adrese catre Biroul executorului Judecatoresc investit cu executarea silita, pentru înaintarea în copie a tuturor înscrisurilor din dosarul de executare format.

La 08.01.2010, intimata-creditoare a depus întâmpinare, prin care a solicitat în principal anularea contestatiei ca insuficient timbrata, iar în cazul timbrarii acesteia sa fie respinsa ca inadmisibila.

S-a sustinut în esenta ca, emiterea unui bilet la ordin are la baza raporturi juridice anterioare nascute între parti. De asemenea, s-a sustinut ca debitoarea recunoaste doar o datorie de 10076,3 lei si nu de 20.000 lei asa cum rezulta din cele doua titluri executorii –bilete la ordin, aceasta din urma fiind însa datoria reala. S-au evocat dispozitiile art. 399 alin. 3 C.proc.civ. privind posibilitatea contestarii unui titlu ce nu este o hotarâre emisa de o instanta judecatoreasca, doar atunci când legea nu prevede în acest scop o alta cale de atac. Ori, a sustinut intimata ca pentru discutarea valabilitatii titlurilor cambiale (întinderii creantei pentru care acestea au fost emise) prin Legea nr. 58/1934, respectiv prin art. 106 raportat la art. 62 s-a reglementat posibilitatea legala pentru contestatoare de a formula opozitie la executare, cale de atac de care aceasta nu a uzat, recurgând în schimb la contestatia la executare întemeiata pe dispoz. art. 399 C.proc.civ., situatie care impune solutia respingerii ca inadmisibila a cererii.

A mai invocat intimata-creditoare si exceptia de tardivitate a formularii contestatiei la executare, pentru ipoteza când ar fi astfel calificata sub aspectul obiectului ei, exceptia întemeiata pe dispoz. art. 401 C.proc.civ. S-a sustinut în argumentarea exceptiei ca termenul de 15 zile în care se putea face contestatie la executare a curs de la data când contestatoarea debitoare a luat cunostinta de somatia de executare silita, termen de mult împlinit fata de data formularii cererii. Mai precis, somatia de executare a fost emisa la 16.06.2009, indisponibilizarea conturilor contestatoarei s-a dispus tot în luna iunie a aceluiasi an, iar contestatia acesteia a fost depusa abia în luna noiembrie 2009.

Pe fond, s-a solicitat respingerea contestatiei ca neîntemeiata, sustinându-se ca între parti s-au încheiat contracte comerciale de vânzare-cumparare: la 25.10.2006, la 04.01.2007, la 03.01.2008 si la 05.01.2009, contracte în baza carora s-au livrat marfuri contestatoarei pentru a caror contravaloare s-au emis facturi, însusite la plata de catre beneficiara marfurilor, dar achitate de fiecare data cu întârziere, situatie ce a determinat emiterea de catre intimata-creditoare a unor facturi pentru penalitatile de întârziere datorate pentru neplata la termenul scadent.

S-a mai mentionat ca prin procesul verbal întocmit de executorul judecatoresc la 10.09.2009, primit de debitoare prin reprezentantul sau legal, aceasta nu a contestat valoarea debitului pentru care s-a emis actul de executare (somatia) si nici nu s-a opus executarii silite, solicitând doar amânarea executarii silite pentru a avea posibilitatea sa se înteleaga cu partea contractanta în vederea platii creantei. Cu toate acestea, a mai sustinut intimata ca niciodata debitoarea nu a luat legatura cu reprezentantii sai legali în cursul termenului obtinut, ca a încercat sa înstraineze bunuri si, mai precis, s-a sustras îndeplinirii obligatiei de plata, în termenul de 6 luni scurs de la data începerii executarii silite nu a achitat nici macar vreo suma din cea recunoscuta ca datorata.

Pe cale de consecinta, a mai aratat intimata, se impune respingerea contestatiei ca neîntemeiata, cu aplicarea dispoz. art. 274 C.proc.civ. privind obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

S-au depus în dovedirea sustinerilor facute în aparare în întâmpinare înscrisurile aflate la filele 35-308.

La data de 08.01.2009 au fost înaintate, în copie, înscrisurile emise în dosarul de executare nr. 132/5049/311/2009, contestate de debitoare, aflate la filele 311-411 din dosar.

