Contestaţie la executare; competenţă teritorială

În urma transferului debitelor, Casa de Asigurări de Sănătate Constanţa a comunicat intimatului situaţia soldurilor stabilite până la data de 30.06.2012 şi neîncasate, debitul din titlul de creanţă al contestatoarei fiind preluat pe cale informatică sub nr. …., fiind transmise intimatului titlul executoriu nr. … şi somaţia nr. …., emise în dosarul de executare nr. …...

Potrivit dispoziţiilor art. 136 alin. 1 din O.G. 92/2003, republicată privind Codul de procedură fiscală „în cazul în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, procedează la acţiuni de executare silită.”

În conformitate cu art.172 alin. 1 şi 4 din acelaşi act normativ, persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod, iar contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă.

În stabilirea instanţei competente instanţa va ţine seama de dispoziţiile Codului de procedură civilă de la 1865, având în vedere data începerii executării silite, aplicabile în speţă prin raportare la dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Noului Cod de procedură civilă.

Astfel, potrivit art.400 alin. 1 Cod procedură civilă de la 1865 „contestaţia se introduce la instanţa de executare „

În conformitate cu art.373 alin. 2 Cod pr.civilă „instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea”, iar potrivit art.136 alin.2 din O.G. nr.92/2003, republicată, „organele fiscale care administrează creanţe fiscale sunt abilitate... să efectueze procedura de executare silită „.

Având în vedere cele reţinute instanţa apreciază că sunt întrunite cerinţele legale pentru admiterea excepţiei necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Mangalia.

In conformitate cu disp.art.159 alin.3 C.pr.civilă „necompetenţa este de ordine publică atunci când pricina este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura”.

Faţă de dispoziţiile legale anterior citate şi având în vedere împrejurarea că soluţionarea contestaţiei la executare a fost dată de legiuitor prin dispoziţii imperative în competenţa exclusivă a instanţei de executare, astfel cum era definită de art. 373 alin. 2 Cod pr. Civilă (în vigoare la data începerii executării silite), iar executarea silită contestată are loc în oraşul Eforie, unde au fost întocmite de către organul de executare somaţiile şi titlurile executorii contestate, instanţa apreciază că excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Mangalia în soluţionarea cauzei este întemeiată.

Cum sediul organului de executare se află în oraşul Eforie, jud. Constanţa care, potrivit H.G. nr. 337/1993, se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Constanţa, instanţa urmează să admită excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Mangalia invocată de instanţă, din oficiu, şi, pe cale de consecinţă, să decline competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Constanţa.

Domenii speta

Spete similare