Sentinta Civila

Hotărâre 12 din 13.05.2015


Dosar nr. 1358/1748/2015

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CORNETU

.

SENTINTA CIVILĂ Nr. 1736/2015

Şedinţa publică de la 13 Mai 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE DAMASCHIN ENIKO

JUDECATOR GOCIU MARIAN

GREFIER ANTON LUMINITA

Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniştii privind pe reclamant S.G. şi pe pârât S.A.N.SA, având ca obiect Cerere în anulare (OUG 119/2007)

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au raspuns reclamantul prin avocat şi pârâtul prin avocat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instantei faptul că la data de 04.05.2015 pârâtul a depus întampinare, dupa care,

Instanta, verificându-şi din oficiu competenta, în temeiul art. 131 al.1 NCPC, constata că este competentă general,  material şi teritorial să judece prezenta cauza.

În temeiul art. 238 NCPC, instanţa stabileşte termen pentru durata cercetării judecătoreşti un termen de judecată.

Reclamantul prin avocat solicita instantei comunicarea unui exemplar al întampinarii depusă de pârât şi precizează că nu solicita acordarea unui alt termen de judecată pentru a lua cunoştinţă de conţinutul acesteia.

Instanta comunica reclamantului prin avocat un exemplar al întampinării depusă de pârât.

Instanta, nemaifiind cereri prealabile de formulat si exceptii de invocat acorda cuvantul pentru propuneri de probe.

Reclamantul prin avocat solicita instantei încuviintarea probei cu înscrisuri.

Pârâtul prin avocat solicita instantei încuviintarea probei cu înscrisuri.

Instanta,  în temeiul art. 258 Cpc încuviintează pentru ambele părti, proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, considerandu-le concludente, pertinente si utile solutionarii cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat si probe de administrat, instanta constata cauza în stare de judecată şi acorda cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamantul prin avocat considera ca instanta de fond care s-a pronuntat în dosarul ce a avut ca obiect ordonanta de plata a apreciat în mod eronat, deoarece  în acel dosar nu exista  dovada ca serviciile au fost prestate şi dovada  că acele facturi  au ajuns la reclamant. De asemenea învedereaza faptul că acele facturi  nu au fost semnate şi asumate de reclamant. Totodata pune concluzii de respingere a cererii în anulare. Cu cheltuieli de judecata reprezentate de taxa judiciara de timbru şi depune  practică judiciara.

Pârâtul prin avocat solicita instantei respingerea acţiunii, învederând totodata ca în dosarul de fond magistratul a apreciat corect. De asemenea învedereaza faptul că până la acest termen de judecată partea adversă nu a afirmat că nu a primit acele facturi şi nu a contestat la acel moment facturile si nu a contestat serviciile. Cu cheltuieli de judecata pe cale separată.

În replică, reclamantul prin avocat învedereaza faptul  că partea adversă  trebuia sa dovedească că a primit facturile.

Instata reţine cauza spre soluţionare.

INSTANŢA

Prin cererea în anulare înregistrată la data de 09.03.2015 pe rolul Judecătoriei Cornetu sub nr. 1358/1748/2015, reclamanta debitoare S. G.. a chemat în judecată pe pârâta creditoare S.A.N.SA solicitând instanţei să anuleze Sentinţa civilă nr. 6074 din 21.10.2014 pronunţată de Judecătoria Cornetu în Dosarul nr. 5981/1748/2014 prin care a fost emisă ordonanţa de plată. A mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, în esenţă, reclamanta debitoare a arătat că, în fapt, între părţi a fost încheiat Contractul nr. ANB3116610/27.07.2011 având ca obiect furnizarea/prestarea de servicii de canalizare pentru racordul din G…. Susţine că facturile a căror contravaloare este solicitată nu sunt recunoscute la plată de către debitoare, nefiind comunicate. De altfel, arată că facturile nici nu sunt semnate de primire, context în care nu se poate aprecia că pârâta creditoare ar deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.

Menţionează că de la semnarea contractului şi până în anul 2012, creditoarea a emis o serie de facturi care au fost achitate integral de debitoare. Ulterior, din cauza unor motive care au făcut imposibilă folosinţa serviciilor contractate, nu a mai acceptat la plată facturile emise de creditoare, aspect ce rezultă din faptul că facturile nu poartă semnătura debitoarei. Consideră că în cauză nu s-a făcut dovada existenţei unei creanţe certe, lichide şi exigibile, respectiv că nu a negociat nivelul penalităţilor cu creditoarea.

În drept a invocat prevederile art. 1023 C.pr.civ şi art. 411 C. pr.civ.

Cererea în anulare este legal timbrată dovada fiind ataşată la dosarul cauzei.

Pârâta creditoare, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii în anulare ca neîntemeiată.

