Drept procesual penal. Necitarea comunei în calitate de persoană vătămată.

Prin necitarea în cauză a persoanei prejudiciate efectiv (comuna Drăguţeşti), instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală supusă desfiinţării, aspect ce se constituie în motivul de desfiinţare prevăzut de art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p., în sensul în care instanţa a procedat la judecarea cauzei în lipsa unei părţi nelegal citate.

Prin sentinţa penală nr. 562 din 10 martie 2015, pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr. 19921/318/2012*, s-a constatat că legea penală mai favorabilă în ansamblul său pentru inculpaţi este codul penal din 1969.

Au fost condamnaţi inculpaţii M.I.,  la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată (3 acte materiale), I.N. la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată (3 acte materiale), acelaşi inculpat la 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, F.V.  la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată (3 acte materiale), acelaşi inculpat la 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată. S-a aplicat inculpatului M.V. sancţiunea administrativă, respectiv, 1000 lei amendă administrativă şi s-a dispus înregistrarea sancţiunii administrative în cazierul judiciar.

S-a constatat recuperat prejudiciul în cuantum de 43406,92 lei pentru care s-a constituit parte civilă Consiliul Local Drăguţeşti faţă de inculpatul M.V. şi s-a luat act că partea civilă nu se mai constituie parte civilă faţă de acest inculpat.

S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale a părţilor civile Primăria comunei Drăguţeşti şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin Direcţia Generală Lucrări Publice şi s-a constatat că aceste persoane juridice nu au calitate de parte civilă în prezenta cauză.

 În baza art. 25 cpp şi art.397 Cod procedură penală, s-a admis în parte acţiunea civilă  formulată în cauză de către partea civilă Consiliul Local Drăguţeşti şi au fost obligați inculpaţii M.I. , I.N.  şi F.V. , în solidar, la plata sumei de 251349,76 lei către partea civilă.

Împotriva acestei sentinţe penale au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu, inculpaţii M.I. , I.N.  şi F.V.  şi părţile civile Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi  Consiliul Local Drăguţeşti.

Prin decizia penală nr. 1592/04.12.2015, pronunţată în dosarul nr.  19921/318/2012*, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu, inculpaţii M.I.,  I.N.  şi F.V.  şi părţile civile Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Consiliul Local Drăguţeşti, împotriva sentinţei penale nr. 562 din 10 martie 2015, pronunţată de Judecătoria Tg. Jiu în dosarul nr. 19921/318/2012*. A desfiinţat sentinţa penală atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, respectiv Judecătoriei Târgu-Jiu.

Pentru a decide astfel, Curtea a constatat că apelurile sunt fondate.

Astfel, potrivit Legii administraţiei publice locale, cu nr. 215/2001:

Primăria este o structură funcţională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, neavând deci calitate de autoritate publică locală (art. 77).

Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale (art. 36 alin. 1).

Unităţile administrativ-teritoriale sunt: comunele, oraşele, municipiile şi judeţele (art. 1 alin. 2 lit. i).

Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii (art. 21 alin. 1).

În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean (art. 21 alin. 2) ori de către alte persoane în situaţii de excepţie (art. 21 alin. 3, art. 72, etc).

În raport de aceste texte legale, se constată că nici primăria, nici consiliul local nu au calitate de persoane juridice de drept public şi nu au capacitate juridică deplină pentru a putea sta în judecată.

În cazul oricărei acţiuni civile sau penale, înainte de a discuta drepturile părţilor, instanţa este obligată să verifice calitatea părţilor. Verificarea calităţii părţilor este obligatorie întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii.

În speţă, inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru fapte săvârşite în legătură cu contractul de achiziţie nr. 4553/10.09.2007, încheiat între unitatea administrativ teritorială (Comuna Drăguţeşti-prin primar) şi SC .… SRL (fila 32 vol. I u.p.).

Faţă de raportul de drept material dedus judecăţii, se constată că nu are legitimare procesuală Consiliul Local Drăguţeşti, citat în cauză.

Este greşită, de altfel, şi soluţia primei instanţe de constatare a calităţii Consiliul Local Drăguţeşti pe considerentul că acest contract de achiziţie a fost încheiat de către  consiliul local, în calitate de achizitor.

Astfel, în contractul de achiziţie nu apare decât formal consiliul local la rubrica beneficiar al lucrării, contractul fiind însă încheiat de primar în numele comunei, la rubrica părţi semnând primarul şi fiind aplicată ştampila comunei, nu a consiliului local. Cele două entităţi (comuna şi consiliul) deţin ştampile diferite, ştampila consiliului fiind aplicată pe diferite acte care nu privesc procedura de achiziţie sau contractul de achiziţie (filele 105-106, 109-111 vol I, etc).