Cum pentru termenul fixat la 11.01.2010, contestatoarea si-a îndeplinit integral obligatia de plata a taxei de timbru stabilita în conformitate cu dispoz. Legii nr. 146/1997 R., s-a considerat ca exceptia insuficientei timbrari, ridicata de intimata prin întâmpinare a ramas fara obiect, nemaifiind pusa astfel în discutia partilor.

În aplicarea art. 96 C.proc.civ., fiind depuse înscrisuri, dar si întâmpinare, s-a dispus amânarea judecatii pentru a da posibilitatea partii contestatoare sa ia cunostinta de apararile si de dovezile opuse de intimata. La acelasi termen s-a pus în vedere administratorului contestatoarei sa depuna înscrisuri în dovedirea calitatii sale de reprezentant legal al acesteia.

La 22.01.2010, prin petitia transmisa prin fax pentru termenul din 01.02.2010, intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsa partilor conform art. 242 alin. 2 C.proc.civ., dar si aplicarea normelor privitoare la solutionarea cu celeritate a pricinii.

A invocat intimata ca se impune acest lucru, deoarece la 18.02.2010 este fixat termenul de executare prin vânzare la licitatie publica a unor imobile apartinând contestatoarei, dar si faptul ca aceasta, cu rea credinta, a solicitat si obtinut pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea provizorie a executarii silite începuta de intimata, executare ale carei costuri sunt de o valoare considerabila.

S-a atasat petitiei încheierea nr. 2307/17.11.2009, pronuntata de Judecatoria Slatina în dosarul nr. 10499/311/2009, prin care a fost suspendata provizoriu executarea silita.

La termenul din 01.02.2010, contestatoarea a solicitat o noua amânare a judecatii pentru lipsa aparare, cerere care însa a fost respinsa ca neîntemeiata, cu motivarea ca s-a mai solicitat un termen în acelasi scop, iar solutia contrara ar încalca dispozitiile art. 156 C.proc.civ. care prevad ca: „prin acordul partilor, se poate dispune o singura data amânarea judecatii”.

În aplicarea dispoz. art. 129 C.proc.civ. privind rolul activ al instantei si al principiului disponibilitatii procesului civil, s-a pus în discutia partilor, mai precis s-a cerut reprezentantului contestatoarei sa precizeze obiectul cererii, lamurire ceruta cu scopul punerii în discutie si solutionarii exceptiei de inadmisibilitate, invocata de intimata prin întâmpinare.

Reprezentantul debitoarei a mentionat ca obiectul cererii îl constituie contestatie la executare, fiind contestata executarea silita însasi si nu doar actele de executare. Instanta a retinut în calificarea cererii ca ea constituie, în parte, o opozitie la executare (luându-se în considerare natura titlurilor executorii – bilete la ordin emise în garantarea executarii obligatiei de plata a marfurilor livrate în baza contractelor comerciale încheiate între parti) si în acelasi timp ca aceasta are si natura juridica a contestatiei la executare. Urmare a acestei calificari a fost admisa exceptia de tardivitate a opozitiei la executare ca efect al aplicarii dispozitiilor art. 62 din Legea nr. 58/1934 cu raportare la data emiterii biletelor la ordin – 21.08.2008, a termenului defipt de legiuitor, respectiv de 5 zile de la data emiterii titlului executoriu pentru formularea caii speciale de atac a opozitiei la executare, cererea depusa de debitor fiind primita la 16.11.2009.

Prin aceeasi încheiere, instanta investita aleatoriu cu solutionarea pricinii a respins exceptia inadmisibilitatii contestatiei la executare ca ramasa fara obiect.

Cât priveste exceptia de tardivitate a contestatiei la executare, pusa în discutie la acelasi termen asa cum impun dispoz. art. 137 C.proc.civ. si retinuta cauza în pronuntare asupra exceptiei, cu amânarea pronuntarii la 08.02.2010.

Prin încheierea din 08.02.2010, exceptia tardivitatii a fost respinsa ca neîntemeiata, retinându-se în esenta, în motivarea solutiei, ca prima somatie de executare silita a fost emisa la 17.06.2009, iar pâna la 30.10.2009, mai precis în intervalul 27.08.2009 – 30.10.2009, contestatoarea-debitoarea mai achitat din datorie, asa încât contestatoarei nu i s-a mai comunicat un nou act de executare privind suma ramasa în debit, asa încât termenul de 15 zile prev. de art. 401 alin. 1 lit. a curge de la data de 30.10.2009, contestatia fiind depusa în termenul legal, respectiv la 16.11.2009.

