Contestaţie la executare - clauze abuzive

Hotărâre 180 din 05.02.2015


Dosar nr. 1064/308/2014

Operator de date cu caracter personal 3192

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SIGHIŞOARA

CIVIL

SENTINŢA CIVILĂ NR. 180/2015

Şedinţa publică de la 05 Februarie 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE Cornelia Pop

Grefier Monica Gligor

Pe rol pronunţarea în cauza civilă privind pe contestatoarea  J.A.I. şi pe intimatele SC E.K. ROMANIA SRL PRIN REPREZENTANT LEGAL, BRD GROUP SOCIETE GENERALE PRIN REPREZENTANT LEGAL, având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal  se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 27.01.2015, iar susţinerile şi concluziile părţilor  au fost consemnate în încheierea din acea dată , care  face parte integrantă din prezenta sentinţă , când Judecătoria, având nevoie de timp pentru a delibera , a amânat pronunţarea pentru azi  5 februarie 2015 , când s-a pronunţat următoarea sentinţă .

INSTANŢA

Prin contestaţia la executare înregistrată la 27 mai 2014, sub număr de Dosar 1064/308/2014, debitoarea contestatoare  J.A.I.  a solicitat în contradictoriu cu pârâtele  SC EOS  KSI ROMANIA SRL , B.R.D. GROUP SOCIETE GENERALE  anularea  actelor de executare emise în Dosar  execuţional nr. 53/11.04.2014  a B.E.J. Kernosy  Adrian  Zoltan, respectiv  somaţia din  8.05.2014, Încheierea nr. 53/11.04.2014 a executorului judecătoresc  emisă în acelaşi dosar şi a Încheierii  nr. 828/C/17.04.2014 de încuviinţare a executării silite , precum şi a tuturor actelor de executare silită din  Dosar execuţional nr.  53 / 2014, iar pe calea excepţiei, să se constate  ca fiind prescrisă  executarea silită a  creditului  contractat  prin contractul de credit  nr. 2559262/30.03.2007 şi a tuturor accesoriilor , comisioanelor, penalităţilor şi dobânzilor  aferente acestui credit , conform art. 6 din Decretul nr. 167/ 1958, raportat la art  7 al. 1 şi faţă de  clauza de la pct. 6.9 privind declararea  creditului scadent anticipat şi  raportat la data încheierii contractului  de cesiune de creanţă încheiat între  SC E.K. ROMANIA SRL şi BRD GROUPE SOCIETE GENERALE SA  - 15.11.2010.

În considerentele contestaţiei  s-a arătat de către debitoarea contestatoare  că în  anul 2009 a încetat să mai achite ratele  creditului contractat  în 2007,  contract de credit prevăzând la pct. 6.9 că  banca poate declara scadent creditul  în mod anticipat în vederea recuperării lui şi raportat la pct. 7.2.2 b) – garanţii  şi limitele răspunderii – prin care se prevede că „creanţele  cedate  au la data limită  valoarea nominală inclusă în anexa 1 la contract şi toată această sumă este exigibilă la data limită”,  că raportat la data încheierii contractului  de credit sunt  aplicabile dispoziţiile Decretului nr. 167/ 1958 privind  prescripţia  extinctivă  care instituie, prin art. 6  un termen de 3 ani  pentru executarea oricărui titlu executoriu , termen care , conform art.  7 al. 1 curge de la data când se naşte dreptul la acţiune sau  dreptul  de a cere executarea silită.

In privinţa Încheierii  nr. 282/C/17.04.2014 contestatoarea susţine că aceasta ar trebui anulată  întrucât suma solicitată  nu coincide cu valoarea creditului contractat, încuviinţarea fiind pentr5u 21.409,56 lei , iar creditul  este în  cuantum de 16.765 lei ; în ce priveşte  calitatea procesuală activă a SC E.K. ROMANIA SRL, instanţa o consideră  dovedită prin  înscrisurile de la  filele 15-23 din dosar , deşi la aceste file sunt depuse  doar extrase din  Arhiva Electronică  a Garanţiilor Reale  Imobiliare, în contract neprecizându-se  sume privitor la cesiunea  creanţei  contractul de credit fiind „ intuitu personae”; creanţa nu este certă  pentru că  nici din contract, nici din altă probă  nu rezultă cum s-a ajuns la suma de 21.409,56 lei , structura acestei sume fiind indicată  în mod diferit în  cererea de pornire a executăr5ii silite depusă la Dosar nr. 776/308/2014 ( credit, dobândă şi comisioane eferente) , apoi „ credit restant, dobândă, comisioane aferente şi dobândă legală” , mai mult , se specifică că suma de 21.409,56 lei  este echivalentul în lei din  valuta creditului acordat, deşi  creditul acordat a fost  contractat în lei ;  într-o decizie a  Tribunalului Bucureşti privind un contract  de credit încheiat cu Volksbank s-a  constatat  caracterul abuziv al clauzelor  privind comisionul de risc, redevenit comision de administrare, precum şi  cea privind modificarea  unilaterală  a contractului de credit , ceea ce este şi cazul în contactul de credit în discuţie,  conform art.3.4 din condiţiile  generale şi pct. 4.1.