Mai mult, din cuprinsul contractului de achiziţie, rezultă că finanţarea lucrării este realizată din fondurile alocate conform OG 7/2006.

Potrivit art. 8 alin. 1 din OG 7/2006, pentru finanţarea proiectelor care fac obiectul prezentei ordonanţe se acordă  bugetelor locale sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (prin buget local, potrivit art. 2 pct. 7 din Legea 273/2006, se înţelege documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale).

 Potrivit art. 1  din HG 602/2006 privind normele metodologice de aplicare a OG 7/2006, se pot finanţa de la bugetul de stat proiecte de investiţii amplasate în comune şi sate, iar potrivit art. 2 alin. 1 şi 3 din aceeaşi hotărâre de guvern, beneficiarii direcţi ai programului sunt autorităţile administraţiei publice locale, iar primarul, titular al proiectului, are calitatea de reprezentant legal.

Cu referire la acest motiv de apel, ce priveşte cadrul procesual, se constată că instanţa de fond nu putea hotărî asupra acţiunii penale, dar mai ales a acţiunii civile, până nu dispunea citarea în cauză a persoanei prejudiciate efectiv (comuna Drăguţeşti). Soluţionând cauza în acest fel, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală supusă desfiinţării, aspect ce se constituie în motivul de desfiinţare prevăzut de art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p., în sensul în care instanţa a procedat la judecarea cauzei în lipsa unei părţi nelegal citate.

În altă ordine de idei, potrivit art. 12 alin. 3 din HG 602/2006, în situaţia în care beneficiarul nu respectă prevederile legale privind finanţele publice, achiziţiile publice şi calitatea lucrărilor, Comisia, sesizată de autorităţile de control, solicită Ministerului Finanţelor Publice întreruperea finanţării şi recuperarea sumelor plătite.

Din aceste dispoziţii legale, rezultă că, în situaţia în care nu au fost respectate procedurile legale privind finanţele publice, achiziţiile publice şi calitatea lucrărilor, cum este cazul de faţă, este prejudiciat, pe lângă unitatea administrativ teritorială, beneficiară a lucrării (comuna Drăguţeşti),  şi Statul Român prin Ministerul de Finanţe, cel care a acordat sumele de bani necesare realizării investiţiei şi care are dreptul de a solicita recuperarea plăţilor efectuate.

Având în vedere însă, că potrivit art. 8 alin. 5 din OG 7/2006, s-a prevăzut posibilitatea, ca pe lângă sumele acordate de la bugetul de stat, bugetele locale să poată contribui la finanţarea lucrărilor aferente programului, trebuia verificat de către instanţa de fond dacă întregul proiect a fost finanţat de la bugetul de stat sau numai parţial, pentru a se constata care este partea bugetului de stat şi care partea bugetului local de prejudicii.

În raport de aceste acte normative, dar şi de cele de modificare ulterioară a acestora (OUG 52/2012), trebuia verificat şi dacă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (M.D.R.A.P.) avea calitate în cauză de persoană prejudiciată sau calitatea de a solicita recuperarea prejudiciului în numele Ministerului de Finanţe ca reprezentant al Statului Român ori, în caz negativ, dacă se impunea citarea Statului Român prin Ministerul de Finanţe.

Simpla împrejurare că nu este încheiat contractul de achiziţie de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nu poate conduce la concluzia că acest minister nu are calitate procesuală în cauză, cum greşit a considerat instanţa de fond, în condiţiile în care nu s-a stabilit, aşa cum s-a arătat mai sus, în raport de actele normative invocate, dacă acesta are calitatea de a solicita recuperarea prejudiciului în nume propriu  sau se substituie în drepturile Ministerului de Finanţe ca reprezentant al Statului Român.

În raport de aceste considerente, care fac de prisos analiza celorlalte critici de apel, sentinţa este nelegală, astfel că apelurile au fost admise, a fost desfiinţată sentinţa în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p. şi s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă, respectiv Judecătoria Tg.Jiu.

Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond va cita în cauză Comuna Drăguţeşti prin reprezentant legal, în calitate de persoană vătămată sau, după caz, de parte civilă.

Totodată, în raport de actele normative arătate mai sus, va verifica dacă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice are calitatea de a solicita recuperarea prejudiciului în nume propriu sau în numele Ministerului de Finanţe ca reprezentant al Statului Român, iar în cazul în care nu are această calitate, dar şi după ce se vor verifica efectiv ce fonduri au fost utilizate pentru plata investiţiei (de la bugetul de stat sau de la bugetul local), dacă se impune sau nu citarea în cauză a Statului Român prin Ministerul de Finanţe.

Va avea în vedere şi celelalte critici de apel, care nu au mai fost analizate de către instanţa de control judiciar.

Domenii speta

Spete similare