S-a fixat termen pentru continuarea judecatii pe fond la 22.02.2010, cu citarea partilor în acest scop.

La termenul fixat, contestatoarea prin aparatorul ales a depus înscrisuri, iar instanta a apreciat ca desi s-a dispus suspendarea provizorie a executarii silite, se impune ca intimata sa precizeze daca în perioada scursa de la introducerea contestatiei la executare s-au mai facut plati în contul creantei si totodata s-a pus în vedere si debitoarei sa depuna înscrisuri doveditoare pentru eventualele plati ce s-ar fi efectuat în aceeasi perioada.

La termenul din 08.03.2010 s-a revenit asupra obligatiei instituite în sarcina contestatoarei de a achita cautiune de 1500 lei pentru solutionarea capatului de cerere privind suspendarea executarii silite, retinându-se ca nu mai subzista obligatia de plata a acesteia, de vreme ce a fost achitata integral cautiunea de 10 % din valoarea creantei pusa în executare în dosarul nr. 10499/311/2009, în care prin încheierea nr. 2307/17.11.2009 a fost suspendata provizoriu executarea silita, la cererea debitoarei, pâna la solutionarea cererii formulata în acelasi scop în cadrul contestatiei la executare ce formeaza obiectul dosarului de fata.

Cauza a fost retinuta spre solutionare atât în privinta cererii de suspendare a executarii, cât si cu privire la contestatia la executare, cu amânarea pronuntarii la 15.03.2010, instituindu-se în sarcina partilor obligatia depunerii de concluzii scrise.

Prin încheierea data la 15.03.2010, pronuntarea s-a amânat la 22.03.2010, data la care considerând ca se impune pentru solicitarea unor lamuriri partilor, dar si emiterea unei adrese catre executorul judecatoresc pentru comunicarea câtimii creantei ramasa de executat, repunerea cauzei pe rol, cu citarea partilor pentru termenul din 22.04.2010.

Prin adresa primita la 07.04.2010, executorul judecatoresc a comunicat instantei ca din întreg debitul contestatoarea a achitat doar suma de 940 lei, direct intimatei la data de 31.09.2009.

S-au atasat adresei urmatoarele înscrisuri: adresa intimatei înregistrata sub nr. 18602/03.12.2009 (fila 452), procesul verbal din 15.12.2009 privind cuantumul creantei datorate si a cheltuielilor de executare si dovada comunicarii acesteia contestatoarei debitoare (filele 453 si 456), copia raportului de expertiza pentru evaluarea unor imobile (spatiu comercial si teren în suprafata de 2000 m.p., raport depus în cadrul executarii silite imobiliare, copiile adreselor catre debitoare si creditoare pentru prezentarea la Biroul executorului judecatoresc pentru data fixata pentru vânzare la 18.02.2010.

S-a înaintat la dosar si copia încheierii nr. 3485 data la 10.02.2010 în dosarul cu acelasi nr. privind înscrierea (notarea) în cartea funciara a imobilelor scoase la vânzare prin licitatie publica a unei creante de 12469 lei a unui alt creditor al contestatoarei, respectiv AFP Scornicesti.

Cum înscrisurile noi au fost depuse la 12.04.2010 s-a apreciat la termenul din 03.05.2010 ca se impune o noua amânare a judecatii pentru a da posibilitatea contestatoarei sa ia cunostinta de continutul acestora conform art. 96 C.proc.civ., fixându-se termen la 07.05.2010, data la care cauza a fost retinuta spre solutionare. Însa la aceeasi data s-a apreciat ca în temeiul art. 151 C.proc.civ. se impune repunerea pe rol a cauzei, citarea partilor pentru suplimentarea materialului probator, cu fixarea unui termen în acest scop la 28.06.2010, reinstituindu-se în sarcina contestatoarei obligatia de plata a unei cautiuni în cuantum de 10 % din valoarea creantei contestate.

Cum completul investit aleatoriu a fost desfiintat conform art. 99 din ROI, cauza a fost repartizata ciclic unui alt complet de judecata, fixându-se termen la noul complet astfel investit , la 02.09.2010, avându-se în vedere imposibilitatea obiectiva a fixarii unui alt termen mai scurt, ca urmare a apropierii vacantei judecatoresti, termen care sa fie si util sub aspectul realizarii procedurii de citare a partilor si în scopul solutionarii pricinii.