S-a mai arătat că întrucât contractul  de credit este un contract „ intuitu personae” astfel că , contractul de cesiune de creanţă nu îi este opozabil, iar pe de altă parte SC E.K. ROMANIA  nu poate  avea calitate procesuală activă.

Contestatoarea debitoare a concluzionat că  actele de executare  sunt nule,  debitului fiind prescris, iar pe fond ,  creanţa nu este certă şi SC E.K. nu poate solicita executarea creditului.

S-au invocat  în drept disp. art 665al. 1 NCPC, art 702 al. 1 , art 718 al. 4 şi 6 NCPC, art 711 al. 3 , art 719 al. 1 NCPC .

Au fost anexate în copie :  contract de credit nr. 2559262/30.03.2007, grafic rambursare creanţe, somaţia executorului judecătoresc în Dosar  53 / 2014, înştiinţarea executorului judecătoresc, încheierea nr. 53 /11.04.2014 a executorului judecătoresc privind stabilirea  cheltuielilor de  executare silită, Încheierea nr. 282/C/17.04.2014 de încuviinţare a executării silite pronunţată în Dosar nr. 776/308/2014 .

Prin întâmpinare  intimata SC EOS  KSI ROMANIA SRL ( filele 45-47 din dosar )  a solicitat respingerea contestaţiei  la executare ca nelegală şi netemeinică.

În considerente intimata a arătat , referitor la excepţia prescripţiei extinctive  invocată de debitoarea J.A.I., conform contractului de credit pct. 6.9 „creditul  poate  fi declarat scadent anticipat”  ceea  ce  înseamnă că este un drept al creditorului şi nicidecum  o obligaţie, iar  mai departe, conform  pct. 6.9 „ dacă banca nu exercită acest drept sau orice alt drept conferit de contractul de credit sau de lege, aceasta nu constituie o renunţare a băncii la drepturile sale” ,  debitorul  neprimind nici o  notificare  în acest sens.

Termenul de 3 ani curge de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită , ori la contractul 2559262 /30.03. 2007, plata creditului  şi a dobânzii de face lunar, conform graficului de rambursare,  parte integrantă a contractului de credit şi pe care debitoarea şi le-a însuşit prin semnătură; plata ratei este o obligaţie succesivă , termenul de prescripţie curgând  succesiv, pentru fiecare rată în parte , astfel că în ce priveşte ratele  49 – 120,  începând cu 30.04.2011, fiecare rată  este în termen pentru executarea silită .

Cu privire la încheierea de încuviinţare  a executării silite,  intimata arată  că aceasta este temeinică şi legală , creanţa având caracter cert, este lichidă, valoarea  ei fiind determinabilă la suma de 21.409, 56  lei, şi se compune  din 14.727,88 lei  credit restant, 2666,4 lei dobânzi restante, 583,22 lei comisioane restante , 162,63 lei prime de asigurare, însumând un total de 18.140,13 lei, la care se adaugă dobânda legală de 3269,43 lei,  dobândă calculată de la data  cesionării şi până la  sfârşitul anului  2012 , astfel că suma pretinsă de 21409,56 lei  este corectă, iar în cazul în care se apreciază  că executarea silită poate di  admisă doar pentru sumele de bani aferente ratelor  49 – 120 suma de executat este de 19410,11 lei  debit restant  reprezentând suma ratelor 40 – 120 , 6610,15  dobândă legală calculată de la 22.10.2010 până la 27.06.2014, precum şi a cheltuielilor de executare silită.

In privinţa calităţii procesuale active , această intimată , prin  notarea cesiunii de creanţă  în Arhiva de Garanţii  Reale  Mobiliare la nr. 210 – 00016688822574  condiţia de publicitate este îndeplinită, debitoarea fiind notificată la  17.11.2010 prin adresa de notificare cesiune de creanţe.

Prin cesionarea creanţei se schimbă doar titularul dreptului de a  încasa creanţa şi nicidecum drepturile şi obligaţiile debitorului , a mai arătat intimata făcând trimitere la Decizia ICCJ – Secţia,  a II-a civilă , nr. 12/17.01.2012, prin Decizia nr. 1664/23.03.2012 a aceleiaşi secţii a ICCJ s-a reţinut că „înţeleasă ca o convenţie  prin care un creditor transmite o creanţă a sa unei alte persoane, cesiunea este un  contract consensual, care se  încheie valabil  din momentul realizării acordului de  voinţă „ ….., „ prin remiterea titlului  contractul de cesiune de creanţă , valabil încheiat prin simplul acord de voinţă  al părţilor”, cesiunea de  creanţă  neschimbând caracterul de  titlu executoriu al  contractului de credit.

In drept  s-au invocat disp. art. 205 , 662, 665 şi următoarele, art. 705 al. 1 CPC.

Au fost anexate :  notificare cesiune  de creanţă din 17.11.2010,  situaţie dosar , situaţia contului , împuternicire consilier juridic.

