Obligatia de a face

Sentinţă civilă 905 din 09.02.2010


Dosar nr.Cod operator 2445

  Pretentii

R O M Â N I A

JUDECATORIA TÂRGU JIU

Sentinta civila nr. 905

Sedinta publica din data de 09.02.2010

Completul compus din:

PRESEDINTE: 

GREFIER:

Pe rol fiind judecarea actiunii civile formulata de reclamanta AR, domiciliata în  .....în contradictoriu cu pârâta S.C S S.R.L,  cu sediul în ....

La apelul nominal facut în sedinta publica a reprezentantul pârâtei, consilier juridic  B A, lipsa fiind reclamanta, reprezentata de avocat B C.

Procedura de citare legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa  care,

Aparatorul reclamantei depune la dosar dovada achitarii taxei judiciare de timbru în cuantum de 280 lei, respectiv chitanta nr. 55514/09.02.2010.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pe fond.

Avocat B C solicita admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.

Consilier juridic B A învedereaza instantei ca îsi mentine, pe fond,  concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, precizând ca în conditiile achitarii taxei judiciare de timbru nu întelege sa mai invoce exceptia de netimbrare a cererii de chemare în judecata.

J U D E C A T A

 Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu la data de 30.06.2009, sub nr...., reclamanta AR a solicitat instantei de judecata ca prin hotarârea ce o va pronunta în contradictoriu cu pârâta S.C S  S.R.L sa dispuna obligarea acesteia la plata sumelor de 1000 Euro, reprezentând onorariul pentru realizarea si difuzarea unui clip publicitar si de 1000 Euro, reprezentând despagubirile morale pentru încalcarea dreptului la imagine artistica si pentru prejudiciul adus imaginii artistice.

În motivarea actiunii reclamanta a aratat ca, împreuna cu colega sa D M, a fost contactata de catre reprezentantul pârâtei pentru realizarea unui clip publicitar pentru societatea S.C S S.R.L iar înainte de înregistrarea clipului publicitar a negociat clauzele contractuale referitoare la realizarea si difuzarea acestuia cu reprezentantul pârâtei, domnul I L, prezentându-i acestuia punctul de vedere cu privire la onorariul pe care îl solicita în conformitate cu prevederile  Legii nr. 8/1996, privind drepturile de autor.

Reclamanta a mai precizat ca desi a solicitat încheierea contractului în forma scrisa, reprezentantul pârâtei  a motivat ca nu avea, în acel moment,  tipul de contract si suma de bani convenita, urmând ca ulterior sa aiba loc încheierea contractului, acesta fiind de acord cu suma solicitata si ramânând ca înainte de difuzarea clipului publicitar sa se efectueze plata.

A mai aratat reclamanta ca desi pârâta nu si-a îndeplinit obligatia de achitare a onorariului s-a folosit de imaginea sa artistica, încalcându-i astfel dreptul de autor prin difuzarea clipului publicitar atât la televiziunea Acces TV Tg Jiu cât si prin panoul publicitar amplasat în Piata Centrala.

În drept au fost invocate prevederile art. 43, alin. 2, art. 96, lit. d, art. 1387 si art. 139 din Legea nr. 8/1996.

În sustinerea actiunii formulate reclamanta a depus dovada realizarii concilierii directe si un set de planse foto.

Actiunea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru în cuantum de 615 lei.

Prin întâmpinarea depusa la dosarul cauzei pârâta a solicitat respingerea actiunii formulata de reclamanta A R ca netemeinica si nelegala, mentionând ca starea de fapt nu coincide cu cea relatata în cererea de chemare în judecata, recunoscând ca prin domnul I L a încercat concretizarea unei idei de marketing, prin realizarea unui clip publicitar cu actori de la Tetrul Elvira Godeanu, singura tangenta cu institutia de cultura reprezentând-o faptul ca reclamanta era angajata acesteia, nefiind angajat teatrul.

A mai aratat pârâta ca întelegerea a fost una verbala, care nu urma sa fie concretizata printr-un contract, fiecare dintre parti urmând sa îsi promoveze produsul si respectiv imaginea prin intermediul celeilalte, la data respectiva nefiind negociata nici o remuneratie, apreciind ca prevederile art. 43, alin. 2 din Legea nr. 8/1996 sunt invocate în mod neîntemeiat, nefiind întrunite conditiile antrenarii raspunderii civile contractuale având în vedere faptul ca în speta nu exista un contract valabil încheiat. Chiar si în ipoteza în care ar fi existat un proiect de contract, nu se naste în sarcina partilor o obligatie juridica propriu - zisa de a semna actul, fiecare dintre acestea pastrând, în principiu, libertatea de a contracta sau nu, putând fi sanctionat doar abandonul brutal si nejustificat al partii care a provocat prejudicii celeilalte.

