Vătămare corporală din culpă

Sentinţă penală 88 din 27.05.2015


Faţă de actele şi lucrările dosarului, administrate în ambele faze procesuale, instanţa a reţinut că, în dimineaţa zilei de 24.07.2013, inculpatul minor L.R.D., în vârstă de 17 ani, s-a deplasat la imobilele aflate în construcţie şi aparţinând  părţii vătămate U.G., situate în  satul/comuna  xxx, judeţul xxxx (intersecţia DN 2E cu DJ 209 H), unde  bunicul său vitreg, P.N., lucra ca paznic. În curtea acestor imobile se afla parcat autoturismul  marca Mercedes Benz, nr. Înmatriculare xxxx, aparţinând  părţii vătămate sus menţionate.  În jurul orei 12,00, au venit în acea locaţie pentru a se întâlni cu inculpatul şi minorele G.I.S. şi G.A.E. Inculpatul a sustras cheile autoturismului dintr-un dulap metalic situat în unul din imobile şi s-a urcat la volanul autovehiculului, împreună cu cele două minore, cu intenţia de a le duce la domiciliu( în aceeaşi localitate), deşi nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

 În zona km 1+900 m, pe un sector de drum în curbă la stânga (DN 2E – DC 11 xxxx şi DJ 155 P) din cauza vitezei excesive şi a lipsei de experienţă, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers, a părăsit suprafaţa  carosabilă şi a pătruns pe terenul aparţinând numitei C.L., unde a acroşat pe partea vătămată B.I., aceasta suferint leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare un nr. iniţial, de zile de vindecare de 75- 80 ( zile), iar în urma reexaminării, de 40- 150( zile).  După ce a lovit-o pe partea vătămată, a continuat deplasarea (a circulat pe o distanţă de aproximativ 6 km), intrând în coliziune cu imobilul aparţinând numitei C.L. (situat la 33 m de DJ 155 P).

Raportat la cele sus menţionate, instanţa constată  că inculpatul se face vinovat de infracţiunile  reţinute în sarcina sa: ,,vătămare corporală din culpă” , prev. si ped. de art.  196  alin 2 şi 3 Cod penal,  (parte vătămată B.I.),  respectiv, cea de “ conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă  permis de conducere” , prev. si ped. de art.  335 lin. 1 Cod penal, ambele cu  cu aplicarea art. 113, 38 alin 1 şi 2 din Codul penal., cu reţinerea art. 396 alin(10), 375 , 374 , 377, toate din Codul de procedură penală şi pentru care a fost cercetat şi trimis în judecată.

In temeiul art. 396 alin 2 din Codul penal actual, corob cu art. 3 din Legea nr. 255 din 19 iulie 2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de  procedură penală, constată incidente dispoziţiile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, respectiv, Noul Codul penal, sens în care, instanţa constată, că faptele există, constituie infracţiune, au fost săvârşite de inculpat în calitate de autor şi, pe cale de consecinţă, urmează să îi aplice o măsura educativă neprivativă de  libertate ( asistare zilnică, prevăzută de art. 115 alin(1) lit. d) , cu aplicarea art.120, ambele din Noul Cod penal.

 La stabilirea  măsurii educative care urmează a fi aplicată inculpatului minor, instanţa va avea în vedere, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74  din Noul Cod penal, respectiv  gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului care se evaluează după următoarele  criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale alev infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, precum şi nivelul de educaţie, vârsta, starea d4e sănătate, situaţia familială şi socială,  raportate la art. 114  din Noul Cod penal.

Potrivit alin(1) al art. 114 din Noul Cod penal,  faţă de minorul care,  la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între  14 şi 18 ani, se ia o măsură educativă neprivativă de libertate, iar conform alin( 2), faţă de  minorul prevăzut în alin (1),  se poate lua o măsură educativă privativă de de libertate în următoarele cazuri:

a) dacă a mai  săvârşit o infracţiune,  pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început  înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat;

b)  atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea  pe viaţă.

