Actiune in constatare

Sentinţa civilă nr. 435

Şedinţa publică din data de 11.02.2016

Completul de judecată format din:

Preşedinte – Ion Anghel

Grefier – Daniela Ghiţă

Pe rol fiind rejudecarea cauzei civile formulată de reclamanţii … şi Dragulele … în contradictoriu cu pârâţii …, …, …, …, …, …, …, …, …, având ca obiect acţiune în constatare proprietate+superficie+servitute.

La  apelul nominal făcut în şedinţă publică s-au prezentat: avocat Norocel Roxana care reprezintă reclamanţii, avocat Avădănii Mihaela pentru pârâţii … şi …, pârâţii … şi … personal, lipsă reclamanţii şi pârâţii …, …, …, …, …, … şi ...

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă, care învederează:

- cauza are ca obiect „acţiune în constatare proprietate+superficie+servitute”,

- se află la al doilea termen de judecată,

- procedura legal îndeplinită;

- stadiul procesual fond, după care,

Instanţa acordă cuvântul asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a …

Apărătorul reclamanţilor, având cuvântul pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a …, faţă de succesiunea în timp, faţă de acţiunea în constatare din 1998, apreciază că au calitate procesuale pasive, terenul era în proprietatea ... Solicită respingerea excepţiei, … trebuie să stea în proces.

Apărătorul pârâţilor, având cuvântul pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a …, arată că reclamanţii nu au făcut dovada că s-ar fi adresat cu cerere pentru înscrierea în rol, nu au făcut dovada că s-ar fi înscris la licitaţie, deci solciită admiterea excepţiei.

Pârâţii … şi …, pe rând,  arată că Primăria ştia că există această construcţie, solicită respingerea excepţiei.

Instanţa pune în discuţie excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor invocate de pârâţii ...

Apărătorul pârâţilor, având cuvântul pe excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, arată că reclamanţii nu au fost niciodată titularii vreunui drept real sau de altă natură cu privire la suprafaţa de teren de 680,66 mp, nu există dovada că s-ar fi adresat cu cerere pentru autorizaţie, nu au figurat cu construcţii, nu au fost titularii terenului. Prin contractul de vânzare-cumpărare 231/2006 mama pârâţilor le-a vândut acestora terenul şi întreaga construcţie edificată; le-a fost intabulat dreptul de proprietate, deci reclamanţii nu-şi pot justifica calitatea. Solicită admiterea excepţiei. Cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, raportat la art. 35 din Codul de procedură civilă, acţiunea este inadmisibilă, invocă art. 55 din Legea  nr. 7 şi a Legii nr. 50/1991. Mai arată că, dacă ar fi ridicat construcţiile fără autorizaţie reclamanţii putea să ceară înscrierea în evidenţele fiscale ale Primăriei, iar autorizaţia se putea elibera ulterior dacă construcţia îndeplinea condiţiile şi acordul de mediu. Aşa, s-ar încălca art. 16 din Constituţie, reclamanţii nu pot obţine hotărârea judecătorească. Solicită admiterea excepţiei şi cu privire la acţiunea în constatare a dreptului de superficie. Precizează că şi legislaţia CEDO şi a ÎCCJ respinge clar dreptul de superficie pe cale judecătorească.

Apărătorul reclamanţilor, precizează că la fila 139 dosar pârâţii recunosc că există 2 locuinţe. În momentul în care o parte se adresează instanţei este suficient să afirme un drept aşa cum îl afirmă reclamanţii, iar afirmând un drept nu trebuie să facă dovada că există această construcţie, casă facă dovada trebuie să se administreze probe. Apreciază că sunt aplicabile disp. art. 248 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Precizează că reclamanţii împreună cu copii au locuit pe str. … până la un punct în casa veche, timp în care şi-au ridicat această construcţie nouă.  Solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor sau să fie unită cu administrarea probelor sau cu fondul cauzei. Pe excepţia inadmisibilităţii promovării acţiunii ce uită pârâţii să spună este că se poate adresa instanţei dacă nu au autorizaţie de construcţie dacă sunt proprietarii terenului. S-a depus practică judiciară, dar a se remarca că 100% din toate cazurile se vorbeşte despre construcţii edificate pe terenul proprietate. Se întreabă ce ar putea face o terţă persoană care a ridicat o construcţie pe terenul altuia, reclamanţii au invocat art. 422 vechiul Cod civil, dacă au avut acordul cum pot înregistra această construcţie. S-a verificat toată legislaţia, a fost la OCPI, exclus, aşa ceva nu pot face. Inadmisibilitatea nu poate fi invocată aici, trebuie analizată în raport de fiecare speţă. Nu au cum să intre în legalitate dacă nu sunt proprietari. Solicită respingerea excepţiei inadmisibilităţii, nu pot fi incidente dispoziţiile invocate de pârâţi, prin apărător. Mai mult, însăşi ÎCCJ în ultima decizie dată cu privire la constatarea dreptului de proprietate pe ternul proprietate ta a respins aceste excepţii, poate fi vorba doar de o amendă. Apreciază că se impune respingerea acestei excepţii. Inadmisibilitatea privind dreptul de superficie, acţiune a fost formulată şi pe 492 vechiul Cod civil, este eronată ideea că eu, terţ, construiesc pe terenul altei persoane trebuie să am act autentic; depune practică judiciară, în care în 99,99% identică în care se precizează că la momentul edificării construcţiei dacă ai avut acordul proprietarului nu ai nevoie de act autentic. Se impune a se respinge această excepţie a inadmisibilităţii, de altfel, până la apariţia Legii nr. 247/2005 nici nu a exista vreodată să pună astfel problema vizavi de trenuri şi de acordul pe care trebuie să-l ai.

