Drept procesual penal. Competenţa de soluţionare a plângerii formulate conform art 340 cpp.

În lipsa unor prevederi exprese referitoare la o competenţă specială de judecată a cauzelor în funcţie de calitatea de poliţişti a intimaţilor, devin aplicabile dispoziţiile generale privind competenţa materială, în funcţie de infracţiunile ce fac obiectul cauzei.

Prin încheierea nr 165/06 10 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în  dosarul nr. 4/54/2015 în baza art. 47 Cp.p., art.50 Cp.p. s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a plângerii formulată de petentul  F. L. împotriva ordonanţei nr.331/P/2014 din 20.05.2014 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în favoarea Judecătoriei Tg. Jiu.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel  a reţinut în esenţă următoarele:

Prin ordonanţa nr. 331/P/2014 din 20.05.2014 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în baza art.315 alin.1 lit.b Cod pr.penală rap. la art.16 alin.1 lit.a Cod pr. penală, s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea persoanei vătămate F.L., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art.269 Cod penal şi abuz în serviciu, prev. de art.297 Cod penal.

În motivarea ordonanţei, s-au reţinut următoarele:

Persoana vătămată F.L. a formulat plângere la data de 14.02.2014 prin care a sesizat că în mod abuziv şi în scopul favorizării făptuitorilor, comisarul şef de poliţie B.M. , şeful Poliţiei oraş …, împreună cu agenţii de poliţie T.N.D., B. T., P.C. , M.V. , D.R. , S.I. , T.V. şi G.E., toţi din cadrul Poliţiei oraş ..., nu au efectuat cercetări corespunzătoare, încălcându-şi atribuţiile de serviciu în dosarele formulate la sesizările sale.

S-a constatat că din probele administrate în cauză, s-au reţinut următoarele:

Cauza a fost preluată prin ordonanţa procurorului general nr.5336/II/6/2014 din 5 mai 2014, în baza art.325 Cod pr. penală de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

S-a reţinut că persoana vătămată F.L. este cunoscută pe raza oraşului ... şi comunele învecinate de către organele de poliţie cu care a venit în contact, fie în calitate de făptuitor, fie ca denunţător sau persoană vătămată.

De fiecare dată a fost nemulţumit de lucrătorii de poliţie referitor la modul de rezolvare a cauzelor penale sau de natură contravenţională în care a fost implicat, formulând plângeri împotriva actelor întocmite de organele de poliţie şi, deseori şi împotriva lucrătorilor de poliţie.

În acest sens, au fost exemplificate mai multe cauze penale, respectiv dosarul nr.1006/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, în care F.L. a fost  cercetat de comisarul şef de poliţie B.M.  , şeful Poliţiei oraş ..., care, prin referatul de terminare a urmăririi penale întocmit la data de 1.06.2012 a propus trimiterea în judecată a acestuia pentru infracţiunea de contrabandă.

Dosarul nr.3374/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, format la plângerea lui F.L., în care, agentul şef G.E., prin referatul întocmit la 10.07.2013 a propus neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunile de distrugere şi furt calificat, cu motivarea că faptele nu există.

Dosarul nr.4798/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, format tot la plângerea petentului F.L., în care agentul şef pr. T.N.D. de la Postul de Poliţie .. a propus trimiterea în judecată a lui C.D. pentru infracţiunile de distrugere şi violare de domiciliu.

De asemenea, persoana vătămată F.L. a susţinut că a fost sancţionată contravenţional de către agenţii de poliţie T.V. şi M.V. , pentru parcarea nelegală a autoturismului, deşi în zonă fuseseră parcate şi alte autoturisme, iar faţă de conducătorii acestor autoturisme nu s-a luat nicio măsură.

Persoana vătămată a afirmat că în data de 12.02.2014 a mers la sediul poliţiei oraş ... pentru a depune o plângere, însă agentul pr.de poliţie P.C.  a refuzat să o primească, iar când a apelat la 112, sesizând refuzul primirii sesizării, agentul S.I.  i-a aplicat o sancţiune contravenţională.