Intimata B.R.D. prin întâmpinare ( filele 54 – 57 din dosar ) a solicitat respingerea contestaţiei la executare promovată de  J.A.I.,  menţinerea actelor de  executare , cu obligarea contestatoarei la  cheltuieli de judecată.

Pe calea excepţiei intimata  B.R.D.  GROUPE SOCIETE GENERALE SA  a invocat lipsa calităţii sale procesuale pasive , arătând că nu are calitatea  de creditor  în  Dosar execuţional nr. 53/2014  al BEJ Kenosy Adrian Zoltan , B.R.D.  GROUPE SOCIETE GENERALE SA cesionând creanţa  izvorâtă din contractul de credit , prin Contractul de cesiune de creanţă nr. 5 / 15.11. 2010 .

In ce priveşte opozabilitatea  cesiunii  faţă de debitoarea cedată  intimatele  BRD şi E.K.  au îndeplinit formalităţile  prevăzute de lege privind publicitatea  cesiunii de creanţă , atât prin publicarea  acesteia în Arhiva Electronică de  garanţii Reale Mobiliare, cât şi prin  notificarea debitorilor efectuată de  cesionara E.K. ROMANIA SRL , fiind lipsite de obiect  aserţiunile contestatoarei vizând caracterul „ intuitu personae”  al contractului de credit , câtă  vreme obiectul contractului de cesiune  de creanţă nr. 5 / 2010 l-a constituit soldul  creditului restant la data cesiunii,  respectiv creanţa băncii  izvorâtă din contractul de credit ,  şi nu însăşi contractul de credit.  Pe de altă parte , conform art 1391 Cod civil de la 1864  în vigoare la  data perfectării contractului , nu  condiţionează  validitatea cesiunii de  creanţă de existenţa  acordului debitorului  în acest sens; creanţa  Băncii a devenit proprietatea societăţii comerciale E.K. ROMANIA SRL , astfel că  aceasta din  urmă a  procedat la valorificarea drepturilor  împotriva contestatoarei  prin formularea cererii de executare silită , toate actele de executare făcându-se la cererea şi stăruinţa creditoarei cesionare SC E.K. ROMANIA SRL , astfel că raportul execuţional  s-a născut  între  debitoarea  contestatoare, pe de o parte , şi contestatoarea  cesionară intimată de rând 1, pe de4 altă parte,  doar aceste părţi  având calitate procesuală în  prezenta cauză şi , pe cale de consecinţă , banca B.R.D.  GROUPE SOCIETE GENERALE SA nu are calitate procesuală pasivă  în cauză.

Pe fondul cauzei , intimata  BRD arată că acţiunea  în contestaţie la executare este  neîntemeiată , susţinerile contestatoarei neputând atrage nulitatea actelor de executare  ale  BEJ  Kenosy Adiran Zoltan, întregul demers judiciar al contestatoarei având ca scop  sustragerea  sa de la achitarea creanţei contractuale în 1007 , însăşi contestatoarea arătând în cuprinsul contestaţiei că a încetat să  mai achite rate din anul 2009 , fără  a ţine seama de principiul bunei-credinţe  care ar trebui să guverneze executarea oricărei convenţii.

Au fost anexate: contractul  de cesiune creanţe, extras din Arhiva Electronică de  garanţii Reale Mobiliare.

Prin răspunsul la întâmpinările  depuse la dosar de către contestatoare , aceasta a  arătat, în ce priveşte declararea creditului ca fiind scadent anticipat , că termenul de 3 ani pentru executarea silită a debitelor  se va calcula în urmă, începând cu 17.04.2014, data încuviinţării executării silite, celelalte  rate nefiind scadente, termenul  contractului  de credit nefiind împlinit încă .

Dobânzile calculate până la 17.04.2011 sunt prescrise, arată contestatoarea, că suma solicitată prin cererea de exe4cutare silită nu a fost reală, deşi creditoarea  cesionară recunoaşte  prescripţia, astfel  că susţine ,în continuare, că suma de 21.409,56 lei nu este certă şi exigibilă, încheierea de încuviinţare a executării silite  fiind  nulă.

Cu privire la  opozabilitatea contractului de  cesiune de creanţă, arată că  notificarea cesiunii nu a fost  însoţită de dovada comunicării, pe de o parte, iar pe de altă parte, cu privire la  cesiunea creanţei nu şi-a dat  acordul.

Relativ la calitatea procesuală activă  a intimaţilor  îşi menţine argumentaţia din cererea  introductivă.

Prin notele scrise ( fila 127 din dosar ) SC E.K. ROMANIA SRL , a arătat că cesiunea  de creanţă este opozabilă debitoarei , pe de o parte , pentru că a fost înscrisă în  Arhiva Electronică de Garanţii Reale  Mobiliare la  nr. 2010 – 00016688822574 – EAH  şi , pe de altă parte,  la 17.11.2010 notificarea a fost  trimisă prin poştă debitoarei. 

Au fost anexate :  extras din  Arhiva Electronică de Garanţii Mobiliare,  confirmare de primire a notificării , notificarea cesiunii de creanţă, plicul poştal din care rezultă  comunicarea şi neridicarea plicului  cu  avizare şi reavizare a debitoarei .