Astfel, instanţa va ţine  seama  de gradul de pericol social al faptei ce decurge  de plano din lezarea valorilor sociale  a patrimoniului persoanei vătămate, a integrităţii fizice şi morale a acestuia, precum şi de periculozitatea inculpatului care,  în plină zi, pe drum public, fără un minim de pregătire rutieră( nu are permis pentru nicio categorie atestată de vehicule),  a  sustras şi  condus pe drumul public  autovehiculul implicat  în  eveniment, în plină zi, ceea ce demostrează indiferenţa şi inconştienţa inculpatului( de a fi văzut de  alte persoane, de a răni a altă persoană, etc.,),  aspecte ce se pot produce  aproape la fiecare eveniment de această factură şi care, din păcate, a avut loc.

În ceea ce priveşte persoana inculpatului,  instanţa reţine că, acesta nu este cu antecedente penale,  este în ultimul an de liceu, nu a  mai fost sub incidenţa legii penale.

Totodată,  vor fi avute în vedere  şi propunerile  formulate de  Serviciul de Probaţiune xxxx prin referatul de evaluare întocmit de acesta.

Dispoziţiile  Noului Cod penal (art 114 alin (1)) nu permit aplicarea inculpatului minor  a altor măsuri decât cele educative (neprivative sau privative) de libertate, aşa cum rezultă din art. 115 din Noul Cod penal.

Aşa fiind,  în temeiul art.  129 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 114 alin 2 lit b Cod penal şi art. 125 Cod penal, aplică inculpatului L.R.D., fiul lui xxx si xxx, născut la data de xxx, în oraşul xxx, judeţul xx,  fără antecedente penale, studii 11 clase, fără ocupaţie, cu domiciliul în  satul xxx, comuna xxx, judeţul xxx,, studii  cetăţenie română, CNP xxx, C.I. seria xxx nr. xxxx, pentru săvârşirea infracţiunilor de “vătămare corporală din culpă” , prev. si ped. de art.  196  alin 2 şi 3 Cod penal, (parte vătămată B.I.),  respectiv, cea de “conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă  permis de conducere” , prev. si ped. de art.  335 lin. 1 Cod penal, ambele cu  cu aplicarea art. 113, 38 alin 1 şi 2 din Codul penal., cu reţinerea art. 396 alin (10), 375 , 374 , 377 , toate din Codul de procedură penală,  măsura educativă neprivativă de  libertate a asistării zilnice, prevăzută de art. 115 alin (1) lit. d) , cu aplicarea art.120, ambele din Codul penal,  pe o durată de 3 (trei) luni.

 Pe durata  executării măsurilor educative neprivative de libertate, impune  minorului obligaţia prevăzută de art. 121 alin (1) lit e): ,,să se prezinte la serviciul de probaţiune la datele  fixate de acesta.”

Cu privire la latura civila, instanţa constată următoarele:

În ceea ce priveşte  pretenţiile părţilor  civile Spitalul judeţean de urgenţă xxxxx,  în cuantum de  23289, 45 lei, precum şi a Serviciului  Judeţean de Ambulanţă xxxx, în cuantum  de  576,60 lei,  întrucât reprezintă cheltuielile de spitalizare ocazionate de internarea părţii civile B. I. ( fila 218 dosar),  urmează a fi admise.

Referitor la partea civilă  B.I.,  acesta a solicitat  obligarea în solidar a inculpatului cu societatea de asigurare, la pla sumei de 50000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, respectiv, c/val. zilelor de incapacitate de muncă, convalescenţă,  medicamente şi îngrijiri medicale, precum şi a sumei de 300000 lei, cu titlu de despăgubiri morale, fără însă, a face dovada pretenţiilor lor, în cuantumul solicitat- fila 216.

Răspunderea  civilă a asiguratorului este reglementată  prin dispoziţiile speciale ale legii civile -  Legea nr. 136/1995-, iar în cazul producerii unui accident de circulaţie având ca urmare cauzarea unui prejudiciu în care a fost implicat un autoturism pentru care s-a încheiat contract de asigurare de răspundere civilă obligatorie coexistă răspunderea civilă delictuală a persoanei care prin fapta sa a cauzat efecte păgubitoare, bazată pe dispoziţiile codului civil, cu răspunderea  contractuală a asigurătorului întemeiată pe contractul de asigurare  în condiţiile legii cadru (Legea nr. 136/1995) .