Pârâţii, … şi …, pe rând, solicită respingerea excepţiilor formulate de pârâţii ….

Dezbaterile fiind încheiate, în temeiul art. 394 din Codul de procedură civilă instanţa reţine cauza spre soluţionare.

 I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele,

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oneşti la data de 24.07.2015 sub nr. 4087/270/2015 reclamanții …, CNP – … și …, CNP – …, ambii cu domiciliul în …, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat „Norocel Roxana” din …,  au chemat în judecată pe pârâții … CNP -… și … CNP - …, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat „Avădăni Mihaela” din …, …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP – …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - … cu domiciliul în … și … să se constate că sunt proprietarii unor imobile situate în …. Totodată au solicitat să li se instituie un drept de superficie pentru suprafaţa de teren pe care sunt amplasate construcţiile şi să se stabilească o cale de acces de la  şi la calea publică la construcţii.

Acţiunea a fost legal timbrată cu 3045 lei, iar în motivare se arată că părţile sunt rude, în anul 1965-1967 mama lor a început să-şi construiască o construcţie pe un teren UAT, iar reclamanţii arată că au făcut îmbunătăţiri la casă, iar ulterior au decis să-şi ridice propria gospodărie, cu acordul fraţilor. În anul 2005 …. a vândut mamei lor terenul pe care erau amplasate cele două gospodării, încheindu-se în acest sens contractul de vânzare-cumpărare nr. 896/24.10.2005. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 231/09.10.2006 pârâta … a înstrăinat pârâților … şi … terenul și construcțiile.

În drept sunt invocate prevederile art. 35 din Codul de procedură civilă, art. 492 din vechiul Cod civil, art. 68 din Legea nr. 71/2011, iar în dovedirea acţiunii se solicită proba cu înscrisuri, interogatorii şi martori.

Pârâții …, … și … au depus întâmpinări arătând că reclamanții au construit casa pentru care se judecă.

Pârâţii …, … și … au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea acţiunii arătând că imobilul, respectiv casa ce formează obiectul acțiunii reclamanților a fost edificată prin contribuția financiară și munca tuturor fraților pentru mama lor, pârâta ....

Pârâţii … şi … au formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală, invocând totodată excepţie inadmisibilităţii acţiunii în constatarea dreptului de servitute.

… a depus întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale motivat de faptul că imobilul compus din teren în suprafață de 680,66 mp şi casa în suprafață de 107,24 aparține pârâților … şi ….

La primul termen de judecată pârâții … şi … au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor.

Pârâta … a depus o declarație autentificată sub nr. 1792/25.11.2015 de BN Mihnea Bălan arătând că la data de 05.10.2015 la domiciliul său s-a prezenta fiulă său, pârâtul … împreună cu o altă persoană pe care nu o cunoștea, care i-a prezentat un document legat de dosarul nr. 4087/270/2015 pe care i-a cerut să-l semneze. Deși l-a semnat, nu l-a citit pentru că nu știe carte și nu cunoaște conținutul documentului pentru că nu i-a fost citit.

La termenul din 28.01.2016 pârâții … şi … au invocat excepţia inadmisibilități acțiunii în constatare întrucât reclamanții au deschisă o altă cale, cea în realizarea dreptului. A se admite o astfel de acțiune ar însemna să se încalce dispozițiile legale ale legii nr. 50/1991, Legea nr. 7/1996, Legea nr. 10/1995 și Ordinul nr. 839/2009 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991/R.