În concluziile depuse la 30 septembrie 2014 B.R.D.  GROUPE SOCIETE GENERALE SA prin Sucursala Judeţeană Mureş a reluat  argumentele  invocate în  întâmpinare, atât în ce priveşte lipsa  calităţii sale procesuale pasive  în cauză , cât şi în ce priveşte  opozabilitatea  cesiunii de creanţă.

Prin  notele „concluzii scrise” ( filele 142 – 144 din  dosar ) contestatoarea  J.A.I. a reluat  considerentele contestaţiei, menţinând excepţiile  prescripţiei , a lipsei calităţii procesuale active -  creditor  al  E.K. ROMANIA SRL , ca şi inopozabilitatea  cesiunii de creanţă faţă  ea,  invocând din nou drept practică judiciară Decizia nr. 12 / 170/2012 .

Instanţa a pus din oficiu în discuţia părţilor caracterul abuziv al clauzelor contractului de credit în privinţa  declarării scadenţei anticipate a  creditului, comisionul  de administrare a dobânzii ( fila 166 din dosar ).

Raportat la invocarea din oficiu a  clauzelor abuzive , BRD a  depus  întâmpinare solicitând  respingerea  sesizării  din oficiu în ce priveşte clauzelor abuzive  menţionate arătând  că , în ce  priveşte  comisionul de administrare a  creditului  şi declararea  scadenţei anticipate a creditului sunt exceptate  de la controlul  caracterului  abuziv în lumina disp. art 4 al. 6 din legea nr. 193 /2000, acestea fiind parte componentă a  preţului creditului, care transpune în legislaţia naţională dispoziţia comunitară prev. la art 4 al. 2 din Directiva 93 / 13/CEE.

In cazul contractului de credit  încheiat cu debitoarea contestatoare clauzele privind comisionul de gestiune lunară a creditului  şi cel de declarare a scadenţei anticipate a creditului  au  fost exprimate clar şi integral, arată intimata ,  făcându-se referire la Decizia nr. 4685/2012 a ICCJ  - pe de o parte, iar  pe de altă parte, ele sunt  componente ale  costului total al  creditului , conform art 7 pct.  4 din OUG 50 / 2010 .

In ce priveşte  clauza privind modificarea  unilaterală a dobânzii, intimata BRD a arătat  că debitoarea nu are avea interes în  privinţa acestei clauze,  analiza altor comisioane decât cel de administrare este  de prisos , lipsită de interes şi  finalitate , întrucât prin executarea silită  s-a urmărit recuperarea ratelor de credit,  dobânzi restante  şi comisioane de administrare, nefiind  incluse alte comisioane ; în ce priveşte dobânda, aceasta a fost fixă, de 14,90 %  şi nu variabilă ,  nesuferind modificări .

În ce priveşte lipsa caracterului abuziv al clauzelor contractuale  s-a arătat  că instanţa va trebui să se raporteze la forma în vigoare a contractului  încheiat între  părţi, în forma în vigoare la data sesizării instanţei ,  modificat ca urmare a intrării în vigoare a OUG 50 / 2010 privind contractele de credit  pentru  consumatori , că pentru  respectarea acestui  din urmă  act normativ  banca a  notificat-o pe contestatoare să se prezinte  la  BRD pentru  încheierea actului adiţional, că  a trimis  prin SMS la numărul de telefon indicat la contractarea creditului  invitaţia  şi informând-o  că în cazul nesemnării  actului adiţional este considerată  o acceptare tacită a acestuia, debitoarea neprezentându-se , astfel  că actul adiţional  a intrat in vigoare , conform disp. art  95 al. 5 din OUG 50 / 2010 şi art 11 al. 2  din Legea nr. 288 / 2010 .

Cu privire la clauza  privind  scadenţa anticipată a creditului prevăzută la pct. 6.9 din Condiţiile de  creditare ,  banca intimată a arătat că aceasta  reprezintă  un re mediu firesc  în condiţiile  în care  restituirea creditului se realizează  în rate lunare, în perioade  îndelungate de timp , de ordinul anilor,  ori în lipsa posibilităţii de a declara scadenţa anticipată , banca  ar fi obligată să deschidă dosare de executare odată la 3 ani , iar lunar  ar fi necesară majorarea  sumei  urmărite silit, pentru evitarea  intervenirii prescripţiei  dreptului de a recupera ratele;  nu ar fi echitabil ca debitorului să i se  pună la dispoziţie întreaga sumă solicitată , iar  în caz de insolvabilitate a acestuia banca să nu poată recupera  întreaga sumă decât după expirarea perioadei de  creditare.

Această clauză nu creează un dezechilibru între părţile contractante  în detrimentul consumatorului  în condiţiile în care posibilitatea  declarării scadenţei anticipate urmăreşte  restabilirea situaţiei în care  împrumutatul este în imposibilitatea să mai  achite creditul , iar  banca are posibilitatea să recupereze ratele restante  aferente creditului într-un termen rezonabil .