În cazul asigurărilor de răspundere civilă,  societatea de asigurare are obligaţia despăgubirii persoanelor  păgubite în limitele stabilite de contract sau lege,  odată cu producerea cazului asigurat conform art. 26 din Ordinul nr. 14/2011 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

 Conform art. 49 din Legea nr. 136/1995, asiguratorul acordă despăgubiri în baza contractului de asigurare pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum şi tramvaie şi pentru cheltuieli de asiguraţi în procesul civil, iar potrivit art. 50 din Lege, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea sau distrugerea de bunuri.

Articolul următor (51) prevede că, despăgubirile astfel cum sunt ele reglementate la art. 49 şi 50, se acordă şi în cazul în care cel  care a condus autovehiculul răspunzător de producerea accidentului este o altă persoană decât asiguratul.

 Aşadar, asiguratorul plăteşte nemijlocit celui păgubit prin accident de autovehicul, în măsura în care acesta  nu a fost despăgubit de asigurat.

 Concluzionând, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse pe teritoriul României de  vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în străinătate, se exercită împotriva  asiguratorului  prin  reprezentanţele de despăgubiri sau prin  Biroul Asiguratorilor de Vehicule din România, după caz, dacă sunt  îndeplinite condiţiile prevăzute la  48 alin 2:  …,, persoanele care intră pe teritoriul României cu vehicule înmatriculate/înregistrate în afara teritoriului României se consideră asigurate, în condiţiile prezentei legi, dacă posedă documente internaţionale  de asigurare valabile în România.”.

În speţă, autoturismul implicat nu deţinea documente de asigurare valabile în România.

Potrivit  reglementării exprese  din art. 54 alin 2 din Legea nr 136/1995 privind asigurările şi  reasigurările în  România, Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România, are calitatea de mandatar legal al societăţilor de asigurare din străinătate care eliberează documente de asigurare ,,Carte verde”, valabilă pe teritoriul României.

În această calitate, activitatea B.A.A.R., se subordonează regulilor esenţiale ale mandatului civil- fila 348

 Aceasta, ca urmare a faptului că, Biroul Naţional Carte Verde din Marea Britanie este semnatar al Acordului Multilateral de Garantare, acord la care a aderat şi Biroul Naţional Carte Verde din România ( B.A.A.R.),  începând cu 01.08.2007( Decizia nr. 2007/482/EC  din 09.07. 2007).

Întrucât nici B.A.A.R.  şi nici Biroul Naţional CARTE  VERDE  din Marea Britanie nu au  reuşit să identifice vreun asigurator RCA/Carte Verde pentru autoturismul marca Mercedes Benz, nr. de înmatriculare xxxxx, în speţă nu pot fi reţinute dispoziţiile art. 54 alin 2,  corob cu art. 48 alin2, ambele din Legea nr. 136/1995.

În atare situaţie, pentru autovehiculele înmatriculate în  Spaţiul Economic European (este şi cazul Marii Britanii),  nefiind asigurat, devid aplicabile  prevederile din Preambul, respectiv, Decizia 91/323/ CEE; Decizia nr. 2003/564/CE; Decizia 2007/482/CE şi Addendumul nr.3, sens în care,  chiar şi în lipsa unei poliţe de asigurare valabile, îi revine obligaţia de despăgubire, fără însă a putea opune persoanei păgubite beneficiul de discuţiune în raport cu persoana celui vinovat (inculpatul) de producerea accidentului, împotriva căruia, desigur, are  acţiune în regres (pentru recuperarea despăgubirilor plătite).