În motivare, în esenţă, a arătat că în mod corect instanţa a admis cererea de emitere a ordonanţei de plată, aceasta având o creanţă certă, lichidă şi exigibilă reprezentată de contravaloarea facturilor fiscale, emise în baza contractului semnat de ambele părţi. Arată că în conformitate cu prevederile art. 21 din contract debitoarea trebuia să conteste facturile în termen de 10 zile de la emitere, ori debitoarea nu a procedat de o asemenea manieră. Mai arată că nivelul penalităţilor a fost stabilit prin contractul încheiat între cele două părţi

Sub aspect probatoriu, instanţa a încuviinţat şi a administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei. La termenul de judecată din 13.05.2017, pârâta creditoare a arătat că îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin Sentinţa civilă nr. 6074 din 21.10.2014, pronunţată de Judecătoria Cornetu în Dosarul nr. 5981/1748/2014, a fost admisă cererea de emitere a ordonanţei de plată formulată de creditoarea S.A.N.SA în contradictoriu cu debitoarea S. G., aceasta din urmă fiind obligată la plata sumei de 175023,26 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, la care se adaugă 7732,80 lei taxa municipala – ape uzate şi 15671,41 lei cu titlu de penalităţi de întârziere. Totodată, debitoarea a fost obligată să plătească şi cheltuieli de judecată în cuantum de 200 lei.

Pentru a pronunţa aceasta soluţie instanţa a constatat că acţiunea creditoarei se întemeiază pe prevederile art. 1013 si urm. C.pr. civ., care stabileşte o procedură specială pentru acoperirea creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte încheiate între profesionişti.

Instanţa a considerat că reclamanta creditoare deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, respectiv că nivelul penalităţilor a fost stabilit prin contract, motiv pentru care a admis cererea de emitere a ordonanţei de plată.

Analizând actele depuse la dosarul cauzei prin raportare la motivele invocate în cererea în anulare, instanţa reţine că aceasta este neîntemeiată şi urmează a o respinge ca atare pentru următoarele considerente:

În fapt, raporturile contractuale dintre părţi au fost pe deplin dovedite prin depunerea  la dosar a Contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr. ANB3116610/27.07.2011 semnat de ambele părţi.

În temeiul acestui contract au fost emise facturi pentru perioada aprilie 2012-mai 2014, neachitate de debitoare. Nivelul penalităţilor a fost agreat de părţi prin art. 6 pct. 6.2 din contract.

Instanţa reţine că motivele de anulare invocate de debitoare vizează în esenţă două aspecte, astfel cum acestea au fost arătate atât în cererea în anulare precum şi în faţa instanţei, în şedinţa de judecată: se susţine pe de o parte că facturile nu au fost comunicate, respectiv că nu au fost acceptate la plată, iar pe de altă parte că nu ar fi beneficiat de serviciile prestate întrucât creditoarea nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale.

În ceea ce priveşte faptul că facturile fiscale depuse la dosarul cauzei nu poartă semnătura şi ştampila debitoarei, instanţa apreciază că aceste aspecte nu au nicio relevanţă, în cauză fiind aplicabile dispoziţiile art. 277 alin. (3) C.pr.civ. conform cărora „înscrisul nesemnat, dar utilizat în mod obişnuit în exerciţiul activităţii unei întreprinderi pentru a constata un act juridic, face dovada cuprinsului său, cu excepţia cazului în care legea impune forma scrisă pentru însăşi dovedirea actului juridic”. Cum în cauză există contract semnate de ambele părţi, cum a reţinut de altfel şi instanţa de fond, dovada relaţiilor contractuale a fost dovedită, facturile  fiscale completând ansamblul probator în mod corespunzător. Pe de altă parte, simpla susţinere conform căreia debitoarea nu ar fi primit facturile timp de 2 ani poate fi considerată ca fiind verosimilă, nefiind dovedită de altfel cu nici un mijloc de probă. În acest sens, instanţa apreciază că în măsura în care existau disfuncţionalităţi în executarea contractului, debitoarea avea mijloacele legale pentru a proceda la remedierea acestora.

În ceea ce priveşte o eventuală neexecutare a contractului de către creditoare, instanţa observă că în cauză s-a solicitat contravaloarea serviciilor prestate în perioada  aprilie 2012 – mai 2014, şi că, deşi debitoarea susţine că a învederat creditoarei că există disfuncţionalităţi în modul de derulare al contractului, în realitate nu a făcut dovada unor asemenea notificări. Este adevărat că la dosar a fost depusă dovada unei notificări (fila 112) dar aceasta este din data de 27.06.2014, respectiv este ulterioară emiterii facturilor a căror contravaloare a fost pretinsă.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge cererea în anulare ca neîntemeiată.

Totodată, instanţa va lua act de faptul că pârâta creditoare îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea în anulare formulată de debitoarea S. G., în contradictoriu cu creditoarea S.A.N.SA,  ca neîntemeiată.

Ia act de faptul că pârâta creditoare îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli pe cale separată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 13.05.2015.

PREŞEDINTEJUDECĂTOR

DAMASCHIN ENIKOGOCIU MARIAN

GREFIER

ANTON LUMINITA

L.A. 22 Mai 2015

Red. D.E./Dact. D.E – 4 ex

15.06.2015