Drepturi băneşti

Sentinţă civilă 418/2016 din 11.02.2016


Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2016:010.000418

Cod operator 2442/2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinta Nr. 418/2016

Şedinţa publică de la 11 Februarie 2016

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Asistent  judiciar

Asistent  judiciar

Grefier

Pe rol fiind solutionarea actiunii formulata de reclamantul RI in contradictoriu cu pirita S.C E S.R.L .

La apelul nominal facut in sedinta publica , a raspuns av. DA pentru reclamant si av. HF pentru pirita , lipsa fiind reclamantul.

Procedura completa.

S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta , s-a luat act ca nu mai sunt alte cereri de formulat si probe de administrat , dupa care constatandu-se cauza in stare de judecata , s-a acordat cuvantul pe fond partilor.

Av. DA pentru reclamant a solicitat admiterea actiunii asa cum a fost formulata.

Av. H F pentru pirita a solicitat respingerea actiunii pentru motivele aratate in intampinare.

TRIBUNALUL

Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. , reclamantul RI a solicitat instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie anulata ( sau sa se constate nulitatea absoluta ) decizia de concediere nr. 2/23.02.2015 emisa de  pirita S.C E S.R.L , sa fie repus in situatia anterioara conform art. 80 din Codul muncii , obligarea piritei la plata contravalorii diurnei in suma de 61 USD/zi pentru perioada cat ar fi putut lucra in strainatate , la plata drepturilor banesti reprezentand sporul la salariu pentru zilele lucrate sambata si duminica , zilele de sarbatori legale incepand cu luna martie 2012 pana in luna martie 2015 , sume actualizate la zi de la momentul datorarii, plata indemnizatiei de concediu de odihna pentru perioada martie 2012-martie 2015 , sume actualizate la data platii , plata unei indemnizatii egale cu salariul plus diurna ce i se cuvenea pentru zilele  pierdute cu deplasarea din Romania la locul de munca din Oman in perioada martie 2012-martie 2015 , sume actualizate la data platii efective precum si cheltuielile de judecata facute in prezentul dosar.

In motivarea actiunii , reclamantul a aratat ca  a fost angajatul piritei in functia de mecanic pe utilaj petrolier in Sultanatul Oman in localitatea Mukezna , desfasurandu-si activitatea timp de 35 de zile continuu , 12 ore cu 12 ore , 29 de zile libere si 6 zile pe drum .

Prin decizia contestata a fost concediat iar reclamantul considera ca aceasta decizie este lovita de nulitate absoluta intrucat nu este motivata in fapt si in drept , nu este mentionata nici functia reclamantului , nici alte elemente de identificare , si lipseste de asemenea  preavizul .

S-a mai aratat ca nu este vorba despre o desfiintare efectiva a locului de munca, avand o cauza reala si serioasa .

Ca, este vorba de fapt , despre o concediere colectiva si nu una individuala , fiind concediati mai mult de 10 salariati in 30 de zile.

Reclamantul a aratat ca pirita nu i-a dat nici CIM si ca nu stie daca exista un CCM la nivelul piritei care sa prevada plata plati compensatorii in cazul concedierii in baza art. 65 din Codul muncii.

Ca, a lucrat fara sa beneficieze de repaus saptamanal sau zile de sarbatoare legala si nici de concediu de odihna in anii 2012, 2013 si 2014 .

Reclamantul a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate care sa determine drepturile banesti ce i se cuvin potrivit cererii de chemare in judecata.

In dovedirea sustinerilor sale , reclamantul a depus la dosar copii ale urmatoarelor acte : cartea de identitate, decizia nr. 2/23.02.2015, bilete electronice de avion.

In aparare, pirita a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii pentru urmatoarele motive:

Prin adresa nr. 266/09.03.2015 administratorul firmei a anulat decizia atacata, astfel incat capatul de cerere referitor la anularea deciziei nr. 2/23.02.2015 , a ramas fara obiect.

In baza Hotararii AGA a societatii nr. 2/15.02.2015 , s-a hotarat desfiintarea unor posturi ca urmare a solicitarii partenerului strain care dorea reducerea costurilor contractuale si de personal . Astfel au fost concediati doi angajati printre care si reclamantul.

Ca, reclamantul prin actul aditional la C.I.M incheiat a fost de accord ca durata deplasarii in strainatate este limitatta si poate inceta inainte de expirarea termenului din initiativa firmei in situatia unor probleme contractuale si ca pirita nu mai are lucrari in derulare.

S-a mai aratat ca in conformitate cu art. 4 din Actul aditional s-au stabilit  conditiile de acordare a diurnei si anume ca aceasta se acorda numai pentru perioada cat se lucreaya efectiv in strainatate .