 Cu privire la reparaţia- materială şi morală -,  aceasta trebuie să fie probată, fără putinţă de tăgadă şi raportată la situaţia de fapt, exprimată prin declaraţiile părţii vătămate, a martorilor(referitoare  la faptul că s-a deplasat cu dificultate o perioadă  îndelungată, a urmat tratament medicamentos, a avut dureri etc.,) - în acest sens,  decizia nr. 165/23.02.2015  a Curţii de Apel xxxx, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În  dovedirea pretenţiilor civile,  sub acest aspect, au fost depuse bonurile fiscale eliberate de diferite farmacii din xxx, bonuri care atestă deplasările invocate prin cerere, chitanţe pentru efectuarea de investigaţii medicale.

Suma solicitată cu acest titlu, potrivit cererii formulate în acest sens, este de  50000 lei,  însă,  parte din despăgubirile solicitate se regăsesc în suma acordată cu acest titlu unităţilor spitaliceşti, care, la rândul lor, s-au constituit parte civilă în cauză, astfel încât, partea vătămată s-ar afla în situaţia imbogăţirii fără justă cauză). Pentru alte cheltuieli cu tratament medicamentos, incapacitate de muncă, acte din care să rezulte veniturile încasate anterior  conflictului, a modului cum s-au diminuat acestea  ulterior,  pentru părţile vătămate- civile, etc., nu au fost depuse, sens în care urmează a fi admisă în limita sumei de 5878 lei.

În acest sens sunt şi  art. 49 alin 1, lit. a-d din Normele  aprobate prin Ordinul nr. 14/2011 al CSA,  în vigoare la data producerii accidentului.

Cu privire la daunele morale, solicitate, se impun precizări.

Astfel, suferinţele oricărei persoane, în cazul unui accident,  nu pot fi supuse niciunei evaluări economice, indiferent la ce mijloace s-ar apela, însă, la stabilirea întinderii acestor despăgubiri, trebuie avute în vedere, desigur,  criterii şi principii referitoare la  gravitatea prejudiciului nepatrimonial, la importanţa valorii lezate, durata în timp a consecinţelor vătămătoare sau perpetuarea acestora, natura suferinţelor şi intensitatea lor, ecoul social şi influenţa asupra vieţii personale şi sociale, importanţa şi interiorizarea efectelor vătămătoare cu elemente subiective  de percepţie, care pot duce la alterarea personalităţii  persoanei prejudiciate, aspecte şi  corelaţii legate de vârsta, sexul, poziţia socială a persoanei prejudiciate.

În acest sens, Decia nr. 4458 din 27 mai 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pri care s-a statuat “...Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare. Cuantumul daunelor morale se stabileşte prin  apreciere, ca urmare a aplicării de către instanţa de judecată a criteriilor  referitoare  la consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic şi psihic, importanţa  valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care le-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs victimei…”

 Prin urmare, ,, repararea  prejudiciului moral este tot atât de legitimă ca şi repararea prejudiciului patrimonial, iar despăgubirile  acordate părţii vătămate trebuie să constituie întotdeauna o justă şi integrală reparaţie a daunelor suferite şi pot fi stabilite după principiile dreptului civil, într-o  globală, corectă şi fără exagerări(  ÎCCJ, dec. nr. 2129/2013; C.A. xxx, dec. pen. Nr. 163/2011), sens în care suma acordată cu acest titlu va fi în limita sumei de  70000 lei.

Faţă de  cele mai sus dezvoltate, date fiind şi dispoziţiile art. 19, 397 Cod procedură penală, instanţa urmează a  obliga  asiguratorul BIROUL NAŢIONAL CARTE VERDE  din Marea Britanie (MOTOR INSURERS BUREAU) - prin mandatar BIROUL ASIGURATORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA (B.A.A.R) să plătească:

- părţii civile B.I., suma de  70 000 lei, cu titlu de daune morale;

- Spitalului  Judeţean de Urgenţă  xxxxx, cu sediul în Municipiul  xxxx,  B-dul xxx, nr. xx, judeţul xx,  suma de 23289, 45 lei;

- Serviciului  Judeţean de Ambulanţă xxx, cu sediul în Municipiul  xxx,  strada xxx, nr. 3, judeţul xxx,  suma de  576,60 lei

- părţii civile B.I., suma de 5878 lei, toate cu titlu de despăgubiri civile.

