Cerere de anulare a unui contract pe temei de dol şi cauză ilicită şi imorală. Distincţia dintre două cauze de ineficacitate ale actului juridic nulitate/reziliere(rezoluţiune).

Prin sentinţa civilă cu nr 2518/19.02.2014 instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţi, având ca obiect anulare contracte de asistenţă juridică, obligându-i la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa acastă sentinţă, instanţa a reţinut, că, în fapt, în contextul decesului fratelui reclamanţilor, CI,  petrecut în Italia  , prin contractul de asistență juridică seria xx încheiat la data de …2012, CABINET DE AVOCAT HM s-a obligat față de CI, în calitate de client, să îi asigure asistență juridică și reprezentare pentru obținerea de despăgubiri materiale de la orice persoană fizică sau juridică vinovată de producerea accidentului, în schimbul unui onorariu de 5000 euro.

Prin contractul de asistență juridică seria yy încheiat la data de ..2012, CABINET DE AVOCAT HM s-a obligat față de CDC, în calitate de client, să asigure asistență juridică și reprezentare pentru obținerea de despăgubiri materiale de la orice persoană fizică sau juridică vinovată de producerea accidentului din care a rezultat decesul lui CI, în schimbul unui onorariu de 5000 euro. Părțile au convenit ca plata onorariului să fie efectuată la data încasării despăgubirii de către client.

Contractele de asistenţă juridică închiate- f 8,9 dosar  nu au avut anexe în care să fie detaliate obligaţiile avocatului, în speţă fiind aplicabile dispoziţiile privind obligaţia de diligenţă generală a avocatului.

Reclamanţii au solicitat prin cererea introductivă anularea acestor două contracte pe motiv de cauză imorală sau ilicită şi pe viciul de consimţământ al dolului.

În drept,  a fost retinută incidenta art 1235, 1236  Cod Civil, potrivit cărora Cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul. Cauza este ilicită când este contrară legii şi ordinii publice. Cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri. Obiectivul urmărit de fiecare dintre părţi (cauza contractelor) a fost acela de a acorda /primi asistenţă juridică pentru obținerea de despăgubiri materiale de la orice persoană fizică sau juridică vinovată de producerea accidentului în care a decedat CI, şi nicidecum condiţionat de cunoaşterea limbii italiene, iar din probele administrate reclamanţii nu au făcut dovada că acest obiectiv al pârâtei a fost fie ilicit- contrar legii  fie  imoral – contrar bunelor moravuri. S-a constatat astfel că nu a fost răsturnată prezumţia de valabilitate a cauzei. Faptul că avocatul nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile asumate prin contract nu poate constitui o motivare pertinentă pentru a justifica susţinerea  că la încheierea contractelor de asistenţă juridică pârâta Cabinet de avocat HM a avut prefigurarea ilicituilui sau imoralităţii cauzei.

Au mai invocat reclamanţii şi un viciu de consimtământ: dolul, pretinzând că  pârâtul prin persoana domnului avocat H ar fi omis în mod fraudulos să îi informeze pe cocontractanţi asupra unor împrejurări care se cuvenea să i le dezvăluie. Conform alin.4 al art 1214 Cod Civil, dolul nu se presupune. Împrejurarea invocată care ar fi fost ascunsă de pârât este aceea legată de necunoaşterea limbii italiene, aspect pe care reclamanţii il consideră determinant. Ori, dacă ar fi fost de o importanţă majoră, părţile ar fi trebuit să fie suficient de diligente astfel încât să insiste la momentul încheierii contractului asupra menţionării acestui aspect scriptic. Instanţa a apreciat că prin probele administrate în cauză reclamanţii nu au dovedit nici aspectul determinant şi nici dolul propriu zis- inducerea în eroare prin mijloace dolozive (faptul că avocatul le-a ascuns necunoaşterea limbii italiene), motiv pentru care instanţa nu a admis nici această cauză de nulitate.

Instanţa a constatat că nemulţumirea reclamanţilor îmbracă mai degrabă forma unei neîndepliniri a obligaţiilor contractuale de către pârât. Ori nulitatea şi rezoluţiunea/rezilierea reprezintă cauze distincte de ineficacitate a actului juridic civil. Prima sancţionează încălcarea unei norme juridic la momentul naşterii actului, în timp ce a doua intervine ca urmare a nerespectării culpabile a îndatoririlor stabilite prin contractul sinalagmatic, pe parcursul executării acestuia. În ceea ce priveşte declaraţiile de reziliere unilaterală a contractelor de asistenţă juridică, instanţa a apreciat că nu pot avea relevanţă în cauză, contractele fiind sinalagmatice. De altfel, reclamanţii în prezentul dosar au solicitat în mod expres anularea contractelor, nu rezilierea pentru neindeplinirea obligaţiilor, instanţa urmând a se pronunţa exclusiv asupra acestui aspect, râmânând deschisă calea reclamanţilor unei alte acţiuni, specifice.

Pentru considerentele de mai sus,  constatând că nu este incident nici unul din motivele de nulitate invocate, actiunea formulata in contradictoriu cu pârâta HM - Cabinet de avocat a fost  respinsă ca neîntemeiată.

În temeiul art 453 din Codul de procedură civilă, reţinând culpa procesuală a reclamanţilor în iniţierea şi derularea prezentului dosar,a fost admisă cererea  şi obligaţi  la plata cheltuielilor de judecată .

Domenii speta

Spete similare