Cu referire la comisionul de gestionare/ administrare a creditului, banca a arătat că singura  modificare intervenită asupra  comisionului de referă la redenumirea  lui, cuantumul de 0,30 % din soldul creditului  şi scopul  perceperii comisionului  rămânând identice, perceperea comisionului  realizându-se în mod legal, el reprezentând  contravaloarea unui serviciu  prestat de  bancă în favoarea  împrumutatului şi este reglementat în  OUG nr. 50 / 2010 sub denumirea  de comision de administrare,  echivalent noţiunii de gestionare. De altfel  perceperea acestui comision nu era  interzisă nici la data încheierii  con tractului  de credit. Acest comision nu  reprezintă un comision de risc . pe de altă parte , comisionul de  administrare a fost exprimat clar şi  expres pe toată durata de  desfăşurare a contractului de credit , fiind cunoscut de împrumutată,  arată intimata.

Neîndeplinirea condiţiilor pentru  calificarea clauzelor contractului de credit, menţionate ca fiind abuzive  rezultă  şi din  faptul că clauzele din contractul de credit  au fost negociate, acestea  încheindu-se  pe etape: analiza  ofertei  complete de  creditare, completarea cererilor de creditare,m analiza condiţiilor generale  aplicabile  contractelor de credit,  particularizarea condiţiilor de creditare.

In privinţa „ dezechilibrului semnificativ”  acest  echilibru nu există , întrucât banca  a prestat în favoarea contestatoarei  servicii , s-a stabilit dobânda ca preţ al utilizării creditului, astfel că  obligaţia de  acordare a creditului  de către bancă, care s-a şi executat deja, se corelează cu  obligaţia împrumutatului de a  achita dobândă până la  restituirea sumei  pr5imite cu titlu de credit, banca urmărind şi monitorizarea creditului acordat , servicii pentru care percepe comision de administrare .

A fost anexată practică judiciară.

Si din partea contestatoarei s-au depus note scrise – filele 279 – 283, practică judiciară internă şi a  CJUE.

În vederea soluţionării cauzei  instanţa  a solicitat şi copia certificată a Dosarului execuţional  nr. 53/2014 a BEJ  Kenosy  Adrian Zoltan.

Analizând actele şi lucrările dosarului cauzei  se reţin de către  instanţă următoarele :

La data de 30.03.2007 între B.R.D.  GROUPE SOCIETE GENERALE SA - bancă  -  şi J.A.I. – împrumutat – s-a încheiat contractul  de credit  nr. 2559262/2007 având ca obiect acordarea de către bancă  a creditului pentru nevoi personale nenominalizate, în valoare de 16.765 lei, pe o perioadă  de 120 luni , începând cu 30.03. 2007 şi până la  30.03.2017, cu o dobândă  de 14,19 % pe an ( fila 17 din dosar) .

In condiţiile generale ale contractului  de credit nr. 2559262 din 30.03.2007 la pct. 3.4 privind dobânda s-a menţionat modul de calcul al dobânzii lunare , precum şi dobânda variabilă , stipulându-se că banca poate indexa procentul de dobândă, în funcţie de  costurile resurselor sale. Noul procent al dobânzii va fi afişat la sediul băncii la data intrării în vioare a modificării  şi se  va aplica la soldul creditului existent la data modificării dobânzii. Împrumutatul  va lua cunoştinţă de modificarea dobânzii  prin afişările făcute  la sediul băncii, împrumutatul având posibilitatea de a fi  informat , la cerere, prin extrasul de  cont  care va fi pus la dispoziţie în mod gratuit .

In ce priveşte comisioanele, la pct. 4  din Condiţiile generale ale contractului, printre comisioanele  menţionate , la lit. d) este prevăzut comisionul de administrare a  creditului, iar la punctul 6 „ Rambursarea” , la pct. 6.9 se prevede clauza de  declarare a scadenţei anticipate  a creditului, în cazul în care împrumutatul  nu plăteşte la scadenţă  ratele şi dobânzile aferente creditului acordat sau nu respectă vreuna din clauzele şi obligaţiile contractului , banca fiind în drept să solicite  de îndată rambursarea creditului şi a dobânzilor şi să  procedeze la recuperarea creanţelor sale prin  orice  mijloace prevăzute de lege ( filele 18 – 20 din dosar ) .

In cauză s-au invocat  excepţia  prescripţiei  dreptului de a cere executarea silită  şi excepţia  lipsei calităţii de creditoare a  SC E.K.  , de către contestatoare , iar excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive în cauză  de către intimata B.R.D.  GROUPE SOCIETE GENERALE SA, instanţa trebuind să se pronunţe mai întâi cu privire la aceste excepţii , conform art. 248 NCPC.

Pentru a se putea pronunţa cu privire  la calitatea  procesuală de creditoare a SC E.K. ROMANIA  SRL , instanţa va trebui să analizeze mai întâi cesiunea de creanţă ca şi convenţie intervenită  între Bacă şi SC E.K. ROMANIA SRL .

