Contestaţie la executare. Motive legate de fondul cauzei. Contract de împrumut. Limitele controlului judecătoresc.

Contestatorul B. A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul C. R. L. anularea formelor de executare silita initiate împotriva sa de executorul judecatoresc B. Gh. în dos. nr. 289/2005, cu cheltuieli de judecata.

In motivare se arata ca executarea silita a pornit în temeiul contractului de împrumut cu garantie imobiliara si a actului aditional încheiate la B.N.P. O. D. si B.N.P. B. B. Prin acestea au fost stabilite penalitati de întârziere în cuantum de 1 % pe fiecare zi. Ele sunt însa lovite de nulitate absoluta întrucât cauza este imorala si ilicita si prin încheierea lor s-a comis o frauda la lege.

Astfel, suma împrumutata a fost de numai 3.200 euro, diferenta pâna la 5.250 euro inserata în contract fiind reprezentata de dobânda perceputa de intimat care se ridica la 11 % pe luna. Atât în contractul initial, cât si în actul aditional nu a fost stabilita în mod expres vreo dobânda, astfel încât el se prezuma a fi cu titlu gratuit.

Chiar daca s-ar retine existenta unei clauze prin care a fost stabilita vreo dobânda, ea nu poate depasi cuantumul celei legale, orice prevedere contrara fiind nula de drept potrivit art. 8 din O.G. 9/2000. Fiind constrâns de realitatile vietii economice si sociale contestatorul a încheiat contractul de împrumut prin care a fost ascunsa în realitate un împrumut camataresc, astfel încât s-a comis si o frauda la lege.

În drept au fost invocate prevederile art. 1 si 2 din Legea nr. 313/1879, art. 948, 966, 968, 1587 C.civ, O.G. 9/2000 si art. 399 alin. 3 si urm. C.pr.civ.

La cerere au fost anexate în copie somatia de plata si titlurile executorii.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine în fapt ca împotriva contestatorului s-a pornit la staruinta intimatului procedura de executare silita imobiliara în dos. nr. 289/E/2005 al executorului judecatoresc B. Gh. Dupa cum rezulta din somatia de plata nr. 1/17.10.2005 la baza declansarii ei au stat contractul de împrumut cu garantie imobiliara si a actului aditional încheiate la B.N.P. O. D. si B.N.P. B. B.

Constituind cea de-a doua faza a procesului civil, executarea silita trebuie sa se desfasoare cu respectarea stricta a prevederilor art.371 1 si urm. C.pr.civ. Încalcarea lor deschide partii interesate posibilitatea de a formula contestatie la executare prin intermediul careia pot fi invocate, în principiu, numai aspecte legate de pretinsele neregularitati savârsite de reprezentantul fortei publice. Fiind vorba de calea de atac prin care se poate obtine în principiu anularea sau îndreptarea unor acte de executare, contestatia la executare nu înlatura însa posibilitatea anihilarii efectului unui titlu executoriu.

În acest sens art. 399 alin. 3 C.pr.civ. prevede ca în cazul în care executarea silita se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca în contestatia la executare aparari de fond împotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede în acest scop o alta cale de atac. Determinarea incidentei acestei prevederi nu poate avea loc decât prin raportare la titlul executoriu ce a stat la baza declansarii executarii silite si stabilirea, în functie de natura lui, daca legea a deschis o cale alternativa de analizare a conditiilor sale de fond.

Astfel, la baza declansarii executarii silite împotriva contestatorului au stat cele doua contracte, cel de-al doilea având inserata expres o clauza penala referitoare la plata unor penalitati de întârziere în cuantum de 1 % pe fiecare zi de întârziere. Fiind vorba de doua contracte încheiate în forma înscrisului autentic notarial, este neîndoielnic ca orice împrejurare legata de nerespectarea prevederilor art. 948 si urm. C.civ. ce ar atrage incidenta nulitatii absolute sau relative poate fi pusa în discutie pe calea unei actiuni de drept comun.

Aceasta nu înlatura însa posibilitatea instantei ca în masura în care constata ca actul este lovit de nulitate absoluta sa îi înlature acele efecte care contravin normelor imperative în virtutea principiului quod nullum est, nullum producit effectum. O asemenea masura nu duce la desfiintarea contractului ( ce nu poate avea loc decât în cadrul unei actiuni formulate pe calea dreptului comun ), ci la înlaturarea totala sau partiala a efectelor sale.

Din aceasta perspectiva instanta retine ca numai în actul aditional a fost inserata clauza referitoare la plata penalitatilor de întârziere în cuantumul amintit mai sus. Urmarind împiedicarea încheierii unor contracte camataresti O.G. 9/2000 a prevazut în mod expres cuantumul dobânzii pe care partile o pot stabili în contractele de împrumut civile sau comerciale. Depasirea lui atrage potrivit art. 9 nulitatea de drept a obligatiei asumate în aczul în care raportul este de natura civila.

Chiar daca exprimarea legiuitorului nu este cea mai fericita ( nulitatea intervenind numai ca efect al pronuntarii unei hotarâri judecatoresti ), ea conduce la concluzia ca s-a urmarit instituirea unei nulitati absolute. Consecinta directa a încalcarii plafonului maxim admis de lege o reprezinta posibilitatea de a pretinde plata sumei numai în limitele amintite, orice clauza contrara fiind sanctionata cu nulitatea partiala.

Concluzia se impune întrucât principiul în materia nulitatilor este cel al celei partiale, conceptia actului-organism fiind în prezent înlocuita cu cea privind proportionalizarea efectelor nulitatii în raport de finalitatea legii. Pe cale de consecinta, având în vedere ca suma stipulata în contract depaseste cuantumul dobânzii legale si ca regula nulitatii partiale este aplicabila oricarui act supus controlului judecatoresc ( inclusiv celui dresat de executorul  judecatoresc ) va admite contestatia în parte si va anula partial executarea silita initiata de executorul judecatoresc B. Gh. în dosar nr.289/E/2005 în sensul ca aceasta sa continue pentru recuperarea sumei de  8650 euro la care se va adauga dobânda legala aferenta începând cu data de 15.07.2005.

Domenii speta

Spete similare