Nerespectarea clauzelor contractuale sub aspectul calităţii lucrărilor executate şi a caietului de sarcini nu poate îndreptăţii partea la promovarea unei acţiuni în instanţă pentru obligarea cocontractantului său la plata valorii întregului contract.

Asupra apelului de faţă:

Prin acţiunea formulată la data de 21.11.2011 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov sub nr. 14159/62/2011, reclamanta S.C. P.C.G. S.R.L. B. a chemat în judecată pe pârâta PRIMĂRIA ORAŞULUI Z., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta să plătească :

-suma de 634.774,03 lei reprezentând facturi restante – factura nr. 230/22.06.2010, factura nr. 233/28.06.2010 şi factura nr. 234/28.06.2010;

-suma de 84.107,78 lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate din iunie 2010 până la data de 14.10.2010;

-suma de 37.540,60 lei, reprezentând penalităţi de întârziere calculate pentru perioada 15.10.2010 – 22.11.2010.

A mai solicitat reclamanta obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere calculate de la data de 22.11.2010 până la plata efectivă. Cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu de avocat.

Prin sentinţa civilă nr. 752/2014 pronunţată de Tribunalul Braşov a fost respinsă  acţiunea formulată şi precizată de reclamanta S.C. P.C.G. S.R.L. B., în contradictoriu cu pârâtul Oraşul Z., prin Primar.

A fost respinsă cererea de chemare în garanţie formulată de către pârâtă, faţă de chemata în garanţie A.F.M. B..

A fost obligată reclamanta să plătească pârâtului Oraşul Z., prin Primar suma de 7057 lei cu titlu de cheltuieli de judecată şi expertului Ţ.E.A., suma de 1525 lei, cu titlu de diferenţă onorariu expert.

Pentru a pronunţa astfel instanţa a reţinut următoarele:

Prin Contractul de lucrări nr. 07/20.04.2010 încheiat între Primăria Oraşului Z. în calitate de  achizitor și S.C. P.C.G. S.R.L., în calitate de executant, acesta din urmă s-a obligat să execute, finalizeze şi respectiv, să întreţină proiectul tehnic faza detalii de execuţie şi realizarea unor lucrări pentru „Îmbunătăţirea calităţii mediului prin realizarea parcului în oraşul Z., […]”.

Preţul convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil executantului de către achizitor, conform graficului de plăţi este de 779.783,89 lei, la care se adaugă 148.158,95 lei reprezentând TVA. Prin Actul adiţional nr. 1/15.05.2010, părţile au convenit ca preţul contractului să fie de 944.700 lei la care se adaugă 179.493 lei reprezentând TVA.

Potrivit Memoriului Tehnic – Dispoziţia de şantier nr. 1/14.05.2010 pentru obiectivul „Îmbunătăţirea calităţii mediului prin realizarea parcului în oraşul Z., […]”,  acest proiect urmărea amenajarea parcului în zonă şi presupunea executarea următoarelor lucrări: plantări arbori, arbuşti şi lucrări de amenajare a zonelor de iarbă; realizarea unei instalaţii de iluminat; amenajarea de alei, amenajarea unui spaţiu de joacă; montarea de mobilier de parc. Prin acelaşi memoriu s-a propus : realizarea unei suprafeţe suplimentare de alei pentru creşterea gradului de utilizare a parcului prin realizarea unei pieţe centrale în care se pot desfăşura diferite evenimente socio-culturale precum: „Ziua Copilului”, „1 Martie”, „Moş Nicolae”; îmbunătăţirea materialului dendrologic prin plantarea suplimentară de arbori şi arbuşti; îmbunătăţirea aspectului prin plantarea suplimentară de flori; realizarea unui loc de joacă din localitate. Cantităţile de lucrări suplimentare au fost menţionate în aceeaşi Dispoziţie, acestea fiind: execuţie pavaj cu pavele ecologice cu dislocarea aferentă a solului – 400 mp; montaj borduri aferent spaţiilor pavate – 150 m; plantări puieţi de arbori, plantări arbuşti, plantări flori; montaj echipamente loc de joacă (element complex 5 – 12 ani) 1 buc; montaj echipamente loc de joacă (colibă căţărare) 1 buc; execuţie suprafaţă suplimentară loc de joacă – 100 mp.

