Procedura insolventei . Apel. Procedura insolventei. Posibilitatea invocarii nulitatii relative a unui contract pe calea contestatiei la tabelul preliminar de creante, ca exceptie sau aparare, si obligatia instantei de a o analiza

PROCEDURA INSOLVENTEI . Apel. Procedura insolventei. Posibilitatea invocarii nulitatii relative a unui contract pe calea contestatiei la tabelul preliminar de creante, ca exceptie sau aparare, si obligatia instantei de a o analiza

- art. 124 alineat 1 din Noul Cod de procedura civila

Decizia nr. 261/A din 15.10.2015

Dosar nr. 2222/111/C/2014/a3-A

Prin Sentinta nr. 574/F/03.04.2015 Tribunalul B. a admis în parte contestatia formulata de contestatorul debitor A. T. S.R.L. prin administrator special I. V., în contradictoriu cu creditorul P. B. R. S.A si cu administratorul judiciar P. I. IPURL cu privire la tabelul preliminar al creantelor debitorului A. T. S.R.L., publicat în B.P.I. nr. 14490/07.08.2014.

A admis în parte contestatia formulata de contestatorul creditor A. R. S.R.L în contradictoriu cu creditorul P. B. R. S.A si cu administratorul judiciar P. I. IPURL cu privire la tabelul preliminar al creantelor debitorului A. T. S.R.L., publicat în B.P.I. nr. 14490/07.08.2014.

A dispus rectificarea tabelului preliminar al creantelor debitorului A. T. S.R.L., publicat în B.P.I. nr. 14490/07.08.2014 în privinta creditorului P. B. R. S.A., în sensul de a se dispune înscrierea acestuia în tabelul preliminar al creantelor cu suma de 1623983,67 euro, cu titlu de creanta scadenta, respectiv cu suma de 8118734,29 euro cu titlu de creanta nescadenta, conform mentiunilor cuprinse în tabelul preliminar al creantelor depus în dosarul nr. 2222/111/2014 al Tribunalului B. la data de 06.08.2014.

A respins restul cererilor formulate de contestatorii creditori A. T. S.R.L. si A. R. S.R.L. ca neîntemeiate.

A luat act de faptul ca partile vor solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, judecatorul sindic a retinut urmatoarele:

Prin Încheierea nr. 675/F/06.05.2014, pronuntata de Tribunalul B., a fost admisa cererea debitorului A. T. S.R.L. de deschidere a procedurii insolventei împotriva sa. Judecatorul sindic a dispus deschiderea procedurii generale de insolventa, luând act de intentia debitorului de a-si reorganiza activitatea.

La data de 16.06.2014 P. B. R. S.A. a depus declaratie de creanta în cadrul dosarului nr. 2222/111/2014, solicitând a fi înscrisa la masa credala a debitorului A. T. S.R.L. cu suma totala de 43276178,91 RON (9742717,96 euro), din care suma de 1623983,67 euro cu titlu de creanta scadenta, si suma de 8118734,29 euro cu titlu de creanta nescadenta.

Conform tabelului preliminar al creantelor depus în dosarul nr. 2222/111/2014 al Tribunalului B. de catre administratorul judiciar desemnat P. I. IPURL, creditorul P. B. R. S.A. a fost înscris în acest tabel cu suma totala de 9742717,96 euro cu titlu de creanta garantata, în temeiul art. 121 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 85/2006, din care suma de 1623983,67 euro cu titlu de creanta scadenta, respectiv suma de 8118734,29 euro cu titlu de creanta nescadenta.

Judecatorul sindic a retinut ca tabelul preliminar al creantelor debitorului A. T. S.,R.L. a fost publicat în Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. 14490/07.08.2014. În acest tabel, publicat în B.P.I., creditorul P. B. R. S.A. a fost înscris cu o creanta garantata în cuantum total de 43276178,91 lei, precizându-se ca aceasta a fost admisa integral conform art. 66 din Legea nr. 85/2006.

Exista o neconcordanta între tabelul preliminar al creantelor, depus în dosarul nr. 2222/111/2014 al Tribunalului B., si tabelul preliminar publicat în B.P.I. nr. 14490/07.08.2014, cu privire la creanta înscrisa în favoarea creditorului P. B. R. S.A., în conditiile în care în primul tabel creditorul mentionat a fost înscris cu suma totala de 43276178,91 RON (9742717,96 euro), din care suma de 1623983,67 euro cu titlu de creanta scadenta, si suma de 8118734,29 euro cu titlu de creanta nescadenta, în timp ce în tabelul preliminar publicat în B.P.I. o astfel de diferentiere nu se mai face.

În aceste conditii, judecatorul sindic a apreciat ca primul motiv al contestatiei la tabelul preliminar al creantelor, formulata de debitorul A. T. S.R.L., prin administrator special, este întemeiat partial, în sensul ca creanta pretinsa de creditorul P. B. R. S.A. trebuia înscrisa în tabelul preliminar al creantelor publicat în B.P.I. nr. 14490/07.08.2014 conform celor mentionate în tabelul preliminar al creantelor debitorului A. T. S.R.L. depus spre afisare în dosarul nr. 2222/111/2014 al Tribunalului B., respectiv cu suma totala de 43276178,91 RON (9742717,96 euro), din care suma de 1623983,67 euro cu titlu de creanta scadenta, si suma de 8118734,29 euro cu titlu de creanta nescadenta.

Însa, celelalte motive ale contestatiei la tabelul preliminar al creantelor debitorului A. T. S.R.L., invocate de debitorul mentionat, sunt neîntemeiate, sens în care au fost respinse ca atare, pentru urmatoarele considerente:

Astfel, cu referire la drepturile pe care titularii creantelor nescadente (afectate de un termen suspensiv) le au în cadrul procedurii insolventei, judecatorul sindic retine, contrar celor afirmate de catre debitor, ca nu se poate retine acelasi tratament juridic creantelor nescadente, respectiv creantelor afectate de conditie suspensiva.

Textele art. 64 alin. (4), respectiv alin. (5) din Legea nr. 85/2006 instituie diferentieri precise cu privire la drepturile pe care le au titularii creantelor înscrise în tabelul preliminar al creantelor cu titlu de creanta nescadenta, respectiv cu titlu de creanta sub conditie suspensiva. În timp ce atât titularii creantelor nescadente, cum este creditorul P. B. R. S.A. cu privire la suma de 8118734,29 euro, cât si titularii creantelor sub conditie la data deschiderii procedurii, vor fi îndreptatiti sa participe la distribuiri de sume în masura îngaduita de lege, doar titularii creantelor sub conditie suspensiva la data deschiderii procedurii nu vor fi îndreptatiti sa voteze si sa participe la distribuiri decât dupa îndeplinirea conditiei respective. Însa, retine judecatorul sindic, creditorul P. B. R. S.A. nu detine o creanta afectata de conditie suspensiva, ci o creanta afectata de termen suspensiv, pentru suma de 8118734,29 euro.

În aceste conditii, dreptul de vot în cadrul adunarilor generale ale creditorilor, aspect contestat de catre debitor în cadrul contestatiei formulate, este recunoscut de lege titularilor de creante nescadente, astfel cum este situatia creditorului P. B. R. S.A. si pentru suma de 8118734,29 euro.

În ceea ce priveste dreptul creditorilor detinatori ai unor creante nescadente, total sau partial, de a participa la distribuiri de sume în cadrul procedurii, judecatorul sindic a retinut ca acest drept este reglementat de dispozitiile art. 64 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, conform circumstantierilor precizate expres.

Cu referire la solicitarea debitorului contestator A. T. S.R.L. de anulare a actelor aditionale si a actelor unilaterale de modificare a dobânzii, judecatorul sindic a apreciat ca aceasta este neîntemeiata, urmând a fi respinsa ca atare, pentru urmatoarele considerente:

Nu se poate retine vicierea consimtamântului prin violenta (psihica) – santaj economic, astfel cum sustine debitorul. Astfel, a apreciat ca atât Contractul de credit nr. xxx/01.11.2010 cât si Contractul de credit nr. xxx/31.07.2008 stipuleaza dreptul bancii creditoare de a percepe dobânzi pentru facilitatea acordata debitorului, si totodata ambele contracte, semnate de catre parti, prevad posibilitatea bancii de a modifica periodic ratele dobânzii (art. 4.3 din Contractul de credit nr. xxx/01.11.2010 – partea generala, respectiv art. 4.3 din Contractul de credit nr. xxx/31.07.2008 – partea generala).