În temeiul art. 50 alin 1 din Legea  nr. 136/1995 corob cu art.  276 din  Codul de procedură penală,  asiguratorul BIROUL NAŢIONAL CARTE VERDE  din Marea Britanie (MOTOR INSURERS BUREAU) - prin mandatar BIROUL ASIGURATORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA( B.A.A.R.), va fi obligat la plata sumei de 7000 lei, către partea civilă B. I., cu titlu de cheltuieli judiciare (onorariu avocat).

 În temeiul art. 275 Cod procedură penală, inculpatul va fi  obligat să plătească statului  suma de 1.000 cu titlu de cheltuieli judiciare.

În temeiul art.  129 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 114 alin 2 lit b Cod penal şi art. 125 Cod penal, aplică inculpatului L.R.D., fiul lui xxx si xxx, născut la data de xxx, în oraşul xxx, judeţul xxx,  fără antecedente penale, studii 11 clase, fără ocupaţie, cu domiciliul în  satul xxx, comuna xxx, judeţul xxx, studii  cetăţenie română, CNP xxxxx, C.I. seria xxx nr. xxxx, pentru săvârşirea infracţiunilor de “vătămare corporală din culpă” , prev. si ped. de art.  196  alin 2 şi 3 Cod penal, ( parte vătămată  B.I.),  respectiv, cea de “conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă  permis de conducere” , prev. si ped. de art.  335 lin. 1 Cod penal, ambele cu  cu aplicarea art. 113, 38 alin 1 şi 2 din Codul penal., cu reţinerea art. 396 alin (10), 375 , 374 , 377 , toate din Codul de procedură penală,  măsura educativă neprivativă de  libertate a asistării zilnice, prevăzută de art. 115 alin(1) lit. d) , cu aplicarea art.120, ambele din Codul penal,  pe o durată de 3(trei) luni.

Pe durata  executării măsurilor educative neprivative de libertate, impune  minorului obligaţia prevăzută de art. 121 alin (1) lit e): ,,să se prezinte la serviciul de probaţiune la datele  fixate de acesta;”

Admite în parte acţiunea civilă şi-n consecinţă:

Obligă asiguratorul BIROUL NAŢIONAL CARTE VERDE din Marea Britanie (MOTOR INSURERS BUREAU) - prin mandatar BIROUL ASIGURATORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA (B.A.A.R.),  cu sediul în Municipiul xxx, sector II,  strada xxx,  nr. xxx,  etaj xxx, judeţul xxx  să plătească părţilor civile :

- Spitalul  Judeţean de Urgenţă  xxxx, cu sediul în Municipiul  xx,  xxx xx, nr. xx, judeţul xxx,  suma de 23289, 45 lei;

- Serviciul  Judeţean de Ambulanţă xxx, cu sediul în Municipiul  xxx,  strada xxx, nr. x, judeţul x,  suma de  576,60 lei;

- Părţii civile B. I., suma de 5878 lei, toate cu titlu de despăgubiri civile.

 Obligă asiguratorul BIROUL NAŢIONAL CARTE VERDE din Marea Britanie (MOTOR INSURERS BUREAU) - prin mandatar BIROUL ASIGURATORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA (B.A.A.R.),  cu sediul în Municipiul xxx, sector xxx,  strada xxx,  nrxxx,  etaj xxx, judeţul xx  să plătească părţii civile Bîgu Ioan, suma de  70 000 lei, cu titlu de daune morale.

Obligă asiguratorul BIROUL NAŢIONAL CARTE VERDE din Marea Britanie (MOTOR INSURERS BUREAU) - prin mandatar BIROUL ASIGURATORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA( B.A.A.R.),  cu sediul în Municipiul xxx, sector xxx,  strada xxx,  nr. xxx,  etaj xxx, judeţul xxx  să plătească părţii civile B. I., suma de  7 000 lei, cu titlu de  cheltuieli judiciare (onorariu avocat).

Obligă pe  inculpat, să plătească statului  suma de 1.000 cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel  în termen de 10 zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria xxx, prin Serviciul Arhivă.

Domenii speta