S-a reţinut că, fiind interogaţi, cms. şef B.M.  , agenţii de poliţie T.N.D., B. T., P.C. , M.V. , D.R. , S.I. , T.V. şi G.E. au declarat că aspectele sesizate de către F.L. nu corespund realităţii, că în dosarele formulate ca urmare a sesizării acestuia au fost administrate toate probele şi s-au făcut propunerile corespunzătoare, că măsurile contravenţionale luate împotriva sa nu au avut la bază fapte reale, precum şi că refuzul primirii unor sesizări ale acestuia s-a datorat neîndeplinirii unor condiţii prevăzute de lege.

Având în vedere că din probele administrate în cauză nu s-a confirmat existenţa săvârşirii faptelor de către lucrătorii de poliţie sus-menţionaţi, s-a dispus clasarea cauzei.

Împotriva acestei ordonanţe a formulat plângere petentul, potrivit art.339 Cod pr.penală, iar prin ordonanţa nr.204/II/2/2015 din 20 august  2015, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a respins ca tardivă plângerea formulată de petent.

Petentul a formulat plângere potrivit art.340 Cod pr.penală, fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 20 august 2015 sub nr.1274/54/2015.

Judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, în temeiul art. 47 alin. 4 C.pr.pen. a invocat excepţia necompetenţei materiale.

Examinând excepţia invocată, se constată ca fiind întemeiată, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Conform art. 340 alin 1 C.p.p., competenţa se soluţionare a plângerii împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată, aparţine judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii competenţa să judece cauza în primă instanţă.

În cauză, aşa cum s-a arătat, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a efectuat cercetări în dosarul nr. 331/P/2014, faţă de un comisar şef de poliţie şi opt agenţi de poliţie din cadrul Poliţiei oraş ... sub aspectul infracţiunilor de favorizarea infractorului şi abuz în serviciu prevăzute de art. 269 şi 297 Cp.

Potrivit art. 52 pct. 3 şi art. 104 din Legea nr. 255/2013, începând cu data de 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală), au fost abrogate prevederile art. 27 alineatul 3 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române care stabileau că infracţiunile săvârşite de poliţiştii care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare se judecă în primă instanţă de către:

 a) tribunal, în cazul poliţiştilor prevăzuţi în art. 14 alin. (2) pct. II din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului;

 b) curtea de apel, în cazul poliţiştilor prevăzuţi în art. 14 alin. (2) pct. I lit. e) - j) din Legea nr. 360/2002;

 c) Curtea Supremă de Justiţie, în cazul poliţiştilor prevăzuţi în art. 14 alin. (2) pct. I lit. a) - d) din Legea nr. 360/2002.

În condiţiile în care aceste dispoziţii legale care stabileau o competenţă specială de judecată în funcţie de calitatea persoanei au fost abrogate, şi în lipsa unor prevederi actuale exprese referitoare la o competenţă specială de judecată a cauzelor în funcţie de calitatea de poliţişti a intimaţilor, devin aplicabile dispoziţiile generale privind competenţa materială, în funcţie de infracţiunile ce fac obiectul cauzei.

Se constată astfel că infracţiunile pentru care s-au efectuat în cauză cercetări nu sunt dintre cele enumerate la în art. 38 alin 1 lit a Cpp, care ar atrage competenţa de judecată în primă instanţă a curţii de apel şi nici din cele enumerate în art 36 alin. 1 C.pr.pen., care reglementează competenţa materială a tribunalului, situaţie în raport de care sunt incidente prevederile art. 35 alin. 1 C.pr.pen. conform cărora „Judecătoria judecă în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date în competenţa altor instanţe.”

Pentru considerentele expuse, în baza art 340 alin 1 Cpp, art 47, 50 Cpp, se va declina competenţa de soluţionare a plângerii în favoarea Judecătoriei Tg Jiu.

Domenii speta

Spete similare