Mai mult, actele aditionale contestate de catre debitorul A. T. S.R.L. cuprind clauze exprese privind acordarea de perioade de gratie debitorului, începând cu data semnarii acestora, perioade în care banca nu a calculat si nu a perceput penalitati aferente sumelor restante, ci doar dobânda curenta si comisioane stabilite conform contractului.

Nu în ultimul rând, judecatorul sindic are în vedere faptul ca debitorul contestator are calitatea de profesionist, domeniul de activitate în care activeaza presupunând în mod necesar cunoasterea consecintelor juridice ale actelor juridice încheiate, inclusiv a contractelor de credit încheiate pentru realizarea obiectului sau specific de activitate.

Totodata, judecatorul sindic a retinut ca suma pretinsa de creditoare cu titlu de dobânzi are caracter cert, lichid si exigibil, caracteristici decurgând din aplicarea clauzelor contractuale privind perceperea dobânzilor. Mai mult, judecatorul sindic retine ca creditoarea P. B. R. S.A. a depus la dosarul cauzei modalitatea de calcul a dobânzilor solicitate, cu referire la ambele contracte de credit, astfel ca nu se poate retine lipsa caracterului cert si exigibil al sumelor pretinse cu titlu de dobânzi.

Pentru toate aceste considerente, judecatorul sindic a respins ca nefondata cererea debitorului contestator privind anularea actelor aditionale si a actelor de modificare a dobânzii.

Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul prevederilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, judecatorul sindic a admis în parte contestatiile formulate de contestatorul debitor A. T. S.R.L., prin administrator special I. V., respectiv de contestatorul creditor A. R. S.R.L., în contradictoriu cu creditorul P. B. R. S.A. si administratorul judiciar P. I. IPURL, cu privire la tabelul preliminar al creantelor debitorului A. T. S.R.L., publicat în B.P.I. nr. 14490/07.08.2014, a dispus rectificarea tabelului preliminar al creantelor debitorului A. T. S.R.L., publicat în B.P.I. nr. 14490/07.08.2014 în privinta creditorului P. B. R. S.A., în sensul de a se dispune înscrierea acestuia în tabelul preliminar al creantelor cu suma de 1623983,67 euro, cu titlu de creanta scadenta, respectiv cu suma de 8118734,29 euro cu titlu de creanta nescadenta, conform mentiunilor cuprinse în tabelul preliminar al creantelor depus în dosarul nr. 2222/111/2014 al Tribunalului B. la data de 06.08.2014 si a respins restul cererilor formulate de contestatorii A. T. S.R.L. si A. R. S.R.L. ca neîntemeiate.

Judecatorul sindic a constatat ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata în prezentul dosar, partile precizând în mod expres ca urmeaza a le solicita pe cale separata.

Prin Încheierea de sedinta din data de 22 ianuarie 2015, judecatorul sindic, cu privire la proba solicitata de reprezentantul debitoarei/contestatoare privind efectuarea în cauza a unei expertize contabile, având în vedere calitatea partilor – acela de profesionisti -, a apreciat-o ca nu este pertinenta solutionarii contestatiilor, considerente fata de care în temeiul prevederilor art. 255 coroborat cu art. 258 Cod de procedura civila judecatorul sindic a respins aceasta proba.

Fata de cererea reprezentantului debitoarei/contestatoare SC A. T. SRL privind recalcularea creantei, în ipoteza în care dobânda ar fi de 2,25%, a pus în vedere creditoarei/contestate P. B. R. SA ca pâna la urmatorul termen de judecata sa depuna la dosar modul de calcul cu privire la cuantumul creantei solicitate, si rezultata în urma aplicarii a unei dobânzi de 2,25% contractului încheiat.

Împotriva acestei sentinte si a Încheierii de sedinta din 22 ianuarie 2015 a declarat apel contestatoarea SC A. T. SRL solicitând admiterea apelului si modificarea în parte a hotarârilor apelate în sensul încuviintarii probei cu expertiza si admiterii în tot a contestatiei formulate.

În motivarea apelului arata urmatoarele:

1.Prima instanta a respins în mod gresit prin încheierea din data de 22.01.2015 încuviintarea probei cu expertiza contabila care era absolut necesara solutionarii prezentei cauze.

2.Aspectele retinute de prima instanta cu privire la argumentele invocate în sprijinul primului motiv al contestatiei sunt complet eronate, impunându-se înlaturarea acestor considerente din cuprinsul sentintei apelate.

3. În mod gresit a considerat instanta ca sumele reprezentând dobânzi pretinse de P. B. au caracter cert, lichid si exigibil, respingând astfel criticile din cuprinsul pct. 2 al contestatiei la tabel.

Prin cererea de înscriere la masa credala, pretinsa creditoare P. B. a solicitat înscrierea în tabelul preliminar cu o creanta în cuantum de 43.273.837,87 ron (echivalentul a aproximativ 9.612.931,44 euro), pretins a fi izvorâta din contractele de credit nr. xxx/31.07.2008 si nr. xxx/01.11.2010, acesta din urma reprezentând o linie de credit pentru finantarea TVA-ului referitor la facturile finantate conform contractului de credit nr. xxx/31.07.2008.

Într-adevar, au fost încheiate cele doua contracte de credit mentionate anterior, însa pretinsa creanta cu care aceasta încearca sa se înscrie la masa credala nu este una reala, fiind în mod gresit admisa în tot la masa credala.

P. B. a înteles sa modifice în mod nelegal si unilateral întelegerea initiala, impunându-i recurentei conditii abuzive de pe o pozitie de superioritate, astfel încât modificarile unilaterale de dobânda sunt nelegale, fiind lovite de nulitate.

Toate actele aditionale încheiate ulterior si toate modificarile unilaterale de dobânda prin intermediul notificarilor, prin care Banca a majorat sistematic dobânda, au fost tot expresia unui santaj economic la care  a fost supusa împreuna cu garantul A. R. SRL, întrucât P. B. conditiona deblocarea transelor din contractul deja încheiat de majorarea dobânzii.

În aceste conditii, s-a ajuns la situatia total anormala si profund inechitabila în care - desi la momentul contractarii creditului (31.07.2008) dobânda era una normala, de 2,25% plus Euribor (pentru perioada de construire a hotelului) si de 2 % plus Euribor la o luna (ulterior finalizarii constructiei, în perioada de operare a hotelului) - în mod unilateral si fara nicio justificare banca sa majoreze cuantumul dobânzii prin:

- Notificarea din 09.10.2008 prin care a majorat dobânda astfel:

a)pentru sumele deja utilizate, de la 2,25 % plus Euribor la o luna pentru perioada de constructie si/sau plus 2% pentru perioada de operare, la Euribor la 3 luni plus 3 puncte procentuale pentru sumele utilizate în euro si

b)pentru sumele ce urmau a fi utilizate în Euro, de la Euribor la o luna plus 2.25% la Euribor la 3 luni plus 5 puncte procentuale pe an;

-Notificarea din data de 12.01.2009 prin care a majorat dobânda de la lit. a) de mai sus de la Euribor la 3 luni plus 3 puncte procentuale la Euribor la 3 luni plus 3,75%;

-Notificarea din data de 10.02.2009 prin care a majorat din nou dobânda aferenta sumelor mentionate mai sus la lit. a) de la Euribor la 3 luni plus 3,75% la Euribor la 3 luni plus 4,75% pentru sumele utilizate în Euro;

-Notificarea din 17.05.2010, prin care a majorat dobânda de la 5% plus Euribor la trei luni la 6% plus Euribor la trei luni pentru sumele utilizate în Euro.

Majorarea dobânzii a fost realizata si prin acte aditionale succesive, pe care a fost nevoita sa le semneze sub imperiul violentei psihice exercitate de banca.

Ca urmare a acestor modificari ce au vizat cuantumul dobânzii, ce a crescut de la 2% plus Euribor la o luna la 6% plus Euribor la trei luni, rata lunara a crescut de la 65.000 euro la 80.598,08 euro. Aceasta majorare a reprezentat un efort financiar de peste 20% din cuantumul ratei (ce reprezinta exclusiv dobânda), în conditiile în care, în perioada imediat urmatoare contractarii creditului, economia a intrat în recesiune.