Potrivit art. 6 din contract, durata de execuţie a lucrărilor este de 6 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Acest ordin (nr. 6797/09.06.2010) a fost dat cu începere de la data de 10.06.2010.

La data de 22.06.2010, reclamanta a emis factura nr. 230 în valoare de 566.348,60 lei, din care pârâtul a achitat suma de 288.992,55 lei, iar la data de 28.06.2010 a emis facturile nr. 233 şi 234, în cuantum de 190.158,14 lei şi respectiv, 59.653,61 lei, sumele conţinând TVA. Apreciind că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată la scadenţă, reclamanta a emis factura nr.27/22.11.2010, pentru suma de 37.540,60 lei reprezentând penalităţi aferente perioadei 15.10.2010 – 22.11.2010.

Pârâtul a învederat instanţei că nu şi-a însuşit în totalitate facturile emise de reclamantă deoarece lucrările executate de către aceasta erau de slabă calitate, nu au fost finalizate, astfel că nici nu au fost recepţionate.

În acest sens, a întocmit o situaţie de plăţi prin care a menţionat lucrările ce nu au fost acceptate la plată şi respectiv, cele care au fost acceptate la plată.

Refuzul pârâtului de a efectua plata facturilor ce fac obiectul prezentului litigiu este întemeiat.

Din raportul de expertiză tehnică efectuat de expert Ț.E. s-a reținut că reclamanta nu a respectat contractul nr. 07/2010 și actul adițional nr. 1/2010, Oferta tehnică și Proiectul tehnic, nefiind efectuate în totalitate, prezintă deficiențe calitative, fiind inestetice și neîngrijite. Mai mult, s-a reținut că: aparatul tematic ”barca” s-a realizat sub altă formă decât cea stabilită în anexa 8  – în realitate fiind o îngrădire fixă, cu formă de barcă, nefinisată, inestetică, amplasată direct pe teren; aparatul joacă pe resort, căsuța pentru cățărare și topoganul 5-12 ani nu au fost identificate pe teren; leagănul cu 2 locuri destinat grupei de vârstă 3-10 ani nu a fost identificat pe teren, regăsindu-se în schimb un leagăn cu 6 locuri; complexul de joacă 3-5 și respectiv 5-12 ani au fost realizate sub altă formă. În cea ce privește mobilierul de parc, expertul a constatat că reclamanta în calitate de executant nu a respectat proiectul tehnic. Astfel, banca construită are un soclu inestetic, lemnul nu este de esență stejar care este un lemn prețios, de calitate superioară, ci de rășinoase și nu este tratat, dimensiunea din proiect nu este respectată, grosimea măsurată fiind de 4 cm, în loc de 10 cm cât este în fișa tehnică, prinderea de bloc nu este cea prevăzută în proiect, fiind o fixare nefinisată, cu profile metalice și șuruburi; banca monopicior a fost executată neîngrijit, esența lemnului nu este stejar, partea de șezut prezintă o curbură mai mare decât în fișa tehnică, cu distanțe neregulate între şipci, șuruburi ieșite în afara fundației; coșurile de gunoi au fost executate neîngrijit, nu a fost respectată cerința privind esența lemnului și nici forma, șipcile nu au dimensiunile din fișa tehnică; stâlpi de iluminat au o execuție neîngrijită, îmbinarea elementelor verticale a fost realizată neglijent prin sudură, are o altă formă, iar sticla nu este fumurie.

Alte deficiențe constatate de expert sunt: la lucrările ”alei” – nu s-a prezentat un plan detailat cu trasarea aleilor, dimensiunilor acestora; la lucrări ”borduri” – nu s-a executat în totalitate, iar pentru bordurile din piatră cubică, întrucât fundația din beton a fost neconformă, s-au desprins parțial elemente de bordură; la lucrarea ”nisip stabilizat” – nu s-a respectat grosimea nisipului de minim 10 cm, iar la delimitarea rondurilor de flori – s-a folosit în locul pietrișului decorativ, piatră albă spartă (de carieră), montată cu un aspect inestetic; tabloul electric nu este protejat, având tubulatura la vedere; pergolele au modele diferite, lemnul nu este finisat, prinderea este defectuoasă, lemnul netratat; fântâna arteziană nu a fost finalizată și de altfel, nu apare în ofertă; echipamentele nu au fost însoțite de Certificatul TUV în conformitate cu normativele europene și certificate tip emis de ISCIR CERT.