Ca, toti angajatii au acceptat regimul de lucru systematic peste programul normal precum si in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale pentru perioada de deplasare si li s-au platit toate drepturile banesti conform pontajului intocmit pentru activitatea prestata .

Reclamantul avea obligatia sa solicite annual concediul de odihna tinand cont de programul companiei iar in privinta perioadelor de deplasare in strainatate si retur , acest timp a fost platit reclamantului conform contractului de munca .

Cererea de plata a diurnei este neintemeiata dupa cum opineaza pirita , intrucat diurna se plateste numai pentru perioada cat se lucreaza efectiv instrainatate iar toate cheltuielile cu transportul si hrana pentru aceasta perioada au fost suportate de firma.

In dovedirea sustinerilor sale , pirita a depus la dosar copii ale  urmatoarelor acte: preaviz de concediere , confirmare de primire, decizia nr. 4/09.04.2015, Hotararea nr. 1/11.02.2015, Organigrama din 21.05.2015, contract individual de munca , process-verbal al reuniunii , act  aditional la CIM din 13.02.2012, fisa postului.

La termenul din 22.10.2015 la cererea reclamantului , instanta a incuviintat efectuarea unei expertize contabile iar la termenul din 12.11.2015 a fost numit expert dl. S I stabilindu-se obiectivele .

Expertiza contabila a fost depusa la dosar la 20.01.2016 si nu s-au formulat obiectiuni.

Examinand actiunea in raport de actele aflate la dosar si de sustinerile partilor , instanta constata si retine urmatoarele:

Reclamantul a fost angajat al societatii pirite in functia de mecanic pe utilaj petrolier avand locul de munca in Sultanatul Oman avand incheiat contractual individual de munca nr. 10010 din 15.02.2012  ,fiind concediat prin decizia nr. 2/23.02.2015 in baza art. 65 din Codul Muncii.

In ceea ce priveste capatul de cerere  cu privire la la anularea deciziei de concediere nr. 2/23.02.2015 ,se retine ca pirita a emis ulterior decizia nr. 4/09.04.2015(fila 52) prin care s-a dispus ca incepand cu 09.04.2015 inceteaza contractul de munca al reclamantului in baza art. 65 al. 1 Codul Muncii si astfel prima decizie (cea contestata ) a fost implicit anulata iar contestatia formulata in prezentul dosar de catre reclamant a ramas fara obiect.

De asemenea , in ceea ce priveste cererea de repunere in situatia anterioara in sensul art. 80 Codul Muncii , cererea fiind accesorie fata de cererea de anulare a deciziei de concediere ,  va  fi respinsa in consecinta.

Referitor la cererea de plata a drepturilor banesti reprezentand sporul la salariu reprezentand munca prestata in zilele de sambata si duminica precum si in zilele de sarbatoare legala incepand cu luna martie 2012 pana in luna martie 2015 , se retin urmatoarele aspecte:

Reclamantul a lucrat la societatea pirita in perioada martie 2012-martie 2015,in afara tarii, in regim de lucru sistematic de 12 ore timp de 35 de zile urmate de 35 de zile libere.

Conform pontajelor , graficelor de lucru pe care expertul contabil numit in cauza le-a studiat , reclamantul a desfasura activitate la locul de munca din Sultanatul Oman sambata si duminica cat si in zilele de sarbatoare legala conform Codului Muncii.

De asemenea a concluzionat expertul ca pirita  a achitat partial drepturile banesti cuvenite pentru munca prestata de reclamant in zilele de repaus saptamanal si in cele de sarbatoare legala, iar partial i-a acordat timp liber.

Conform dispozitiilor art.137 Codul Muncii :”(1) Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2) salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă.(4) În situaţii de excepţie zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăşi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de muncă şi cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor.(5) Salariaţii al căror repaus săptămânal se acordă în condiţiile alin. (4) au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).”,iar potrivit art. 142 Codul Muncii:” (1) Salariaţilor care lucrează în unităţile prevăzute la art. 140, precum şi la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile(2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.”

Conform calculului facut de catre expert , reclamantului i se mai cuvine pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal si in cele de sarbatoare legala suma de 4941 $ iar in ceea ce priveste actualizarea sumei cu indicele de inflatie , expertul a aratat ca rata medie anuala a cresterii indicilor preturilor de consum in cei trei ani in discutie -2012, 2013 si 2014 –a fost nesemnificativa .

Referitor la cererea de achitare a indemnizatiei de concediu de odihna neacordat in perioada 2012-2015 , se retin urmatoarele:

Conform art. 150 din Codul Muncii:”(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.”