Recurenta a formulat contestatie la tabelul preliminar, prin care a criticat înscrierea P. B. în tabelul publicat în B.P.I. 14490/07.08.2014, cu suma de 43.273.837,87 ron (aproximativ 9612931.44 euro), în conditiile în care, în conformitate cu art. 64 alin. (4) coroborat cu art. 72 alin. (1) din Legea 85/2006, suma de 8126011.24 (8118734.29 eur), astfel cum rezulta din declaratia de creanta, trebuia înscrisa ca si creanta nescadenta.

A contestat admiterea la înscriere a P. B. în tabelul preliminar cu toate sumele reprezentând dobânzi pretinse de P. B., în conditiile în care aceste sume nu reprezinta o creanta certa, lichida si exigibila.

În vederea determinarii valorii reale a pretinsei creante a P. B., a solicitat, printre altele, încuviintarea probei cu expertiza.

Prin încheierea din data de 22.01.2015, pronuntata în dosarul nr. 2222/111/2014/a3, instanta a respins în mod gresit încuviintarea probei cu expertiza contabila.

Prin sentinta nr. 574/F/2015 din 03.04.2015, pronuntata în dosarul nr. 2222/111/2014/a3, instanta a admis în parte contestatia, dispunând rectificarea tabelului preliminar si înscrierea P. B. cu suma de 1623983,67 euro cu titlu de creanta scadenta si 8118734,29 euro cu titlu de creanta nescadenta.

Instanta a respins în mod gresit în rest contestatia ca neîntemeiata. Totodata, în mod gresit, instanta a analizat separat si a respins argumentele invocate în sustinerea primului motiv al contestatiei, desi primul motiv al contestatiei a fost admis, iar argumentele respective nu constituiau un motiv separat de contestatie.

Apreciaza solutia instantei ca fiind netemeinica si nelegala, impunându-se admiterea apelului.

1. Prima instanta a respins în mod gresit prin încheierea din data de 22.01.2015 încuviintarea probei cu expertiza contabila care era absolut necesara solutionarii prezentei cauze.

În vederea determinarii valorii reale a pretinsei creante a P. B., recurenta a solicitat încuviintarea probei cu expertiza contabila.

Prin încheierea din data de 22.01.2015, pronuntata în dosarul nr. 2222/111/2014/a3, judecatorul-sindic a respins în mod gresit încuviintarea probei cu expertiza, rezumându-se la a preciza ca: În ceea ce priveste proba solicitata de reprezentantul debitoarei/contestatoare privind efectuarea în cauza a unei expertize contabile, având în vedere calitatea partilor - acela de profesionisti -, apreciaza ca proba solicitata nu este pertinenta solutionarii contestatiilor, considerente fata de care în temeiul prevederilor art. 255 coroborat cu art. 258 Cod de procedura civila, judecatorul sindic urmeaza a retine aceasta proba.

Or, acest considerent al instantei este lipsit de relevanta si nu putea duce în nici un caz la constatarea unei pretinse lipse de pertinenta a probei solicitate. În primul rând, apreciaza ca instanta nu a motivat respingerea probei cu expertiza, argumentul judecatorului sindic fiind total strain de prezenta cauza. Daca s-ar accepta acest rationament al instantei ar însemna ca aproape niciodata nu s-ar gasi pertinenta solutionarii unei cauze proba cu expertiza în cadrul procedurii insolventei, de vreme ce partile sunt, de regula, profesionisti, ceea ce nu poate fi admis. în al doilea rând, solutia de respingere a probei cu expertiza este complet eronata.

Potrivit art. 255 alin. (1) Cod de procedura civila, probele trebuie sa fie admisibile potrivit legii si sa duca la solutionarea procesului.

Nu poate fi identificata legatura dintre calitatea partilor si aptitudinea probei cu expertiza de aduce la solutionarea procesului si nici relevanta calitatii partilor în contextul solicitarii de încuviintare a probei cu expertiza.

Apreciaza ca instanta nu putea face o justa si reala evaluare a sumelor pretinse de P. B., numai pe baza calculelor facute de aceasta.

Administrarea probei cu expertiza pentru lamurirea pretinsei creante a P. B. era pe deplin necesara în cadrul solutionarii prezentei cauze. Mai mult, considera ca, atât timp cât creanta nu era lamurita, aceasta trebuia trecuta în tabel cu titlu provizoriu pâna la administrarea probei cu expertiza. La momentul depunerii declaratiei de creanta, P. B. nu a justificat în nici un fel pretinsa creanta, nu a indicat niciun mod de calcul pentru presupusele dobânzi si penalitati, care contrar celor retinute de prima instanta, sunt inexistente.

Faptul ca banca a depus la dosarul cauzei, abia în cadrul prezentei contestatii, un tabel cuprinzând pretinsa modalitate de calcul a creantei solicitate este lipsit de relevanta si nu poate face dovada acestor sume. Tabelele cuprind simple sume indicate de banca, judecatorul sindic considerând, în lipsa administrarii probei cu expertiza, ca acestea sunt pe deplin valabile si corecte.

Astfel, banca a calculat sumele în modalitatea pe care aceasta a considerat-o corecta. Or, se impunea determinarea obiectiva a pretinselor dobânzi si penalitati prin intermediul administrarii probei cu expertiza contabila, tinând cont de faptul ca majorarile de dobânzi sunt lovite de nulitate.

Prin urmare, considera ca judecatorul sindic a respins în mod eronat încuviintarea probei cu expertiza, care era imperios necesara în vederea solutionarii corecte a prezentei cauze.

Având în vedere aceste aspecte, solicita modificarea încheierii apelate în sensul încuviintarii probei cu expertiza si, implicit, desfiintarea sentintei apelate.

2. Aspectele retinute de prima instanta cu privire la argumentele invocate de apelanta în sprijinul primului motiv al contestatiei sunt complet eronate, impunându-se înlaturarea acestor considerente din cuprinsul sentintei apelate.

În ceea ce priveste considerentele instantei referitoare la creantele nescadente, precizeaza ca acestea sunt eronate.

În primul rând, sustinerile apelantei referitoare la tratamentul creantelor nescadente prin comparatie cu cele scadente au fost invocate în sprijinul solicitarii de modificare a tabelul preliminar de creante, nereprezentând un motiv în sine de contestatie. Astfel, prin argumentele invocate în sprijinul solicitarii de rectificare a tabelului a dorit sa sublinieze importanta acestei solicitari, aratând ca, înscrierea întregii creante ca fiind scadenta era de natura a afecta grav cursul procedurii precum si drepturile celorlalti creditori, de vreme ce, potrivit legii, tratamentul creantelor nescadente este esential diferit fata de cel al creantelor scadente, atât sub aspectul drepturilor pe care le au titularii acestor creante, cât si sub aspectul modalitatii în care acesti creditori urmeaza sa participe la distribuirea de sume.

Or, de vreme ce prima instanta a admis solicitarea apelantei de rectificare a tabelului, considera ca în mod gresit si cu prejudicierea apelantei, aceasta a trecut la analiza acestor aspecte ca si cum ar fi fost un motiv distinct de contestatie la tabel. Aprecierile instantei sunt straine de prezenta cauza impunându-se înlaturarea acestora si, totodata, eronate.

Contrar celor retinute de prima instanta, contestatia la tabel nu viza dreptul de vot în cadrul adunarilor creditorilor, nefiind în prezenta unei contestatii împotriva hotarârii adunarii creditorilor sau a deciziei creditorului.

Astfel solicita înlaturarea acestor considerente din cuprinsul hotarârii si înlocuirea lor cu propriile considerente ale instantei de apel si mentinerea solutiei primei instante cu privire la rectificarea tabelului.

Considerentele instantei sunt straine de solutionarea prezentei cauze si nu se impunea analiza distincta acestora, apelanta urmând a critica aceste considerente pentru a demonstra nelegalitatea acestora.

Astfel, considerentele instantei referitoare la tratamentul juridic al creantelor nescadente sunt eronate.

Potrivit art. 64 alin. (4) din Legea 85/2006, creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi îndreptatite sa participe la distribuiri numai în masura îngaduita de prezenta lege.

Conform art. 64 alin. (5) Legea 85/2006, titularii creantelor sub conditie suspensiva la data deschiderii procedurii vor fi îndreptatiti sa voteze si sa participe la distribuiri numai dupa îndeplinirea conditiei suspensive.