Examinând Raportul de expertiză tehnică electroenergetică efectuată de expert I.G., instanța a reținut că lucrarea – instalație de iluminat public/arhitectural/ornamental a fost executată total diferit față de prevederile Caietului de sarcini și ale Proiectului Tehnic, dar și față de oferta inițială, fiind tratată cu superficialitate, lipsă de profesionalism și responsabilitate. Expertul a constatat diferențe și deficiențe majore, astfel: cele 2 tronsoane ale stâlpului s-au îmbinat prin sudură neșlefuită, neutilizându-se inele de îmbinare, conform proiect; ambele tronsoane au fost vopsite în aceeași culoare gri, diminuând aspectul estetic al stâlpilor, în loc de gri-argintiu – tronsonul inferior și  respectiv,  maro – tronsonul superior; la o parte din stâlpi nu s-au montat cutii de conexiuni cu cleme, ci s-au făcut legături matisate, învelite cu bandă izolatoare; corpurile de iluminat utilizate sunt fragile, mult mai puțin robuste decât cele din prospect și au sticla dispersoare clară, nu fumurie, fiind echipate în mod aleatoriu, cu 3 tipuri de lămpi : cu iodură de sodiu de 70W, economice de 55W și economice de 15W, în loc de lămpi cu halogenuri metalice de 100W, iar datorită fragilității lor, probabil din cauza vântului, s-au spart sistemele de prindere ale acestora pe stâlpii nr. 6, 9, 11, 16, 17 și 22, ajungând în poziție dezaxată și s-a spart capacul de la stâlpul 19; tabloul de distribuție – în cutie metalică vopsită este montat pe un suport certical la circa 1 m înălțime, iar circuitele în cablu, protejate în tuburi de protecție flexibile sunt lăsate libere de la baza tabloului, la sol, fără să fie închise într-un jgheab metalic, putând provoca electrocutarea accidentală.

A menționat expertul că deficiențele și altele privind nivelarea și aranjarea terenului după pozarea stâlpilor și cablurilor au cauzat nerecepționarea lucrării de către beneficiar, fiind nefinalizate de executant. Pentru acest motiv, constructorul a întrerupt lucrările în stadiul în care se aflau, pârâtul fiind nevoit să pună sub tensiune instalația de iluminat pietonal, cu ajutorul firmei de profil de exploatare a iluminatului public – S.C. E.S.. A precizat expertul că, după punerea în funcțiune a instalației de iluminat, s-a constatat că anumiți stâlpi curentează, întrucât nu au fost făcute corect legăturile electrice nici la tabloul de distribuție și comanda și nici la stâlpi (fără cutii de conexiune cu cleme). În acest sens, au fost depuse la dosar procesele-verbale privind remedierile efectuate de S.C. E.S., lucrărilor executate neconform, de către reclamantă, față de refuzul acesteia de a reface și finaliza corespunzător lucrarea contractată, conform caietului de sarcini și a ofertei.

Relevante pentru modalitatea efectuării acestor lucrări de către reclamantă sunt și înscrisurile de la dosar, respectiv, procesul verbal încheiat de organele de poliție la data de 07.04.2011, Raportul de audit intern din 15.07.2010, sesizarea formulată de locatarii din străzile C. și P., dovada că lucrările de asfaltare a trotuarelor din Parcul C. au fost executate în cursul anului 2011 de o altă societate decât reclamanta.

Prin raportul de expertiză efectuat de expert tehnic I.I., urmare a deplasărilor la fața locului, expertul a constat că potrivit proiectului inițial, reclamanta trebuia să planteze: 171 arbori (16 bucăţi tei, 12 bucăţi frasin, 49 bucăţi stejar, 14 bucăţi platan, 54 bucăţi carpen, 12 bucăţi salcie, 14 bucăţi magnolie); 132 arbuști (8 bucăţi tuia, 14 bucăţi cătină, 11 bucăţi liliac, 24 bucăţi tufă, 11 bucăţi răchițică, 16 bucăţi tufă galbenă, 14 bucăţi tufă China, 10 bucăţi corn, 24 bucăţi ienupăr); 494 flori perene (220 bucăţi trandafir, 120 bucăţi mac, 45 bucăţi păiuș, 27 bucăţi  coada șoricelului, 37 bucăţi levănțică, 45 bucăţi pennisetum); 1945 buc. plantații de merișor; 5498 bucăţi - semănat gazon.