Cesiunea de creanţă constituie din  punct de vedere juridic o convenţie prin care un creditor – creditorul cedent -  transmite  în mod  voluntar  dreptul său de creanţă  unei alte persoane numită cesionar, care va  deveni creditor  în locul său  şi care  va putea  încasa creanţa cedată de la  debitor.

Prin contractul de cesiune de creanţe nr. 5 din 15 noiembrie 2010 încheiat între B.R.D.  GROUPE SOCIETE GENERALE SA (cedentul)  şi E.K.  ROMANIA  SRL ( cesionarul ) , cedentul  a transmis creanţele sale provenite din  creditele acordate  şi  nerecuperate de la  debitorii săi, în condiţiile stabilite în contract .

Cesiunea de creanţă a fost înscrisă în Arhiva Electronică de Garanţii mobiliare pe de o parte, iar pe de altă parte s-a făcut dovada că  debitoarea  Joiţa Ionela Alexandra  a fost  notificată  cu privire la această cesiune  la 17.11.2010  cu scrisoare recomandată , cu confirmare de primire , la adresa de domiciliu comunicată băncii cu ocazia încheierii contractului de credit, însă nu a ridicat corespondenţa, fiind avizată şi reavizată  ( filele 128 – 134 din dosar )  şi de asemenea  şi telefonic ( fila 182) .

Faţă de această stare de fapt, instanţa constată că SC E.K. ROMANIA SRL ,  în calitate de cesionar, preluând  creanţele băncii a devenit creditorul  împrumutaţilor  băncii , implicit şi al debitoarei contestatoare  Joiţa Ionela  Alexandra , acordul acesteia  cu privire la cesiunea de creanţă nefiind necesar,  contractul de credit nemodificându-se în esenţa lui.  Titlul executoriu este acelaşi , contractul de credit nr. 2559262/30.03.2007 prin  cesiunea de creanţă preschimbându-se doar titularul dreptului de a încasa creanţa şi nu şi dreptul  şi obligaţiile debitoarei.

Astfel,  în raportul juridic execuţional  cesionara SC E.K. ROMANIA SRL  are calitatea  de creditor  şi era îndreptăţită să solicite executarea silită a creanţelor pe care le-a preluat în proprietate de la  de la cedenta bancă , excepţia lipsei  calităţii de creditor al cesionarei  urmând  a fi respinsă.

In privinţa excepţiei prescripţiei dreptului creditoarei SC EOS  KSI SRL  de a  solicita executarea  silită , instanţa apreciază  că aceasta este întemeiată în ce priveşte  ratele , dobânzile şi  costurile aferente creditului anterior datei de  11.04.2014, dată când s-a înregistrat la  executorul judecătoresc  Kenosy Adrian Zoltan cererea de executare silită ( filele 84 – 85 din dosar), având în vedere şi termenul general de prescripţie  de 3 ani în ce priveşte executarea silită , prev. de art 6,7 din Dosar nr. 167/ 1958 privind  prescripţia extinctivă, ale cărei dispoziţii  sunt incidente în cauză, precum şi  data efectuării ultimei plăţi  de  către contestatoarea debitoare – la 5.08.2009 ( fila 50 din dosar) .

Relativ la excepţia lipsei calităţii  procesuale pasive a intimatei B.R.D.  GROUPE SOCIETE GENERALE SA, aceasta din urmă  are calitate procesuală pasivă în cauză , faţă de invocarea de către  instanţă  a caracterului abuziv al clauzelor  contractuale,  contractul de credit fiind  încheiat între bancă şi împrumutata contestatoare  J.A.I. , raportul  contractual luând naştere între  cele două părţi contractante, astfel că  instanţa va analiza clauzele contractuale  în raport de cele două părţi.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii analizării  clauzelor contractuale abuzive de către instanţă  se reţine de către instanţă că în cauza Sanchez  Moreillo şi Abril  Garcia , Curtea de Justiţie  a Uniunii Europene a reamintit că  instanţa  naţională este obligată să analizeze,  din oficiu , caracterul abuziv al unei clauze contractuale, de  îndată ce dispune de elementele de drept şi de fapt în acest scop.

Aşa fiind, excepţia  inadmisibilităţii  invocată de banca intimată este  nefondată,  instanţa urmând să o respingă,  jurisprudenţa  Curţii de Justiţie a Uniunii Europene  fiind  obligatorie pentru instanţele  româneşti  , conform dispoziţiilor constituţionale şi ale  tratatelor de aderare  a României  la Uniunea Europeană .

Instanţa va analiza caracterul abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă , declararea scadenţei  anticipate şi cea privind comisionul de  administrare  a creditului restant, prin prisma  Legii nr. 193 / 2000 care transpune  în legislaţia  română prevederile Directivei nr. 93 / 13 / CEE  din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive  în contractele încheiate cu consumatorii.

 Art. 2 al directivei  defineşte  noţiunile de „ condiţii  inechitabile”, „consumator , vânzător sau furnizor”, iar la art 3  se arată  că o condiţie  contractuală care nu s-a negociat individual se  consideră ca fiind inechitabilă dacă în contradicţie cu condiţia  de  bună-credinţă , provoacă un dezechilibru  semnificativ  între drepturile şi obligaţiile  părţilor care decurg din contract, în detrimentul  consumatorului.