La 05.07.2010, intimata-creditoare, în temeiul art. 153 coroborat cu art. 125 si 373 ind. 1 C.proc.civ. a solicitat preschimbarea termenului de judecata acordat, cerând totodata judecarea cererii sale în lipsa partilor conform art. 242 alin. 2 C.proc.civ.

În motivarea cererii sale, intimata a aratat ca dupa obiectul sau aceasta implica solutionarea de urgenta, ori cererea se afla pe rolul instantei din 16.11.2009, ca executarea silita a fost suspendata provizoriu începând cu data de 17.11.2009, desi fusese fixat la 18.02.2009 termen pentru efectuarea vânzarii la licitatie publica a unor imobile ale debitoarei sale, ca s-au acordat nejustificat mai multe termene de amânare, iar dupa retinerea în pronuntare de mai multe ori, s-a facut aplicarea art. 151 C.proc.civ., în sensul repunerii pe rol a cauzei, toate aceste amânari ale solutionarii în regim de urgenta a cauzei fiind de natura sa-i creeze grave prejudicii. A mai sustinut intimata ca exista totodata pericolul de a nu-si mai putea realiza creanta, în conditiile în care fata de debitoarea sa mai au de recuperat creante si alte persoane.

În aplicarea art. 153 C.proc.civ., la primirea cererii de preschimbare termen s-a fixat în Camera de consiliu cel mai scurt termen de judecata posibil, respectiv la 17.08.2010, când presedintele completului civil 6 a efectuat serviciul de permanenta în cadrul instantei, termen necesar citarii partilor si la care reprezentantii nici uneia dintre ele nu s-au prezentat, însa cei ai intimatei-creditoare au solicitat judecata în lipsa.

Prin încheierea din 17.08.2010 s-a admis cererea de preschimbare a termenului, retinându-se ca din ansamblul actelor si lucrarilor dosarului, rezulta cu prisosinta temeinicia motivelor invocate de intimata-creditoare si implicit aplicabilitatea (incidenta) dispozitiilor art. 153 alin. 3 C.proc.civ., invocate de intimata ca si temei juridic al cererii sale.

Urmare a admiterii cererii de preschimbare a termenului, s-a fixat termen de judecata a cauzei în sedinta publica în aceeasi zi, respectiv la 17.08.2010, însa cu amânarea pronuntarii la 20.08.2010 pentru a da posibilitatea depunerii de concluzii scrise de catre reprezentantul (aparatorul ales) al contestatoarei, lipsa nejustificata la termenul de judecata fixat, concluzii care nu au fost însa depuse.

În legatura cu cererea de suspendare a executarii, aceasta a fost apreciata ca neîntemeiata si respinsa ca atare, dupa ce în prealabil s-a revenit asupra obligatiei instituite de plata a unei cautiuni, aceasta fiind achitata de catre contestatoare si depusa dovada achitarii ei în cuantumul legal de 10 % din valoarea creantei, în dosarul nr. 10499/311/2009, în care s-a suspendat provizoriu executarea silita.

Analizând contestatia la executare, în raport de sustinerile reciproce ale partilor, de înscrisurile depuse de fiecare dintre acestea, dar si de cele înaintate de Biroul Executorului Judecatoresc Pavaloiu Georgeta, instanta o considera ca fiind neîntemeiata si va fi respinsa.

Prin sentinta civila 2850 din 20.08.2010 a fost respinsa contestatia la executare ca neîntemeiata.

Pentru a aprecia astfel, instanta a avut în vedere urmatoarele considerente de fapt si de drept:

Cele doua parti din cauza de fata, în calitatea lor de comercianti au încheiat contracte comerciale de vânzare-cumparare marfuri. Intimata i-a livrat contestatoarei marfuri emitând pentru contravaloarea lor facturile depuse în copie la dosar, însusite la plata de catre contestatoarea-debitoare, asa cum se poate observa din continutul lor.

Desi contestatoarea si-a asumat prin contractele comerciale încheiate obligatia principala de plata a contravalorii marfurilor livrate de cealalta parte contractanta, si-a executat obligatiile de plata cu întârziere, situatie în care în temeiul clauzelor contractuale stipulate în contractele încheiate intimata a fost îndreptatita sa emita facturi pentru contravaloarea penalitatilor de întârziere datorate de cealalta parte aflata în culpa contractuala, facturi care de asemenea au fost însusite la plata de catre contestatoarea-debitoare.