Totodata, potrivit art. 72 alin. (1) din Legea 85/2006, tabelul preliminar va cuprinde toate creantele împotriva averii debitorului, precizând ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente, cu aratarea, pentru fiecare, a numelui/denumirii creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar.

Creantele nescadente, ca si cele sub conditie, nu beneficiaza de niciunul dintre drepturile creditorilor îndreptatiti sa participe la procedura ele nefiind nascute pâna la data scadentei, respectiv pâna la data îndeplinirii conditiei.

Astfel, din coroborarea alin. (4) si alin. (5) ale art. 64 din Legea 85/2006 se poate observa, contrar celor retinute de judecatorul-sindic, ca aceste creante nescadente sunt tratate similar creantelor sub conditie, ele fiind admise temporar la masa credala pâna la ajungerea la scadenta, respectiv pâna la îndeplinirea conditiei.

Drepturile pe care legea le confera titularilor acestor creante sunt limitate din punctul de vedere al dreptului de vot si de a participa la distribuiri, astfel cum prevede în mod expres art. 64 alin. (5) din Legea 85/2006 care se aplica prin analogie si creantelor nescadente, aflate pe pozitie de egalitate cu cele sub conditie asa cum prevede alin. (4) al art. 64 din lege.

Legea nu cuprinde un text care sa confere drept de vot creantelor nescadente, singura mentiune fiind cea din art. 64 alin. (4) din lege care pune pe pozitie de egalitate aceasta categorie de creante cu cea a creantelor sub conditie, urmata de cea de la alin. (5) al aceluiasi text care prevede expres limitarea dreptului de vot pentru creantele sub conditie, care sunt, de asemenea neexigibile.

Astfel, reglementarea cuprinsa la alin. (5) al art. 64 din Legea 85/2006 este incidenta si în ceea ce priveste creantele nescadente care, din punct de vedere juridic au exact acelasi tratament ca si creantele sub conditie, ambele categorii fiind neexigibile. Or, este fara putinta de tagada faptul ca aceasta categorie de creante neexigibile, cea a creantelor nescadente, nu poate avea mai multe drepturi decât cealalta categorie de creante neexigibile, cea a creantelor sub conditie, având în vedere ca niciuna dintre cele doua categorii nu este nascuta pâna la scadenta, respectiv pâna la îndeplinirea conditiei.

În al doilea rând, caracterul de creanta nescadenta, similar celui de creanta sub conditie, confera acestui tip de creanta un tratament diferit din punctul de vedere al distribuirii de sume.

Asa cum prevede art. 64 alin. (4) si (5) din Legea 85/2006, precum si art. 129 alin. (3) din aceeasi lege participarea creantelor nescadente si sub conditie la distribuiri este conditionata de ajungerea la scadenta, respectiv de îndeplinirea conditiei.

Astfel cum s-a retinut în doctrina, creantele neexigibile, ca cele afectate de o conditie nerealizata înca la data deschiderii procedurii si deci tot neexigibile, vor fi admise cu caracter provizoriu la masa credala, dar nu vor participa la distribuiri deopotriva cu celelalte creante, ci numai în masura admisa prin dispozitiile acestei legi.

În acelasi sens, în literatura de specialitate, referitor la regimul juridic al creantelor nescadente prin raportare la art. 129 alin. (3) din Lege, s-au statuat urmatoarele: Chiar daca acest text de lege nu prevede, si creantele nescadente la data înregistrarii raportului final (desigur în faliment) nu vor mai participa la ultima distribuire de sume, pentru ca, într-o astfel de situatie ele au acelasi regim juridic ca si creantele sub conditie. În acest sens, art. 64 alin. (4) din lege statueaza ca aceste doua categorii de creante vor fi admise provizoriu la masa credala, însa vor fi îndreptatite sa participe la distribuiri de sume în masura îngaduita de prezenta lege, cu referire, desigur la ceea ce s-a aratat, respectiv ca, fie trebuie sa fie îndeplinita conditia, fie trebuie sa fie scadente pâna la data înregistrarii raportului final pentru a participa la ultima distribuire.

În conditiile în care suma reprezentând pretinsa creanta care nu este scadenta nu va ajunge la scadenta pâna la finalizarea procedurii, acel creditor nu va participa în niciun caz la distribuiri de sume cu procentul de creanta nescadenta. Astfel, a aratat în fata primei instante, în cuprinsul pct. 1 al contestatiei si în sustinerea solicitarii sale de rectificare a tabelului faptul ca gresita înscriere a P. B. în tabel ca si creanta scadenta ar putea duce la participarea acesteia la distribuiri de sume cu încalcarea drepturilor celorlalti creditori si la satisfacerea unei creante inexistente.

În consecinta, având în vedere admiterea de catre judecatorul sindic a solicitarii de înscriere a P. B. cu suma de 8118734,29 euro cu titlu de creanta nescadenta, apreciaza ca analiza teoretica referitoare la tratamentul creantelor nescadente este straina de prezenta cauza si gresita, fiind totodata de natura a prejudicia apelanta.

Considerentele instantei sunt de asemenea eronate.

Apreciaza ca se impune înlaturarea acestor considerente din cuprinsul sentintei apelate, înlocuirea cu propriile considerente ale instantei de apel si mentinerea solutiei instantei cu privire la rectificarea tabelului.

3. În mod gresit a considerat instanta ca sumele reprezentând dobânzi pretinse de P. B. au caracter cert, lichid si exigibil, respingând astfel criticile apelantei din cuprinsul pct. 2 al contestatiei la tabel.

În ceea ce priveste pct. 2 al contestatiei apelantei, prima instanta a retinut în mod gresit ca sunt neîntemeiate.

Astfel, în cadrul pct. 2 al contestatiei, apelanta a contestat creanta P. B. din perspectiva sumei cu care aceasta a fost înscrisa în tabel. Banca a fost în mod gresit înscrisa cu întreaga creanta solicitata, de vreme ce dobânzile si penalitatile înscrise în tabel nu au caracter cert, lichid si exigibil, neputând fi admise la masa credala în cuantumul solicitat de banca.

Toate actele aditionale si unilaterale prin care banca a modificat în mod abuziv dobânda initiala pentru care au fost încheiate contractele de credit sunt lovite de nulitate prin vicierea consimtamântului prin violenta (psihica) - santaj economic.

În consecinta, pretinsele dobânzi calculate de banca în temeiul acestor majorari de dobânda prin intermediul unor acte nule, se impun a fi radiate din tabelul preliminar al subscrisei, ele neîndeplinind conditiile de a fi certe, lichide si exigibile.

Conform prevederilor art. 1.216 Noul Cod civil, contractul poate fi anulat de partea care „a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse, fara drept, de cealalta parte sau de un tert".

Potrivit art. 956 din Codul civil din 1865, este violenta totdeauna când, spre a face pe o persoana a contracta, i s-a insuflat temerea, rationabila dupa dânsa, ca va fi expusa persoana sau averea sa unui rau considerabil si prezent, sanctiunea fiind anularea contractului.

Pentru ca acest viciu de consimtamânt sa fie probat în fata instantei de judecata temerea insuflata trebuie sa fie de asa natura încât partea amenintata sa creada, dupa împrejurari, ca, în lipsa consimtamântului sau, viata, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav si iminent.

În ceea ce ne priveste, exact acest lucru s-a întâmplat, deoarece P. B., ulterior momentului încheierii contractului de creditare a practicat un santaj economic la adresa debitorului si a garantului A. R. SRL. Acest santaj s-a concretizat prin conditionarea eliberarii transelor succesive din contractul de credit de semnarea unor acte aditionale si de impunerea prin acte unilaterale emise de banca - notificari - a unor majorari ale dobânzii, prin intermediul carora a fost majorata dobânda în mod succesiv de la valoarea de 2,25% la 6% plus Euribor.

Apelanta a fost astfel obligata sub imperiul violentei psihice exercitate de P. B. manifestate prin santaj economic, sa semneze actele aditionale de majorare a dobânzii. Refuzul semnarii actelor aditionale ar fi dus la imposibilitatea finalizarii investitiei si ajungerea debitoarei în incapacitate de plata, apelanta fiind nevoita sa semneze actele.