A menționat expertul că acest număr mare de arbori, arbuști și flori trebuia plantat în zone clar delimitate și marcate cu jaloane și stegulețe, conform unor schițe cu orânduirea în spațiu a fiecărui exemplar, însă pe teren nu s-a găsit o delimitare a zonelor de plantat. A precizat expertul că ceea ce urma să se execute nu era un parc nou, ci o modernizare a parcului existent, constând în diversificarea și îmbogățirea florei, a dotării lui cu mobilier adecvat, inclusiv de joacă, cu sistem de iluminat și de udat.

Procedând la identificarea și numerotarea totală a exemplarelor plantate de reclamantă, precum și la identificarea exemplarelor viabile și a celor cu stare de vegetație lâncedă sau total compromise (complet uscate) expertul a constatat că, dintr-un total de 221 bucăţi decontați (171 bucăţi în proiect), doar 80 de arbori au fost plantați, din care, 58 sunt viabili; din 202 bucăţi  arbuști decontați (132 bucăţi în proiect), au fost plantați doar 76 bucăți, din care 72 viabili, iar din 944 bucăţi flori perene și anuale decontate, au fost plantate 275, toate fiind viabile.

A învederat expertul că, analizând cauzele care au dus la un procent de reușită atât de scăzut, a constatat că vetrele și gropile de plantat au dimensiunile de numai 60/60/85 cm, fașp de 1,5/1,5/1,5 m cât se prevedea în proiect și cât ar fi trebuit, neavând nici stratul de drenaj pe fundul gropii; rapura principală (pivotul) din sistemul radicelar lipsește, iar ramificațiile laterale sunt slab reprezentate.  A concluzionat expertul că modul de plantare este defectuos și poate fi cauza principală a uscării atâtor exemplare, la care se pot adăuga: ambalarea, transportul, păstrarea până în momentul plantării, precum și perioada concretă în care s-a făcut plantarea.

Răspunzând obiectivelor expertizei, expertul a menționat totodată că cioatele rezultate în urma tăierii unor arbori existenți pe teren la data începerii lucrării de către reclamantă nu au fost scoase din pământ, unele intrând în putrefacție, altele au lăstărit, existând toate în peluză, acoperite cu iarbă naturală; plantele puse în operă nu sunt etichetate; arborii plantați nu sunt ancorați cu autoclave; suprafețele plantate nu sunt acoperite cu niciun fel de materiale de protecție (scoarță de copac mărunțită sau alte materiale organice de protecție); terenul (gazonul) nu a fost însămânțat, fiind acoperit cu iarbă naturală, pe bază de festuca, fiind perfect identic cu suprafața virană (neprelucrată) dintre zona de est și zona de vest a parcului); nu s-a făcut nicio afânare a solului urmată de discuire si de spargere a bolovanilor cu rarița; nu s-a pus pământ nutritiv și nici nu s-a trecut cu tăvălugul.

Concluziile expertului se coroborează și cu înscrisul reprezentând adresa R.P.L.P.P.C., prin care se comunică pârâtului că în urma verificărilor din teren în data de 17.05.2011 s-a constatat că procentul de reușită este de cca. 15%, restul de 85% din totalul arborilor și arbuștilor ornamentali plantați fiind uscați sau prezentând o stare de vegetație lâncedă.

Față de considerentele reținute, instanța a constatat că apărările formulate de pârât, prin întâmpinare sunt întemeiate, reclamanta încălcând dispozițiile art. 9.1., art. 13.1. și 13.2. și respectiv, art. 15 din contractul încheiat de părți.

Potrivit art. 17.4. din același contract, plățile parțiale trebuie să fie făcute la cererea executantului la valoarea lucrărilor executate conform contractului, dovedite ca atare printr-o situație de lucrări provizorii, întocmită astfel încât să asigure o rapidă și sigură verificare a lor.