Se consideră întotdeauna  că o  clauză  care nu s-a  negociat individual este clauza care a fost redactată în prealabil  şi din acest motiv consumatorul nu a avut  posibilitatea influenţării conţinutului  clauzei, în special în cazul  unui contract  standard, formulat în avans,  consumatorul neputând să  intervină , putând doar să  adere sau nu la el.

In ce priveşte a doua condiţie ce atrage caracterul abuziv al clauzelor , crearea unui dezechilibru semnificativ  în detrimentul consumatorului ,  aprecierea  îndeplinirii  ei se va face în cadrul fiecărei cauze.

Instanţa va reţine ca principiu general disp. art 4 al. 1 teza a II- a din Legea nr. 93/2000  conform cu care  clauza este abuzivă dacă  prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi  din contract creează un dezechilibru  semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor în  detrimentul  consumatorului.

Clauzele al căror caracter a fost apreciat de instanţă ca fiind abuziv, pe  de o parte nu au fost negociate direct cu consumatorul , banca neputând face dovada negocierii lor, printr-o dovadă  scrisă, art 4 al. 3 din legea 193/ 2000 instituind o  prezumţie relativă, care poate fi înlăturată  numai prin  dovadă scrisă , contractul  de credit  fiind unul preformulat de bancă , standardizat.

In privinţa comisionului de administrare ( redenumit din comision de gestiune ), se reţine de către instanţă că această  clauză este abuzivă  în sensul art 4 al. 1  şi 6 din Legea  nr. 139 / 2000 rep., întrucât  pentru acordarea creditului se percep două  costuri, iar pe de altă parte, faţă de  valoarea comisionului de administrare pe toată durata contractului  , s-a creat  în detrimentul împrumutatei ( consumatoarei )  şi contrar cerinţelor bunei – credinţe  un dezechilibru semnificativ  între drepturile şi obligaţiile părţilor.

Şi în ce priveşte clauza privind dobânda  variabilă , instanţa constată că este o clauză  abuzivă , oferind pârâtei  dreptul discreţionar  de a  revizui rata dobânzii  în funcţie de  costurile resurselor sale , fără ca  noua  rată să fie  negociată cu  împrumutata, aceasta urmând doar a fi  înştiinţată , ridicând probleme sub aspectul  echilibrului contractual, clauza nefiind  clară şi  nenegociată.

 Nu se poate susţine că  în ce priveşte clauza privind dobânda  variabilă  contestatoarea nu ar avea interes, întrucât a  beneficiat de o dobândă fixă şi nu variabilă , cât timp ea este  stipulată în contract , poate fi pusă în aplicare , banca nefăcând  dovada că pe parcursul derulării contractului  (valabil până la 30.03.2017) nu va pune în aplicare această clauză şi nu va revizui dobânda în folosul său.

Instanţa reţine că este abuzivă şi clauza menţionată la pct. 6.9 din  condiţiile generale ale contractului  de credit privind declararea scadenţei  anticipate a creditului , rambursabil  imediat împreună cu dobânda acumulată  şi toate celelalte costuri datorate băncii , conform convenţiei de credit.

 Pe de altă parte nu s-a dovedit că această  clauză ar fi fost negociată , iar pe de altă parte , se creează un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor . Astfel , consumatorul se vede în situaţia  în care ar trebui să ramburseze  imediat creditul obţinut , în cazul neplăţii  unei rate, chiar şi  în situaţia  în care neplata s-ar datora  contestării datoriei  sau altor cauze,  într-o astfel de situaţie împrumutata s-ar  afla într-o poziţie defavorabilă  faţă de banca împrumutătoare, care are la discreţie stabilirea momentului  scadenţei anticipate , inclusiv în situaţii care exced culpei debitorului său în sens contractual.

Relativ la efectele constatării  caracterului abuziv al clauzelor  în lipsa unor prevederi exprese în legea  specială ( Legea nr. 193/2000 ) în practică s-a reţinut nulitatea clauzelor abuzive,  întrucât stipularea lor constituie  încălcarea unei norme  imperative  exprese: „ interzice comercianţilor stipularea de  clauze abuzive în contractele încheiate  cu consumatorii ( art 1 al. 3 din lege ) .

Pe de altă parte, un contract cu titlu  oneros va fi nul , dacă nu există o  proporţionalitate  între  contraprestaţii  cum, este şi cazul contractului  de credit  ce face obiectul cauzei deduse judecăţii.

Cauza unui contract este o condiţie de fond , existenţială , de  validitate a actului  juridic.

Conform art 966 Cod civil  vechi (  sub imperiul căruia s-a încheiat contractul ) , cauza  trebuie să fie licită şi morală ,  conţinutul acestei cerinţe fiind precizat de art 968 Cod civil, potrivit căruia cauza este  nelicită  când este prohibită  de legi , este contrară bunelor moravuri şi ordinii  publice .

Clauza abuzivă privează  contractul, parţial sau total, de cauză mediată  şi implicit  compromite  grav echilibrul contractual.