În ceea ce priveste actele unilaterale de modificare a dobânzii - notificarile - si acestea sunt nule, banca folosindu-se prin intermediul santajului economic de faptul ca debitoarea era angrenata deja în contractul de credit, profitând de împrejurarile economice si de consecintele pe care le-ar fi avut pentru apelanta blocarea transelor succesive.

Astfel, acest santaj a produs efectele cerute de textul de lege mai sus indicat întrucât apelanta deja începuse derularea investitiei - constructia hotelului R. din O. - prin cheltuirea unor sume extrem de ridicate de bani. Nefinalizarea constructiei, prin imposibilitatea accesarii transelor din creditul acordat de P. B. ar fi avut drept finalitate pierderea sumelor de bani deja investite.

Temându-ne de aceste pierderi (de ordinul milioanelor de euro), sub imperiul unei violente psihice continue, reprezentate de acest santaj economic, apelanta a semnat actele aditionale la contractul de credit.

Faptul ca pe parcursul derularii contractului banca a acordat perioade de gratie, nu înlatura nulitatea majorarilor de dobânda. Necesitarea acordarii unei perioade de gratie a venit tocmai ca urmare a majorarilor unilaterale de dobânda, ceea ce a facut imposibila achitarea sumelor percepute de banca. Considerentul instantei potrivit caruia în perioadele de gratie banca nu a calculat si nu a perceput penalitati aferente sumelor restante este lipsit de relevanta întrucât toate aceste sume au fost calculate si percepute ulterior, iar acordarea perioadei de gratie a fost necesara tocmai pentru ca banca a majorat abuziv dobânda. În plus, pretinsa perioada de gratie venea cu o noua majorare a dobânzii.

În ceea ce priveste considerentele instantei potrivit carora apelanta are calitatea de profesionist, domeniul de activitate în care activeaza presupunând în mod necesar cunoasterea consecintelor juridice ale actelor încheiate, inclusiv a contractelor de credit încheiate, nu au niciun suport legal sau probator. Astfel, aceste afirmatii reprezinta simple aprecieri subiective ale judecatorului-sindic, neputând fi retinute în sprijinul respingerii criticilor apelantei.

Având în vedere aceste aspecte, apreciaza ca se impunea anularea tuturor actelor aditionale si a actelor unilaterale de modificare a dobânzii, cu consecinta înscrierii în tabel numai a acelor sume reprezentând dobânda calculata la valoarea initiala stabilita prin contractele de credit, fiind necesara întocmirea în acest sens a unei expertize de specialitate. Orice dobânzi calculate peste cuantumul dobânzilor initiale stabilite în contracte sunt nelegale.

În al doilea rând, asa cum a aratat în fata judecatorului sindic, pretinsul creditor P. B. a solicitat înscrierea la masa credala cu sumele reprezentând dobânzi fara a justifica în nici un fel respectivele sume ci, rezumându-se la a preciza ca solicita: (...) înscrierea creditoarei (P. B.) în tabelul preliminar de creante cu o creanta garantata, certa, lichida si exigibila în suma totala de 43.276.178,91 ron.

Or, P. B. nu a justificat în nici un fel pretinsul caracter cert, lichid si exigibil al presupuselor dobânzi calculate, nu a aratat în nici un fel cum sunt acestea calculate si nici nu a depus documente justificative din care sa rezulte modul de calcul al acestora, impunându-se, contrar celor retinute în mod gresit de prima instanta, efectuarea unei expertize de specialitate pentru determinarea cuantumului corect al pretinselor dobânzi.

În cuprinsul declaratiei de creanta, banca a tinut sa citeze de mai multe ori textul art. 66 alin. (1) din Legea 85/2006, tocmai pentru a se asigura ca pretinsa creanta nu va fi supusa procedurii verificarii si a acoperi caracterul, în realitate, necert, nelichid si neexigibil al sumelor reprezentând dobânzi.

Textul art. 66 alin. (1) din Legea 85/2006 nu îl scuteste însa pe creditorul care pretinde ca are o creanta stabilita prin titlu executoriu de a respecta prevederile art. 65 din lege care reglementeaza cererea de admitere a creantei si nici nu înseamna ca ele sunt prezumate a fi corecte si nu pot fi contestate.

Potrivit art. 65 din Legea 85/2006 alin. (1) cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, precum si mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.

Totodata, alin. (2) al art. 65 din lege impune obligativitatea anexarii la cererea de admitere a creantei a documentelor justificative ale creantelor si ale actelor de constituire de garantii.

Depunerea de catre banca a unui tabel întocmit de banca si imposibil de verificat, cuprinzând pretinsa modalitate de determinare a sumelor nu schimba cu nimic situatia. În acest context apreciaza ca fiind complet eronate considerentele instantei potrivit carora caracterul cert, lichid si exigibil al sumelor rezulta din aplicarea clauzelor contractuale privind perceperea dobânzilor, iar (...) creditoarea P. B. R. SA a depus modalitatea de calcul a dobânzilor solicitate, cu referire la ambele contracte de credit, astfel ca nu se poate retine lipsa caracterului cert si exigibil al sumelor pretinse cu titlu de dobânzi.

Simpla indicare de catre banca a unor sume, nu confera caracter cert, lichid si exigibil sumelor.

Din analiza declaratiei de creanta si a înscrisurilor depuse de banca în cadrul prezentei cauze, rezulta cu claritate nerespectarea de catre P. B. a prevederilor legale mentionate anterior. Astfel, în cuprinsul declaratiei de creanta, banca nu argumenteaza în niciun fel caracterul cert, lichid si exigibil al pretinselor dobânzi si nu face nicio referire la temeiul acestora. În plus, înscrisurile anexate nu justifica în niciun fel modul în care aceste dobânzi au fost calculate, astfel încât sa se ajunga la cuantumul solicitat.

Actele prin care banca a majorat dobânda se impun a fi anulate.

Fata de aceste aspecte, sumele reprezentând dobânzi cu care P. B. a fost înscrisa la masa credala nu reprezinta o creanta certa lichida si exigibila, contrar celor retinute de judecatorul-sindic, impunându-se, în primul rând, radierea tuturor sumelor calculate cu titlu de dobânda peste dobânda initial stabilita prin contractele de credit si, în al doilea rând, obligarea bancii la depunerea de precizari si documente justificative care sa demonstreze modalitatea în care a calculat dobânzile, cele depuse nefiind de natura a justifica sumele.

Asa cum a aratat si în fata judecatorului-sindic, în vederea determinarii acestor sume este absolut necesara administrarea probei cu expertiza.

Având în vedere toate argumentele prezentate, solicita admiterea apelului împotriva sentintei civile nr. 574/F/03.04.2015, atât în ceea ce priveste considerentele cât si în ceea ce priveste dispozitivul si împotriva încheierii de sedinta din data de 22.01.2015, ambele pronuntate de Tribunalul B., sectia a II-a civila în dosarul nr. 2222/111/2014/a3, prin care solicita admiterea apelului si modificarea în parte a hotarârilor apelate în sensul încuviintarii probei cu expertiza, înlaturarii considerentelor indicate în cuprinsul pct. 2 al apelului si admiterii în tot a contestatiei formulate de .

În drept a invocat dispozitiile art. 461 alin. (1) si (2) Cod de procedura civila, art. 466 si urm. Cod de procedura civila, art. 73, art. 72, art. 64 alin. (4) si (5) din Legea 85/2006, precum si pe toate celelalte dispozitii legale aplicabile.

Prin întâmpinarea depusa la dosar, creditoarea P. B. R. a solicitat respingerea apelului declarat împotriva Sentintei nr. 574/F/03.04.2015 si împotriva încheierii de sedinta din data de 22.01.2015, ambele pronuntate de Tribunalul B., ca fiind nefondat, si, pe cale de consecinta, mentinerea acestora ca fiind temeinice si legale, pentru considerentele de mai jos:

Instanta în mod corect a respins proba cu expertiza contabila, ca nefiind utila solutionarii cauzei, dat fiind ca banca a depus modalitatea de calcul a dobânzii, în temeiul contractelor de credit si a actelor aditionale

încheiate de parti. Astfel, dat fiind ca au fost puse la dispozitia instantei (de catre banca) toate elementele pentru identificarea si pentru constatarea unui calcul corect realizat de banca, admiterea unei expertize contabile ar fi fost neavenita si neutila cauzei.