În cauză, reclamanta nu a depus înscrisuri privind dovada efectuării lucrărilor conform standardelor de calitate și caracteristicile tehnice stabilite prin Oferta tehnică, Caietul de sarcini și Proiectul tehnic, situații de lucrări, avize de însoțire a mărfii, certificate de calitate, dovada valorii acestora (facturi) și nici Procesele-verbale de recepție, la dosarul cauzei existând doar un proces-verbal de recepție parțială încheiat la data de 16.06.2010.

Potrivit art. 969 din vechiul Cod civil, convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante.

Reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor asumate de părţi prin contractul de lucrări nr. 07/20.04.2010, împrejurarea că fiecare dintre obligaţiile reciproce este cauza juridică a celeilalte, implică executarea de către ambele părţi a acestor obligaţii.

Pârâtul a efectuat o plată parţială, în cuantum de 288.992,55 lei, în limita lucrărilor acceptate la plată.

Câtă vreme reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia privind executarea lucrărilor conform contractului, la termenele şi în condiţiile tehnice şi calitative stabilite prin Caietul de sarcini și Proiectul tehnic şi fără a face dovada cheltuielilor efectuate pentru lucrările parţiale, nu poate pretinde executarea de către pârâtul Oraşul Z. a obligaţiei corelative, de plată a facturilor nr. 230/22.06.2010, nr. 233/28.06.2010 şi nr. 234/28.06.2010 apreciate ca fiind restante şi respectiv, a penalităţilor de întârziere.

Împotriva acestei sentinţe s-a declarat apel de apelanta S.C. P.C.G. S.R.L. B. şi de expertul I.I., criticându-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de apel, în ce priveşte apelul declarat de apelanta S.C. P.C.G. S.R.L. B.,  sentinţa este criticată pentru faptul că prima instanţă nu a ţinut cont de faptul că lucrările nu au fost finalizate ca urmare a aplicării de către partea cocontractantă a dispoziţiilor art. 17.3 din contract şi a sistării lucrărilor de către aceasta, termenul de execuţie fiind astfel prelungit cu perioada de sistare a lucrărilor. Factura nr.27/15.10.2010 în valoare de 37.540,60 lei privind valoarea penalităţilor a fost refuzată la plată de către pârâtă cu motivarea că nu există nicio datorie scadentă. Se mai arată că,  aşa cum s-a invocat şi în faţa instanţei de fond, apelanta reclamantă şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contract astfel încât refuzul de plată al autorităţii cocontractante este nejustificat.

Prima instanţă şi-a fundamentat soluţia pe concluziile rapoartelor de expertiză, care nu au avut în vedere faptul că aşa-zisele deficienţe constatate sau lipsa unor lucrări nu avea drept cauză o culpă a reclamantei, ci cauzele reale sunt trecerea timpului între momentul realizării acestora şi momentul efectuării expertizelor precum şi de lipsa întreţinerii din partea beneficiarului, care a permis degradările şi vandalizarea.

Se mai arată că, de vreme ce lucrările contractate au fost realizate acum patru ani, în situaţia în care nu au fost întreţinute acestea au suferit degradări care nu pot fi puse în sarcina apelantei.

Dacă instanţa de fond ar fi analizat în mod temeinic aspectele prezentate  de parte ar fi constatat că reclamanta şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contract iar eventualele deficienţe sau neîndepliniri reprezintă în realitate degradări care au la bază trecerea timpului şi lipsa întreţinerii acestora de către beneficiar.

În ceea ce priveşte recursul declarat de recurentul expert I.I., este criticată încheierea şedinţei publice din data de 04.11.2014, prin care s-a stabilit onorariul definitiv al acestuia, pentru lucrarea de expertiză efectuată în cauză.

Examinând sentinţa atacată în raport de criticile formulate instanţa apreciază că recursurile sunt nefondate şi în consecinţă vor fi respinse iar sentinţa primei instanţa va fi menţinută  ca legală şi temeinică în baza dispoziţiilor art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte recursul declarat de recurenta reclamantă, prima instanţă a pronunţat o sentinţă legală şi temeinică, reţinând în mod corect starea de fapt şi procedând la  aplicarea judicioasă a textelor de lege incidente în cauză.