În drept au fost invocate dispozitiile art. 115 si urmatoarele Cod de procedura civila, art. 43, alineat 2 din Legea nr. 8/1996, art. 1073, 1075-1078, 1081-1086 Cod civil.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti au fost administrate proba cu interogatoriul reclamantei si  proba testimoniala, fiind audiati în acest sens martorii IL G, C D, Al I

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta constata ca actiunea formulata de reclamanta A R este întemeiata în parte pentru urmatoarele considerente:

Din probele administrate în cauza instanta retine ca pârâta a realizat un clip publicitar pentru a-si promova produsele, la realizarea acestuia folosindu-se de serviciile reclamantei cu care s-a înteles sa-i plateasca suma de 100 EURO, suma care însa nu a fost achitata pâna în prezent.

Astfel, instanta retine ca pârâta nu a infirmat faptul ca la realizarea clipului publicitar s-a folosit de serviciile reclamantei pe care pâna în prezent nu le-a platit, invocând numai ca plata nu s-a putut efectua din culpa reclamantei care trebuia sa se prezinte cu un contract ce urma a fi semnat de parti si în baza caruia sa fie efectuata plata.

De asemenea martorul I L G (fila 38) a declarat ca s-a ocupat, din partea pârâtei, de realizarea clipului publicitar, înainte de realizarea filmarilor reclamanta solicitând pentru serviciile sale suma de 100 de EURO ce urma sa fie achitata în ziua urmatoare, dupa semnarea unui contract însa datorita faptului ca banii respectivi nu au fost obtinuti nici contractul nu a mai fost semnat, în luna martie 2009 reclamanta nemaifiind de acord cu suma convenita initial.

Suma de 100 de EURO si faptul ca aceasta sa fie achitata a doua zi dupa filmarea clipului publicitar au fost confirmate si de martorul C D (fila 39), instanta retinând ca nu au fost dovedite faptul ca între parti sa fi existat o întelegere prin care pârâta sa se fi angajat ca nu va difuza clipul publicitar mai înainte de efectuarea platii si nici faptul ca acel clip publicitar sa fie difuzat numai o perioada limitata de timp.

Instanta retine ca în speta nu poate fi vorba de încalcarea dretului de autor invocat de reclamanta în actiunea formulata, conform art. 3 din Legea nr. 8/1996 autorul fiind persoana carea a creat opera si nu persoana care numai a filmat pentru realizarea unui clip publicitar, clip care a fost conceput de o alta persoana.

Instanta apreciaza de asemenea pe de o parte ca nu se poate retine în speta ca difuzarea clipului publicitar a creat un prejudiciu imaginii artistice a reclamantei, neexistând date concrete din care sa rezulte acest aspect iar pe de alta parte ca difuzarea clipului publicitar nu a fost de natura a aduce atingere valorilor nepatrimoniale ce definesc fiinta umana pentru ca reclamanta sa fie îndreptatita sa primeasca despagubiri sub forma daunelor morale, aceasta cunoscând de la bun început ca acel clip urmeaza sa fie difuzat, iar simplul fapt ca serviciile sale la realizarea clipului nu au fost remunerate pâna în prezent nu pot conduce la o altfel de concluzie.

Având în vedere starea de fapt retinuta de instanta de judecata, vazând si dispozitiile art. 969 Cod civil conform carora conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante, instanta urmeaza sa admita în parte actiunea formulata de reclamanta AR în contradictoriu cu pârâta SC S SRL si sa oblige pârâta la plata catre reclamanta a sumei de 100 Euro în echivalent în lei la data platii,  conform cursului de schimb al B.N.R.

Având în vedere dispozitiile art. 274 si 276 Cod de procedura civila conform carora partea care cade în pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuieli de judecata iar când pretentiile partilor au fost încuviintate numai în parte instanta va aprecia în ce masura acestea vor putea fi obligate la plata cheltuielilor de judecata, instanta urmeaza sa oblige pârâta la plata catre reclamant a sumei de 393 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând onorariu de avocat si taxa judiciara de timbru calculata la valoarea pretentiilor admise.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

 IN NUMELE LEGII

HOTARASTE :

Admite în parte actiunea formulata de reclamanta A R, domiciliata în ...în contradictoriu cu pârâta S.C S.SRL,  cu sediul în .........

Obliga pârâta la plata catre reclamanta a sumei de 100 Euro în echivalent în lei la data platii,  conform cursului de schimb al B.N.R

Obliga pârâta la plata catre reclamanta a sumei de 393 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica, azi 09.02.2010.

PRESEDINTE, GREFIER,

 Red.MS/teh.MS

 4 ex/ 05.03.2010

Domenii speta