Apelanta în mod nelegal sustine faptul ca banca nu avea o creanta lamurita, având în vedere ca s-a contestat nu cuantumul acesteia, ci doar caracterul de creanta scadenta, fapt ce trebuia aratat si în tabelul preliminar, facându-se o înscriere neconforma.

Mai mult decât atât, bancile au un software intern ce calculeaza dobânzile si penalitatile, raportat la client si la creditul acordat. Ca atare, nu va fi calculat nici mai mult, nici mai putin decât se datoreaza.

Prin apelul formulat, se invoca de catre apelanta si faptul ca dobânzile si penalitatile ar fi lovite de nulitate. Or, nulitatea dobânzilor sau penalitatilor, ori a contractelor de credit si a actelor aditionale se impune a se constata de catre instanta de judecata competenta (judecatorul-sindic sau instanta investita sa solutioneze prezenta cauza nefiind instante competente). Fata de acestea învedereaza instantei ca A. R. a formulat cerere de anulare a contractelor de credit si a actelor aditionale, cerere pe care nu a timbrat-o, fiind anulata pentru netimbrare.

Pentru aceste considerente, solicita a se aprecia ca decizia judecatorului-sindic de respingere a probei cu expertiza contabila este temeinica si legala.

Referitor la analiza de catre instanta a creantelor scadente si a creantelor sub conditie, sub aspectul dreptului la vot în cadrul procedurii insolventei, arata urmatoarele:

Analiza instantei este una temeinica si legala, dat fiind ca înscrierea în tabelul preliminar al obligatiilor debitoarei a unei creante nescadente da dreptul creditorului de a vota, astfel cum rezulta si din interpretarea prevederilor art. 64 alin. 4 coroborat cu art. 64 alin.5 din lege, pe când creanta afectata de conditie suspensiva se naste doar la momentul îndeplinirii evenimentului viitor si incert.

Dispozitiile art. 64 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, prevad urmatoarele: ,,creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi îndreptatite sa participe la distribuiri numai în masura îngaduita de prezenta lege". Astfel, ca mentiunea cuprinsa în alin. 4 al art. 64, privind caracterul provizoriu al înregistrarii, afecteaza doar dreptul de a participa la distribuiri de sume în cadrul procedurii, nu si dreptul de vot.

Desi apelanta sustine ca nu este un motiv distinct de contestatie, instanta era obligata sa se pronunte cu privire la sustinerile contestatoarei si, prin urmare, a apreciat în mod corect asupra celor sustinute de catre banca în fata instantei de fond, admitând faptul ca aceasta detine o creanta nescadenta, cu drept de vot în cadrul procedurii.

În tabelul preliminar al obligatiilor debitoarei S.C. A. T. S.R.L. publicat în B.P.I. nr. 14490/07.08.2014, banca a fost înscrisa cu suma de 1.623.983,67 Euro creanta scadenta si cu suma de 8.118.734,29 Euro, creanta nescadenta.

Creanta bancii este afectata de termen si nu de conditie cum sustine apelanta.

Distinctia dintre modalitatile actului juridic civil - termenul sau conditia - este foarte importanta, legea prevazând un regim diferit de participare a creantelor afectate de acestea, în cadrul procedurii insolventei.

Toate creantele afectate de modalitati, indiferent daca aceste creante sunt afectate de termen suspensiv (fiind nescadente), de conditie suspensiva sau rezolutorie, vor fi înscrise în tabelul preliminar, provizoriu, potrivit dispozitiilor art. 64 alin.4, cu dreptul de a participa la vot si la distribuiri de sume "în masura îngaduita de prezenta lege".

 Referitor la dobânzile calculate de catre banca si înscrise în tabelul preliminar învedereaza instantei ca acestea sunt calculate în mod corect, conform înscrisurilor depuse de catre banca în fata instantei de fond.

Modalitatea de calcul, contractele de credit si actele aditionale sunt perfect valabile, nulitatea nu a fost constatata de catre instanta de judecata si, prin urmare, apelanta sustine fapte neconforme cu realitatea de fapt. Nu se poate solicita pe calea unei contestatii împotriva unei creante ori în calea de atac constatarea nulitatii actelor aditionale la contractele de credit si a dobânzilor, pe cale de consecinta.

Constatarea nulitatii unor acte se face în conditiile legii, actele aditionale în temeiul carora s-a calculat dobânda datorata de catre debitoare au fost în vigoare la momentul verificarii si înscrierii creantei, acestea nu au fost anulate de catre o instanta de judecata, astfel ca sustinerile contestatoarei nu pot fi retinute.

Dupa cum în mod legal a retinut instanta de fond, debitorul are calitatea de profesionist, domeniul în care activeaza presupunând în mod necesar cunoasterea consecintelor juridice încheiate, inclusiv a contractelor de credit încheiate pentru realizarea obiectului sau de activitate.

De asemenea, aplicarea dobânzilor si penalitatilor are drept temei prevederile art. 4.3 din partea generala a Contractelor de credit „pentru facilitatea acordata, împrumutatul va plati dobânda la ratele specificate în Partea Speciala (dobânda curenta). Ratele dobânzii pot fi modificate periodic de catre Banca în functie de conditiile pietei si de polita bancii".

Aceste aspecte fac obiectul contractului de credit, negociate si acceptate de catre debitoare, înscrierea la masa credala cu suma astfel cum a fost solicitata prin declaratia de creanta, inclusiv dobânzile reprezinta o masura luata potrivit dispozitiilor legale si a contractului de credit intervenit între parti.

Determinarea cuantumului dobânzilor s-a facut cu luarea în considerare a faptului ca ele sunt datorate conform art. 4.3 din contractul de credit si prin încheierea actelor aditionale intervenite ulterior între parti.

În conditiile existentei acestor contracte precum si fata de nerestituirea debitului principal conform obligatiilor asumate de catre contestatoare,  este îndreptatita la a pretinde suma de 567.164.98 EURO cu titlu de dobânzi restante.

Cu privire la asa-zisa gresita modalitate de calcul, instanta de fond în mod legal retine faptul ca actele aditionale contestate de catre debitorul A. T. cuprinzând clauze exprese privind acordarea de perioade de gratie debitorului, începând cu data semnarii acestora, perioade în care banca nu a calculat si nu a perceput penalitati aferente sumelor restante, ci doar dobânda curenta si comisioane stabilite conform contractului.

Referitor la violenta psihica, sustinerile apelantei sunt neîntemeiate

Pe lânga faptul ca fata de raporturile contractuale dintre parti si calitatea de profesionisti a acestora în sensul legii, nu se poate retine incidenta violentei pentru invocarea nulitatii actelor aditionale în cadrul procedurii de insolventa. Astfel cum banca a precizat, majorarea dobânzii datorate s-a facut potrivit dispozitiilor contractuale, invocarea violentei psihice ca motiv de semnare a actelor aditionale nu fac decât sa confirme reaua-credinta a debitoarei care a beneficiat de facilitatea de credit oferita de banca, acceptând toate conditiile negociate cu aceasta inclusiv cele referitoare la dobânda aplicata si datorata.

Banca a solicitat înscrierea la tabelul preliminar de creante cu suma de 567164, 98 EURO reprezentând dobânzi aplicate debitului principal conform contractelor de credit încheiate si a actelor aditionale rezultate în urma acordului de vointa exprimat de creditor si debitor, cu respectarea dispozitiilor legale. În acest context nu se poate retine faptul ca la momentul încheierii acestor contracte consimtamântul apelantei ar fi fost afectat de o violenta psihica.

Stabilirea incidentei acestui viciu presupune raportarea si la faza precontractuala întrucât în aceasta etapa se configureaza toate elementele pe care partile le vor fixa ulterior în contractul încheiat, respectiv actele aditionale si cu care apelanta a fost de acord. Nu se poate invoca si retine o presupusa violenta psihica de care încearca a se prevala debitoarea pentru neîndeplinirea obligatiilor de restituire a debitului principal si a dobânzilor aferente, întrucât aceasta a cunoscut conditiile contractuale la care urma sa se supuna. Din moment ce clauzele contractuale din actele aditionale au fost clar stabilite, comunicate si acceptate de catre apelanta, precum si faptul ca în nici un moment nu a adus obiectiuni asupra acestora astfel ca sub acest aspect sustinerile apelantei nu pot fi primite, iar instanta de fond în mod corect a apreciat asupra nelegalitatii sustinerilor contestatoarei în fata instantei de fond.