În garantarea executarii unor obligatii de plata a marfurilor ce i-au fost livrate, contestatoarea a emis doua bilete la ordin la 21.08.2008, unul cu scadenta la 01.10.2008 (aflat în copie la fila 6 dosar) pentru 10.000 lei, iar celalalt cu scadenta la 16.10.2008 pentru aceeasi suma.

Dupa împlinirea scadentei, în baza celor doua titluri detinute de la debitoarea sa, intimata creditoare a încercat recuperarea creantei prin prezentarea titlurilor unei unitati bancare, însa fara rezultat, asa cum rezulta din mentiunea facuta pe biletele respective a inexistentei lichiditatilor în contul debitoarei.

În aceste conditii, intimata-creditoare pentru recuperarea creantei sale s-a vazut nevoita sa puna în executare silita titlurile detinute.

Desi în contestatia sa, debitoarea a sustinut ca în privinta câtimii creantei sale aceasta nu se ridica la suma pretinsa de creditoare, respectiv cea de 20.000 lei pentru care au fost emise cele doua titluri, ci ca aceasta ar fi doar de 10076,3 lei, sustinerea sa nu poate fi retinuta ca dovedita. Aceasta deoarece desi s-au depus copia unor chitante de plata obtinute de la creditoare în executarea unor obligatii de plata, acestea sunt sume mai vechi datorate, raporturile contractuale dintre parti datând înca din 25.10.2006 când s-a încheiat primul dintre cele patru contracte comerciale între parti. Pe de alta parte, la cuantumul obligatiei de plata a contravalorii marfurilor achizitionate s-au cumulat în timp penalitatile de întârziere pentru neexecutarea la termenul scadent a obligatiei principale de plata.

Nu în ultimul rând, instanta retine ca argument pentru înlaturarea sustinerilor contestatoarei si faptul ca daca ar fi fost real ca nu datoreaza întreaga creanta pentru care a emis la 21.08.2008 cele doua bilete la ordin, avea posibilitatea sa uzeze, cu respectarea termenului de 5 zile prevazut de art. 62 din Legea 58/1934, de calea speciala de contestare a executarii si anume opozitia la executare, titlurile fiind emise fara protest. Însa, abia în carul cererii de fata contestatoarea a precizat ca obiectul cererii sale ar fi si opozitie la executare, cerere care asa cum s-a retinut în expunerea prezentei hotarâri a fost respinsa ca tardiva.

Din copiile actelor aflate la dosar coroborate cu cuprinsul procesului verbal de executare din 15.06.2009, debitul datorat de catre contestatoare a fost la data începerii executarii silite de 20.000 lei (suma pentru care s-au si pus la dispozitia intimatei instrumentele de plata cu valoare de titlu), debit principal la care evident se adauga si celelalte cheltuieli ocazionate de executarea silita.

Aceasta retinere se impune întrucât potrivit art. 371 ind. 1 (1) C.proc.civ.: „obligatia stabilita printr-o hotarâre judecatoreasca sau prin alt titlu se aduce la îndeplinire de buna voie”.

Punctul 2 al aceluiasi articol prevede ca atunci când debitorul nu executa de buna voie obligatia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silita, în oricare dintre formele ei, pâna la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, a dobânzilor, a penalitatilor si a altor sume datorate potrivit legii, precum si a cheltuielilor de executare stabilite prin titlul executoriu reprezentat de procesul verbal întocmit de executorul judecatoresc.

Din aceasta perspectiva nu prezinta relevanta juridica pentru stabilirea adevaratelor raporturi juridice dintre parti, ce sume s-au achitat din cea total datorata pe perioada de la demararea executarii silite, respectiv dupa emiterea somatiei de executare din 16.06.2009 din dosarul de executare nr. 132/5049/311/2009, eventualele sume platite urmând a fi avute în vedere doar de catre executorul judecatoresc în dosarul întocmit.

Fata de considerentele expuse, instanta retine ca nu sunt îndeplinite cerintele art. 399 si urm. C.proc.civ., respectiv acelea pentru anularea actelor de executare emise ori a executarii însasi, asa cum s-a solicitat de catre contestatoarea din cauza de fata.

Concluzionând, instanta apreciaza actele de executare ca fiind legale, dar si temeinice si vor fi mentinute, iar contestatia respinsa ca neîntemeiata.

Desi intimata a solicitat si obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata,  în temeiul art. 274 C.proc.civ., cererea sa este nefondata si va fi respinsa, întrucât nu au fost depuse înscrisuri doveditoare privind cuantumul eventualelor cheltuieli avansate de intimata în cauza de fata.