Sancţiunea care intervine în acest caz  este nulitatea absolută, care poate fi  invocată oricând pe cale de excepţie , chiar şi din oficiu ,  recunoscându-se în jurisprudenţa CJUE, judecătorului naţional puterea de  a declara din oficiu clauzele abuzive  ale unui contract,  arătându-se totodată  că această  putere se încadrează pe deplin în contextul general  al protecţiei speciale pe care directiva 93/3/CEE tinde să o recunoască  în interesul  colectivităţii , care,  făcând parte din ordinea publică economică depăşeşte interesele specifice ale unor părţi.  Există un interes public ca aceste clauze prejudiciatoare pentru  consumatori, să  nu-şi producă  efectele ( cauza C – 241/98 – Salvat Editores SA  versus  Joze M Sanches  Alcon Prades).

Aşadar, natura interesului  protejat este unul general şi nu unul  individual, legea ocrotind o categorie generică , dispoziţiile directivei  Uniunii Europene menţionată  193/13/CEE, fiind  de ordine publică ( cauza Mostaza Clauro  versus Centro  Mobil Milenium ) .

In acelaşi sens sunt şi cauza  C76/10 Pohotovost s.r.o versus Ineta Corckovska  în care s-a precizat în considerentul 50 , că  „ dată fiind natura şi importanţa  interesului public  pe care se întemeiază  protecţia pe care Directiva nr. 93/13/CEE o asigură  consumatorilor, art 6 din aceasta  trebuie să fie considerat ca o normă  echivalentă cu normele naţionale, care  ocupă, în cadrul normelor interne, rangul  de ordine publică”.

In consecinţă instanţa constată , cu  referire la clauzele menţionate, că  contractul de credit  ce face obiectul  prezentei cauze, este unul de adeziune , clauzele cuprinse în el fiind  prestabilite de  bancă , fără să se fi dat posibilitatea de a modifica sau  înlătura vreuna din clauze, urmând  a constata  caracterul abuziv al  clauzelor invocate privind dobânda  variabilă , comisionul  de administrare a creditului restant  şi cel privind  declararea  scadenţei anticipate a creditului .

In urma constatării nulităţii parţiale a titlului executoriu, constând  în contractul de credit menţionat ,condiţii particulare şi condiţii generale ca şi a constatării prescripţiei  dreptului de a cere executarea silită  pentru  ratele, dobânzile şi costurile  creditului  anterioare datei de 14.04.2011 , contestaţia la executare  a debitoarei este admisibilă în parte , în temeiul art 712 şi următoarele NCPC  cu privire la  creanţa rezultată urm are a anulării  clauzelor abuzive şi a constatării  intervenirii prescripţiei pentru sumele  arătate , urmând a se dispune  anularea în parte a actelor de executare  în sensul arătat.

Se va respinge pentru rest contestaţia la executare.

În temeiul art. 453 al. 1 NCPC intimatele vor fi obligate la 2151 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte excepţia  prescripţiei dreptului de a cere executarea silită invocată de contestatoarea J.A.I. , în  ce priveşte ratele, dobânzile şi costurile aferente creditului , anterioare datei de 11.04.2011.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei BRD GROUPE SOCIETE GENERALE SA  ca şi excepţia inadmisibilităţii invocării din oficiu a nulităţii clauzelor abuzive ridicate de intimata BRD GROUPE SOCIETE GENERALE SA .

Respinge excepţiile lipsei calităţii de creditoare (calităţii procesuale active) a intimatei SC E.K. ROMANIA SRL  invocată  de contestatoare.

Admite în parte contestaţia la executare formulată  de contestatoarea debitoare J.A.I., domiciliată în S. , str Corneşti nr. 24, jud Mureş , formulată  în contradictoriu cu intimatele SC E.K.  SRL, cu sediul în Bucureşti , b-dul Dimitrie Pompei nr. 10 A, Clădirea C 3 , et. 7 , sector 2 , şi BRD GROUPE SOCIETE GENERALE SA cu sediul în Bucureşti , b-dul Ion Mihalache nr. 1-7 sector 1 şi în consecinţă:

Constată  caracterul abuziv al clauzelor din Contractul de credit nr. 2559262/30.06.2007 - Condiţii generale- pct. 3.4, 4.1 d şi 6.9 şi Condiţii particulare, privind declararea scadenţei anticipate a creditului , comisionul de administrare a creditului restant  şi dobânda variabilă ( modificarea unilaterală a dobânzii) şi dispune anularea  clauzelor menţionate din contractul  de credit arătat.

Dispune anularea în parte a actelor de executare silită efectuate în dosarul execuţional nr. 53/2014 al BEJ Kenosy Adrian în ce priveşte creanţa rezultată ca urmare a anulării clauzelor abuzive enumerate.

Respinge pentru rest contestaţia la executare a debitoarei  contestatoare.

Obligă intimatele la 2151 lei cheltuieli de judecată  către debitoarea contestatoare.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în  şedinţă publică azi 5.02.2015.

Preşedinte,

Cornelia Pop

Grefier,

Monica Gligor