De asemenea urmeaza a se avea în vedere si art. 969 Vechiul Cod Civil care nu are o existenta de sine statatoare în ansamblul dispozitiilor Codului civil, ci trebuie coroborat cu art. 970 alin. 1 Vechiul Cod Civil, în sensul ca executarea cu buna-credinta a obligatiilor asumate printr-un contract reprezinta rezultatul firesc al obligativitatii contractului. Un contract ramâne legea partilor numai în masura în care nici una dintre acestea nu ignora sau încalca cu buna stiinta îndatoririle care îi revin potrivit asumarii si executarii cu buna-credinta a prestatiilor.

Având în vedere considerentele expuse prin prezenta, solicita instantei ca prin decizia pe care o va pronunta, sa respinga apelul declarat împotriva Sentintei nr. 574/F/03.04.2015 si împotriva încheierii de sedinta din data de 22.01.2015, ambele pronuntate de Tribunalul B., ca fiind nefondat si, pe cale de consecinta, mentinerea acestora ca fiind temeinice si legale.

În drept a invocat dispozitiile art. 471 si urmatoarele Cod de procedura civila, precum si dispozitiile din contractul de credit.

Examinând sentinta si încheierea apelate, raportat la motivele de apel invocate, instanta de apel a retinut urmatoarele:

Prin sentinta nr. 574/F/2015, ce face obiectul prezentului apel, judecatorul-sindic a dispus rectificarea tabelului preliminar al creantelor debitorului S.C. A. T. S.R.L., în sensul înscrierii creditorului P. B. R. S.A. în tabelul preliminar cu suma de 1623983,67 euro, cu titlu de creanta scadenta, respectiv cu suma de 8118734,29 euro cu titlu de creanta nescadenta, fiind respinse celelalte cereri formulate de contestatorii S.C. A. T. S.R.L. si S.C. A. R. S.R.L.

Obiectul contestatiei la tabelul preliminar, formulata de contestatoarea debitoare S.C. A. T. S.R.L., l-a constituit, pe lânga capatul de cerere admis, si radierea din cuprinsul creantei scadente în cuantum de 1.623.983,67 euro, a sumelor reprezentând dobânzi calculate peste cuantumul dobânzilor initiale stabilite prin contractele de credit. Acest capat de cerere a fost motivat pe considerentul ca actele aditionale si notificarile prin care a fost majorata rata dobânzii aferente celor doua contracte de credit încheiate între societatea debitoare si banca sunt lovite de nulitate absoluta ca urmare a vicierii consimtamântului debitoarei, prin utilizarea violentei psihice/santajului economic, argumente invocate si prin cererea de apel. De asemenea, acesta a fost si motivul pentru care s-a solicitat încuviintarea probei cu expertiza contabila, respinsa de judecatorul-sindic prin încheierea data în sedinta publica din data de 22.01.2015, apelata în cauza.

Pentru a raspunde motivelor de apel, instanta a retinut ca, între societatea debitoare, în calitate de împrumutat si P. B. S.A. s-au încheiat doua contracte de credit: contractul de credit nr. xxx/31.07.2008, prin care s-a pus la dispozitia debitoarei o facilitate de credit în suma de 8.300.000 euro si contractul de credit nr. xxx/01.11.2010, prin care banca a acordat aceleiasi debitoare suma de 159664 euro. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezulta ca, la contractul de credit nr. xxx/01.11.2010, s-au încheiat patru acte aditionale (filele 135-141 din dosarul de contestatie), toate referindu-se, însa, la acordarea unor perioade de gratie, fara nici o specificatie referitor la majorarea dobânzii. De asemenea, la contractul de credit nr. xxx/31.07.2008 s-au încheiat nu mai putin de noua acte aditionale (filele 142-176 din dosarul de contestatie), doar prin doua dintre ele convenindu-se majorarea ratei dobânzii. Astfel, prin actul aditional nr. x/22.10.2009, s-a stabilit ca rata dobânzii anuale este Euribor la 3 luni plus o marja de 4,75 puncte procentuale pe an pentru sumele utilizate pâna la data de 09.10.2008, iar pentru sumele utilizate începând cu aceasta data, rata dobânzii anuale este Euribor la 3 luni plus o marja de 5 puncte procentuale pe an. Totodata, prin actul aditional nr. x/01.11.2010 s-a majorat rata dobânzii anuale astfel: pentru suma de 8.193.044 euro, rata dobânzii anuale este Euribor la 3 luni plus o marja de 6 puncte procentuale pe an, iar pentru suma de 90.000 euro, rata dobânzii anulare este Euribor la 3 luni plus o marja de 7 puncte procentuale pe an.

Se impune a se preciza, cu titlu prealabil, ca sanctiunea ce intervine în cazul vicierii consimtamântului nu este nulitatea absoluta, astfel cum invoca debitoarea contestatoare, ci nulitatea relativa. De asemenea, în ceea ce priveste posibilitatea de invocare a nulitatii relative pe calea contestatiei la tabelul preliminar de creante, Curtea a retinut ca nu exista nici un impediment în acest sens. Astfel, nu pot fi retinute sustinerile intimatei, în sensul ca, atâta timp cât nu s-a solicitat unei instante de judecata competente, anularea actelor aditionale, debitoarea nu poate invoca nulitatea în cadrul contestatiei la tabelul preliminar. În opinia instantei de apel, partea poate sa îsi realizeze dreptul civil nu numai pe calea ofensiva a unei actiuni, ci si pe calea defensiva a exceptiei. În conditiile în care, prin cererea de admitere a creantei, creditorul bancar pretinde sumele restante în baza contractelor de credit, cât si dobânzile care au fost calculate în baza actelor aditionale încheiate, debitoarea are posibilitatea de a invoca, în aparare, pe calea contestatiei la tabelul preliminar, nulitatea relativa a actelor aditionale, în conditiile Codului civil. Astfel, judecatorul-sindic, investit cu solutionarea contestatiei, este competent sa se pronunte si asupra apararilor (de fond sau procesuale), astfel cum prevede în mod expres art. 124 alin. 1 Noul Cod de procedura civila. Prin urmare, în mod corect judecatorul-sindic a analizat apararea debitoarei contestatoare, sub aspectul vicierii consimtamântului acesteia la încheierea actelor aditionale.

Din acest punct de vedere, instanta de apel a retinut ca, la pct. 4.3 din contractul de credit nr. xxx/31.07.2008, debitoarea, în calitate de împrumutat, a acceptat ca ratele dobânzii convenite la încheierea contractului sa poata fi modificate periodic de catre banca, în functie de conditiile pietei si de politica bancii. În baza acestei clauze, au fost încheiate ulterior actele aditionale în discutie, prin care au fost majorate ratele dobânzii. Aceste acte aditionale au fost semnate de catre societatea comerciala împrumutata, prin reprezentantul sau legal, astfel ca, în baza principiului fortei obligatorii a contractelor, consacrat de art. 969 din Vechiul Cod civil, obligatiile asumate prin actele aditionale se impun a fi respectate. Relevant este si aspectul ca debitoarea contestatoare are calitatea de profesionist, domeniul de activitate în care activeaza presupunând în mod necesar cunoasterea consecintelor juridice ale actelor juridice pe care le încheie.

 În masura în care se invoca încheierea actelor aditionale sub presiunea santajului economic practicat de banca, o asemenea împrejurare trebuia dovedita. În concret, contestatoarea debitoare a invocat împrejurarea ca banca a folosit împotriva sa violenta psihica, pentru a o determina sa încheie actele aditionale, prin aceea ca a conditionat eliberarea transelor succesive din contractul de credit de acceptarea majorarii dobânzii. Însa, depunerea la dosar a unor înscrisuri din care rezulta stadiul edificarii Hotelului R. din O. pentru care s-au acordat cele doua credite, nu dovedeste violenta psihica sub imperiul careia ar fi contractat debitoarea. Pentru a se dovedi violenta psihica trebuiau administrate probe din care sa rezulte în mod concret acest fapt. Dimpotriva, însa, doar pe baza unor simple afirmatii ale debitoarei, nesustinute de nici o proba concludenta, nu se poate retine ca, la momentul încheierii actelor aditionale, consimtamântul debitoarei ar fi fost viciat.