Conform verificarii facute de catre expertul contabil , reclamantul a beneficiat de concediu de odihna platit in perioada lucrata ,asa cum a fost stipulat in contractual individual de munca, respectiv  67 de zile , beneficiind de indemnizatia de concediu de odihna aferenta.

Referitor la cererea reclamantului de a i se achita salariul si indemnizatia ce i se cuvin pentru zilele in care s-a deplasat la locul de munca din strainatate si inapoi in perioada lucrata- martie 2012-martie 2015, se retin urmatoarele:

Calatoria facuta de reclamant cu avionul catre locul de munca din Sultanatul Oman si apoi catre casa (potrivit biletelor electronice de avion depuse la dosar si tabelului cu orarul calatoriilor intocmit de expert ) , insumeaza un timp indelungat –in general peste 15 ore, adica 19 ore, 20 de ore , (fila 131 din dosar ) timp care era luat din timpul liber al reclamantului , respectiv din cele 35 de zile libere.

In ceea ce priveste plata drepturilor banesti aferente acestor perioade , se va respinge sustinerea piritei in sensul ca timpul de deplasare in strainatate si retur a fost platit la nivelul salariului de baza conform contractului de munca, reclamantului necuvenindu-i-se diurna pentru acest timp .Reclamantul nu era obligat nici prin lege nici prin contractual de munca sau vreun act aditional sa consume din timpul sau liber pentru  perioada de calatorie (aceasta nefiind una scurta , respectiv un timp rezonabil pe care l-ar fi putut consuma reclamantul cu calatoria , fara a avea pretentii banesti ).

Astfel, expertul a concluzionat, examinand fisele de castiguri aferente perioadei februarie 2012-martie 2015 ca reclamantului i s-a achitat salariul minim pe economie pentru perioadele de calatorie , fiind considerat in timpul zilelor sale libere. In ceea ce priveste diurna (care era stabilita la suma de 61$ ), expertul contabil desemnat a calculat diurna potrivit timpului de deplasare , in conformitate cu H.G nr. 518/1995 , rezultand suma de 1647$ pentru perioadele de calatorie efectuate in perioada februarie 2012-februarie 2015. 

Avand in vedere ca expertul a examinat situatia indicelui de inflatie doar pana la momentul intocmirii expertizei contabile ,astfel incat  sumele la care pirita urmeaza sa fie obligata catre reclamant , urmeaza sa fie actualizate la data platii efective.

In conformitate cu art. 453 C.proc.civ. , pirita va fi obligata la plata catre reclamant a cheltuielilor de judecata in suma de 1100 lei .

Avand in vedere aceste considerente , instanta urmeaza sa admita in parte actiunea, sa oblige pirita sa plateasca reclamantului urmatoarele drepturi banesti cuvenite si neachitate :4941 $ reprezentand contravaloarea muncii prestate in zilele de repaus saptamanal si de sarbatori legale ; 1647 $ reprezentand contravaloarea diurnei cuvenite pentru zilele in care a parcurs drumul inspre si dinspre locul de munca din Oman , drepturi banesti ce vor fi actualizate conform indicelui de inflatie la data platii efective, sa respinga cererea privind constatarea nulitatii absolute a deciziei nr. 2/23.02.2015, ca fiind ramasa fara obiect precum si cererea privind  repunerea in situatia anterioara si plata de despagubiri in baza art. 80 din Codul Muncii  ,sa respinga cererea privind plata contravalorii indemnizatiei de concediu de odihna, sa oblige pirita sa plateasca reclamantului suma de 1100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite in parte actiunea formulata de reclamantul R I CNP  cu dom. in  contradictoriu cu pirita SC E SRL cu sediul in  .

Obliga pirita sa plateasca reclamantului urmatoarele drepturi banesti cuvenite si neachitate: 4941 $ reprezentand contravaloarea muncii prestate in zilele de repaus saptamanal si de sarbatori legale ; 1647 $ reprezentand contravaloarea diurnei cuvenite pentru zilele in care a parcurs drumul inspre si dinspre locul de munca din Oman , drepturi banesti ce vor fi actualizate conform indicelui de inflatie la data platii efective.

Respinge cererea privind constatarea nulitatii absolute a deciziei nr. 2/23.02.2015, ca fiind ramasa fara obiect precum si cererea privind  repunerea in situatia anterioara si plata de despagubiri in baza art. 80 din Codul Muncii  .

Respinge cererea privind plata contravalorii indemnizatiei de concediu de odihna.

Obliga pirita sa plateasca reclamantului suma de 1100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu expert.

Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare la Tribunalul Gorj.

Pronuntata in sedinta publica din 11.02.2016 la Tribunalul Gorj.

PRESEDINTE  ASISTENTI JUDICIARI GREFIER