Potrivit art. 248 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă: „Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc”.

Instanța va da rezolvare mai întâi excepției inadmisibilității acțiunii în constatare invocată de pârâții … şi ….

Acţiunea în constatare, este acea acţiune în justiţie prin care reclamantul solicită instanţei doar să constate existenţa unui drept subiectiv al său faţă de pârât ori, după caz, inexistenţa unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa.

Noul Cod de procedură civilă reglementează această acţiune în art. 35, care preia întocmai art. 111 din codul anterior, cu singura diferenţă că teza a II-a a articolului a fost completată cu sintagma „pe orice altă cale prevăzută de lege”.

Astfel, potrivit art. 35 NCPC, cu titlul marginal „Constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept”: „Cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”.

În doctrină au fost identificate principalele trăsături caracteristice ale cererii în constatare: imprescriptibilitatea, caracterul subsidiar fată de acţiunea în realizare și lipsa caracterului executoriu.

Art. 2502 alin. (2) pct. 2 NCC prevede că sunt imprescriptibile drepturile privitoare la acţiunea în constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept;

Instanța de judecată sesizată cu soluţionarea unei cereri în constatare într-o situaţie în care partea putea formula acţiune în realizare va invoca şi va admite, în acest caz, din oficiu, excepţia caracterului subsidiar al cererii în constatare în raport de cererea în realizare, respingând, în consecinţă, cererea ca inadmisibilă.

Hotărârea judecătorească pronunţată în cazul unei acțiuni în constatare nu este susceptibilă de executare silită. De îndată ce a rămas definitivă, ea consfinţeşte cu puterea lucrului judecat existenţa sau inexistenţa dreptului ori al raportului juridic.

Dreptul de superficie reprezintă dreptul pe care îl are o persoană devenită proprietar al construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări care se află pe terenul proprietatea altei persoane, teren asupra căruia superficiarul capătă un drept de folosință, constituind o excepție de la regula prevăzută de art. 489 Cod civil, potrivit căreia proprietatea asupra terenului cuprinde și proprietatea a tot ce se află pe suprafața lui, precum și de la principiul că proprietatea asupra lucrului principal se extinde asupra a tot ce se unește cu un accesoriu cu acel lucru, conform art. 482 Cod civil.

Doctrina românească și practica CEDO au statuat că dreptul de superficie nu se constituie de către instanță, întrucât nu există un temei legal în acest scop, o asemenea conduită ar însemna o ingerință în exercitarea dreptului de proprietate, instanța putând doar să constate existența unui asemenea dezmembrământ ce a fost constituit de titularul dreptului de proprietate în favoarea proprietarului construcției aflate pe terenul său și că în lipsa unor reglementări legale derivând din art. 492 Cod civil, dreptul de superficie se poate naște printre ale modalități și prin uzucapiune, dacă sunt întrunite condițiile constitutive ale prescripției achizitive.

Dreptul de superficie, ca drept real principal poate fi constituit prin convenția părților, prin uzucapiune sau prin lege.

Față de rezolvarea ce s-a dat excepției inadmisibilității, instanța nu va mai cerceta celelalte excepții invocate de părți.

Față de cele expuse, urmează ca instanța să respingă ca inadmisibilă acțiunea în constatare formulată de reclamanții … și ….

Fiind în culpă procesuală, conform art. 453 alin.1 din Codul de procedură civilă vor fi obligați reclamanții să achite pârâților … și … cheltuieli de judecată în sumă de 2500 lei reprezentând onorar avocat.

Pentru aceste motive

În numele Legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite excepția inadmisibilității acțiunii în constatare invocată de pârâții … și ...

Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanții …, CNP – … și …, CNP – …, ambii cu domiciliul în …, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat „Norocel Roxana” din …  în contradictoriu cu pârâții … CNP -…și … CNP - …, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat „Avădăni Mihaela” din …., …, CNP - …, cu domiciliul în …, …., CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în …., …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în …, …, CNP - …, cu domiciliul în … și ...

Conform art. 453 alin.1 din Codul de procedură civilă obligă reclamanții să achite pârâților … și … cheltuieli de judecată în sumă de 2500 lei reprezentând onorar avocat.

Cu apel în 5 zile de la comunicare.

Cererea  de apel  se  depune la Judecătoria  Oneşti.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11.02.2016.

Domenii speta

Spete similare