Starea de fapt reţinută de instanţa de fond, rezultă fără îndoială din întregul material probatoriu administrat în cauză. În ansamblul probelor administrate în dosar o  importanţă majoră în acest sens au avut-o rapoartele de expertiză efectuate în cauză, prin care au fost  constatate de către toţi  experţii desemnaţi în cauză, deficienţele lucrărilor contractate de pârâtă. Aspectele reţinute pe larg de instanţa de fond, în ce priveşte  rapoartele  de expertiză nu au fost combătute în recurs decât  prin susţineri lipsite orice fundament probatoriu.

Astfel, s-a reţinut în mod corect de instanţa de fond că maniera în care au fost efectuate aceste lucrări este una care nu respectă standardele de calitate şi caracteristicile tehnice stabilite prin Oferta tehnică, Caietul de sarcini şi Proiectul tehnic, aspecte ce au fost constatate atât de experţi cât şi de reprezentanţii părţilor, reţinute prin procesul verbal de recepţie parţială.

Experţii desemnaţi în cauză nu au concluzionat în sensul că lucrările sunt degradate datorită faptului că nu au fost întreţinute de pârâtă aşa cum pretinde recurenta  ci dimpotrivă au constatat că nu au fost respectate condiţiile esenţiale avute în vedere cu ocazia contractării lucrărilor, nu au fost respectate standardele de calitate, nici  materialele  stabilite prin contract, instalaţia de iluminat a fost realizată complet diferit de prevederile Caietului de sarcini şi ale Proiectului Tehnic, iar în ce priveşte amenajarea spaţiilor verzi s-a constatat plantarea unui număr mai mic de arbori, în alte zone şi după alte criterii estetice, decât cele avute în vedere la momentul contractării lucrării.

Toate aceste deficienţe au fost constatate de experţi şi au fost evidenţiate pe larg şi în detaliu  în cuprinsul sentinţei ce face obiectul prezentului recurs, iar aspectele invocate de recurentă nu sunt de natură să atragă convingerea instanţei că reclamanta şi-a îndeplinit întocmai obligaţiile contractuale, pentru a fi îndreptăţită să pretindă pârâtei, la rândul ei  îndeplinirea obligaţiei contractuală, aceea de a plăti preţul stipulat în contract.

În ceea ce priveşte recursul declarat de recurentul expert I.I., acesta critică numai încheierea şedinţei publice din data de 04.11.2014 prin care i s-a stabilit onorariul definitiv asupra lucrării efectuate.

Prin încheierea şedinţei publice,  susmenţionate, instanţa de fond a stabilit ca  onorariu definitiv al expertului, suma de 3032 lei, în baza dispoziţiilor art. 22 alin. 2 din Ordonanţa nr. 2/2000. Prin aceiaşi încheiere se înaintează adresă către Biroul Local de Expertize Tehnice prin care se învederează că pârâta a achitat în plus către expertul I..I. suma de 4198 lei, sens în care solicită restituirea acestora. Expertul a justificat un astfel de onorariu motivat de faptul că a efectua lucrarea de două ori, implicând costuri suplimentare, ca urmare a faptului că primul raport de expertiză a fost considerat nul.

În mod corect prima instanţă a apreciat că valoarea raportului de expertiză se ridică la suma de 3032 lei, considerând că în principiu toate datele au fost valorificate din primul raport de expertiză.

Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin 2 din Ordonanţa  nr. 2/2000  la „termenul la care se pronunţă asupra raportului de expertiză sau, după caz, asupra suplimentului la raport, depus de expertul tehnic judiciar numit, organul cu atribuţii jurisdicţionale care a dispus efectuarea expertizei se pronunţă şi asupra sumei definitive solicitate de către expert, înştiinţând biroul local pentru expertize tehnice judiciare despre suma definitivă aprobată la plată expertului.”

În consecinţă  instanţa de judecată este suverană în aprecierea cuantumului definitiv al onorariului expertului, motiv pentru care acesta nu poate fi cenzurat de instanţa de control judiciar.

Pentru toate aceste considerente instanţa apreciază că recursurile  nu sunt întemeiate şi în consecinţă vor fi respinse iar sentinţa primei instanţe va fi menţinută ca legală şi temeinică în baza dispoziţiilor art. 312 Cod procedură civilă.

Domenii speta

Spete similare