Totodata, nu trebuie omisa împrejurarea ca, prin mai multe acte aditionale, s-au acordat debitoarei perioade de gratie succesive, începând cu data semnarii acestora, perioada în care banca nu a perceput penalitati, aferente sumelor restante, ci doar dobânda curenta si comisioane stabilite potrivit contractului.

Din aceasta perspectiva, Curtea a apreciat ca fiind legala si temeinica si încheierea data în sedinta publica din data de 22.01.2015, prin care judecatorul-sindic a respins proba cu expertiza contabila solicitata de contestatoare. Dupa cum rezulta din cuprinsul contestatiei formulate, contestatoarea debitoare a justificat necesitatea efectuarii unei expertize contabile pe considerentul ca, urmare a anularii actelor aditionale prin care s-a majorat rata dobânzii, în tabel se impun a fi înscrise doar sumele reprezentând dobânda calculata la valoarea initiala stabilita prin contractele de credit. Acelasi aspect a fost reiterat si în sedinta publica din data de 22.01.2015, la momentul solicitarii probei, aratându-se ca lucrarea de expertiza ar urma sa stabileasca valoarea reala a creantei solicitata cu titlu de dobânzi, în contextul în care majorarile de dobânzi sunt lovite de nulitate.

Raportat la aceste aspecte, câta vreme instanta de apel a retinut ca fiind temeinica solutia judecatorului-sindic de constatare a valabilitatii actelor aditionale, în mod legal a procedat acesta respingând proba cu expertiza contabila, aceasta nefiind concludenta cauzei. Mai mult decât atât, banca a depus ca si anexa la întâmpinare, un tabel cuprinzând calculul dobânzilor solicitate, depunând ulterior, la solicitarea expresa a instantei, si un mod de calcul a dobânzilor prin aplicarea ratei convenite initial, la data încheierii contractelor de credit. Într-o atare situatie, efectuarea unei expertize contabile apare ca nefiind concludenta, cu atât mai mult cu cât banca realizeaza acest calcul în sistem informatic, pe baza unui software intern, raportat la client si la creditul acordat.

De asemenea, nu se poate retine ca banca nu a justificat sumele solicitate cu titlu de dobânzi si nu a depus documentele justificative în acest sens, câta vreme aceasta a anexat contractele de credit si actele aditionale încheiate, dobânzile fiind calculate raportat la toate aceste înscrisuri, fiind respectate prevederile art. 65 alin. 1 si 2 din Legea 85/2006. Este adevarat ca, la momentul depunerii cererii de admitere a creantei, nu s-a atasat si modul de calcul al dobânzilor, însa acesta s-a depus ca anexa la întâmpinarea formulata fata de contestatia la tabelul preliminar. Însa, relevant este faptul ca debitoarea nu contesta modul efectiv de calcul al dobânzilor, ci contesta dobânzile din perspectiva cuantumului la care s-a ajuns prin operarea majorarii ratelor de dobânda realizata prin actele aditionale.

Raportat la ansamblul considerentelor retinute, apelul declarat împotriva sentintei nr. 574/F/2015 si a încheierii de sedinta din data de 22.01.2015 apare ca nefiind fondat.

În ceea ce priveste apelul declarat împotriva considerentelor sentintei, vizând distinctia facuta în creantele sub conditie si cele nescadente, Curtea a apreciat ca si acesta este nefondat. Dupa cum rezulta din motivele de apel, apelanta considera ca aceste considerente sunt, în primul rând, straine de prezenta cauza, iar în al doilea rând, acestea sunt si eronate.

Raportat la prima ipoteza, cum ca respectivele considerente ar fi straine de prezenta cauza, instanta de apel nu poate retine o asemenea afirmatie. În doctrina juridica s-a facut diferenta între considerentele decisive (care se reflecta în solutiile pronuntate prin dispozitiv) si cele decizorii sau cu valoare decizionala (care contin o solutie adoptata pe cale incidentala, cu privire la un aspect dedus judecatii care a fost supus dezbaterii contradictorii a partilor, dar care nu are corespondent si într-o solutie din dispozitiv). Pe lânga aceste considerente, exista si posibilitatea ca hotarârea judecatoreasca sa cuprinsa si considerente supraabundente, prin care se dezleaga probleme de drept ce nu au legatura cu judecarea acelui proces, tocmai o asemenea situatie fiind invocata de catre apelanta.

În analiza incidentei acestei împrejurari, însa, trebuie pornit chiar de la petitul si motivarea actiunii cu care a fost sesizata instanta, în speta contestatia la tabelul preliminar al creantelor. În cuprinsul acesteia, contestatoarea debitoare, solicitând înscrierea unei parti din creanta P. B. R. S.A. ca si creanta nescadenta, motiveaza pe mai bine de trei pagini care este importanta distinctiei ce trebuie facuta o creanta scadenta si una nescadenta, asimilând creanta nescadenta unei creante sub conditie suspensiva, atât din punctul de vedere al dreptului de vot al titularului unei asemenea creante, cât si din punctul de vedere al dreptului de a beneficia de sume cu ocazia distribuirilor. Judecatorul-sindic, în considerentele sentintei pronuntate, retine ca tratamentul juridic al creantelor nescadente este diferit de cel al creantelor afectate de conditie suspensiva.

Raportat la aceste aspecte, nu se poate aprecia ca hotarârea pronuntata cuprinde considerente straine de prezenta cauza, din moment ce însasi contestatoarea debitoare a considerat necesar sa îsi motiveze contestatia, aratând ca regimul juridic al creantelor nescadente este identic cu cel al creantelor sub conditie suspensiva, iar acest aspect a fost supus dezbaterii contradictorii a partilor, creditoarea P. B. R. S.A. facând, de asemenea, referire, în cuprinsul întâmpinarii, la regimul juridic al creantelor sub conditie suspensiva si a celor nescadente.

În ceea ce priveste caracterul gresit al acestor considerente, instanta de apel a retinut ca, potrivit art. 64 alin. 4 din Legea insolventei, creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi îndreptatite sa participe la distribuiri de sume în masura îngaduita de prezenta lege. De asemenea, potrivit alin. 5, titularii creantelor sub conditie suspensiva la data deschiderii procedurii, inclusiv creantele a caror valorificare este conditionata de executarea în prealabil a debitorului principal, vor fi îndreptatiti sa voteze si sa participe la distribuiri numai dupa îndeplinirea conditiei respective.

Daca, la alin. 4, legea prevede ca ambele categorii de creante – nescadente si sub conditie – vor fi admise provizoriu la masa credala, participând la distribuiri în masura îngaduita de lege, în ceea ce priveste suspendarea dreptului de vot, legea prevede în mod expres la alin. 5, ca acesta se aplica doar creantelor sub conditie suspensiva la data deschiderii procedurii si în cazul creantelor a caror valorificare este conditionata de executarea în prealabil a debitorului principal. Per a contrario, în cazul creantelor nescadente, dreptul de vot nu este interzis. Prevederile art. 5 nu pot fi aplicate prin analogie si creantelor nescadente, astfel cum sustine apelanta, câta vreme legea se refera în mod expres doar la creantele sub conditie suspensiva la data deschiderii procedurii si la cele a caror valorificare este conditionata de executarea în prealabil a debitorului principal. Daca legiuitorul ar fi avut intentia ca, si în ceea ce priveste dreptul de vot, sa consacre un regim juridic identic ambelor categorii de creante, nimic nu îl împiedica sa stipuleze acest lucru. Distinctia operata de legiuitor în privinta dreptului de vot între creantele sub conditie si cele nescadente se întemeiaza pe diferenta dintre cele doua modalitati ale actului juridic civil. Astfel, termenul afecteaza numai executarea actului juridic, pe când conditia afecteaza însasi existenta drepturilor subiective si a obligatiilor corelative.

În ceea ce priveste dreptul la distribuiri al creantelor nescadente, judecatorul-sindic nu a facut decât sa arate ca, potrivit art. 64 alin. 4 din Legea 85/2006, creantele nescadente sunt îndreptatite sa participe la distribuiri de sume în masura îngaduita de lege.

Prin urmare, în baza art. 480 alin. 1 Noul Cod de procedura civila, se impune respingerea apelului si în ceea ce priveste considerentele sentintei pronuntate.

S-a luat act de faptul ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata în apel din partea bancii intimate.

Domenii speta

Spete similare