Recurs inadmisibil.

Hotărâre 4521 din 01.07.2014


Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Prin sentinţa nr. 32 din 14 Ianuarie 2014, pronunţată de Tribunalul Dolj - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 9544/63/2013*, s-a respins cererea formulată de reclamanta SC x SRL, în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA - prin Sucursala Centrul Regional de Exploatare şi Întreţinere CF Craiova, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinţei nr. 32 din 14 Ianuarie 2014, pronunţată de Tribunalul Dolj - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 9544/63/2013*, a declarat recurs reclamanta SC x SRL.

În şedinţa publică, Curtea, potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. 3 Noul Cod Procedură Civilă raportat la art. 28716 din Ordonanţa de Urgenţă  nr. 34/2006, a invocat şi a pus în discuţia părţilor inadmisibilitatea căii de atac formulată.

Curtea a respins recursul ca inadmisibil pentru considerentele ce succed:

Raporturile juridice între părţi s-au constituit sub imperiul Ordonanţei de Urgenţă  nr. 34/2006, aşa cum rezultă din contractul de execuţie lucrări.

Obiectul acţiunii se circumscrie domeniului de aplicare al dispoziţiilor art. 286 alin. 1 din Ordonanţa de Urgenţă  nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, conform cu care „1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante”.

Întrucât obiectul cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă derivă din executarea obligaţiilor dintr-un contract de achiziţie publică, sunt aplicabile regulile speciale din Ordonanţa de Urgenţă  nr. 34/2006 şi Hotărârea Guvernului  nr. 925/2006, derogatorii de la dreptul comun în materia litigiilor de contencios administrativ.

Art. 28716 alin. 1 din Ordonanţa de Urgenţă  nr. 34/2006 prevede că „Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată numai cu apel, în termen de 5 zile de la comunicare. Apelul se judecă de curtea de apel”.

Textul de lege reglementează posibilitatea ca anumite categorii de hotărâri să fie atacate numai cu apel. Textul conţine norme de procedură care, potrivit art. 126 alin. 2 din Constituţie, sunt stabilite de legiuitor în considerarea unor situaţii speciale, fără a înfrânge drepturile şi principiile fundamentale.

Curtea a reţinut că, ori de câte ori suntem într-o materie în care există o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, în ceea ce priveşte calea de atac şi termenul de exercitare, dispoziţiile acestei legi speciale au prioritate în aplicare.

În speţa de faţă, se aplică o lege specială, Ordonanţa de Urgenţă  nr. 34/2006, care derogă de la dreptul comun în materia litigiilor de contencios administrativ.

Faţă de obiectul acţiunii şi dispoziţiile exprese ale art. 28716 alin. 1 din Ordonanţa de Urgenţă  nr. 34/2006, calea de atac căreia îi este supusă sentinţa nr. 32 din 14 Ianuarie 2014, pronunţată de Tribunalul Dolj - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 9544/63/2013* este apelul.

Potrivit art. 457 din Noul Cod de procedură civilă „(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

(2) Menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.

(3) Dacă instanţa respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea menţiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunţată de instanţa de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părţilor care au luat parte la judecata în care s-a pronunţat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege”.

Acest text consacră principiul legalităţii căii de atac, potrivit căruia în concursul dintre o menţiune greşită în dispozitivul hotărârii cu privire la denumirea, condiţiile şi termenul în care poate fi atacată o hotărâre judecătorească şi dispoziţia legală care reglementează aceste aspecte are prioritate cea din urmă, iar nu dispoziţia judecătorului.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

În speţă, în dispozitivul hotărârii este prevăzută calea de atac a recursului în termen de 15 zile de la comunicare, menţiune căreia recurenta s-a conformat, ori, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 457 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă  , hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Reclamanta a avut o conduită în sensul indicat în dispozitivul hotărârii, bazându-se pe aparenţa de legalitate a hotărârii judecătoreşti şi acţionând în considerarea menţiunilor eronate din dispozitiv.

În această situaţie, devin incidente dispoziţiile art. 457 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă  conform cărora menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.

În consecinţă, faţă de dispoziţiile art. 457 alin. 3 din Noul Cod de procedură civilă, Curtea a respins ca inadmisibilă calea de atac a recursului în considerarea menţiunii inexacte din dispozitiv, iar de la data comunicării prezentei hotărâri părţile au dreptul de a exercita calea de atac a apelului împotriva sentinţei nr. 32 din 14 ianuarie 2014, pronunţată de Tribunalul Dolj - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 9544/63/2013*, în termenul de 5 zile de la comunicare prevăzut de art. 28716 alin. 1 din Ordonanţa de Urgenţă  nr. 34/2006.

Drepturile părţilor nu sunt în vreun fel prejudiciate, ci, dimpotrivă, au astfel posibilitatea de a-şi adapta conduita procesuală la dispoziţiile legii, ceea ce răspunde rigorilor unei proceduri echitabile.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. 1 raportat la art. 457 din Noul Cod de procedură civilă, Curtea a respins recursul ca inadmisibil.