Evaziunea fiscală – lipsa întrunirii elementelor constitutive

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria O., din …, a fost trimis în judecată inculpatele M.A.M. şi C.A., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005).

S-a reţinut că în data de … Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală – Administraţia Finanţelor  a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria O. cu privire la faptul că numitele M.A.M. şi C.A., în calitate de membre fondatoare ale Asociaţiei E., în perioada februarie 2011 – noiembrie 2011, au calculat, reţinut însă nu au virat în termenul legal la bugetul de stat, contribuţiile cu reţinere la sursă în valoare de 30805 lei.

De asemenea, prin adresa nr. 5969/26.04.2012, aceeaşi instituţie a comunicat Parchetului de pe lângă Judecătoria O., că suma datorată bugetului de stat de către asociaţia respectivă este de 37.750 lei.

Din probele administrate în cauză s-a stabilit că în anul 2009 inculpatele M.A.M. şi C.A. au înfiinţat Asociaţia E. în mun. O. având ca obiect de activitate „îngrijirea la domiciliu a persoanelor vârstnice, cu acordarea de servicii socio – medicale, având un număr de 10 persoane angajate. Pentru salariaţi Asociaţia E. a calculat, înregistrat în contabilitate şi declarat la DGFP M. – AFP O., contribuţiile cu reţinere la sursă, însă nu le-a virat la termenele scadente.

Starea de fapt expusă a fost probată în cursul urmăririi penale cu următoarele mijloace de probă: sesizarea A.N.A.F. M. Administraţia Finanţelor Publice O., adresa nr. 5969/26.04.2012 a AFP O., raport de expertiză contabilă judiciară, declaraţie învinuită M.A.M., declaraţie învinuită C.A..

În faţa instanţei, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, au fost identificate inculpatele acestea au arătat că  nu solicită ca judecata cauzei să aibă loc în baza dispoziţiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penal şi au solicitat încuviinţarea de noi probe.

Analizând probele administrate în cauză în faza urmăririi penale şi cea de judecată, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin  încheierea Actului constitutiv la 11.12.2008, membrii fondatori au hotărât constituirea Asociaţiei E. M., în conformitate cu O.G. 26/2000, asociaţia fiind o organizaţie non profit care desfăşura activităţi în domeniul social-medical educativ, precum şi în alte domenii, activitatea principală fiind aceea de a ajuta persoanele în dificultate.

Potrivit actului constitutiv inculpata M.A.M.  are calitatea de Director al asociaţiei, iar inculpata C. (fostă A.) A. de Preşedinte al Consiliului Director.

Iniţial membrii fondatori au fost inculpatele M.A.M. şi C.A.(fostă A.) şi numiţii A.C.V. şi C.R.N..

Potrivit  art. 20 din statutului asociaţiei  autentificat sub nr. 3239 din 16.12.2008, organele de conducere, administrare şi control ale asociaţiei sunt :Adunarea generală a membrilor şi Consiliul Director. Organul suprem de conducere al asociaţiei este Adunarea generală.

În vederea îndeplinirii scopului asociaţiei în perioada 2009-2014 au fost încheiate parteneriate cu Consiliul Local al mun. O. - Serviciul Public de Asistenţă socială având ca scop funcţionarea Serviciului de Îngrijiri la Domiciliu pentru persoanele vârstnice, sărace şi dependente din mun. O., prin asigurarea cheltuielilor privind salarizarea a 5 îngrijitoare la domiciliu, a conlucrării între cele două instituţii partenere , a schimbului de informaţii privind situaţia socio- materială şi medicală a persoanelor asistate aflate în evidenţa serviciilor sociale, cele două entităţi angajându-se să asigure în continuare derularea activităţii serviciului de îngrijiri la domiciliu pentru categoria de persoane mai sus amintită.

La 24.03.2010 Primăria mun. DTS şi Consiliul Local al mun. DTS, prin Serviciul Public de asistenţă şi Protecţie Socială au încheiat cu  Asociaţia E. M., convenţiile nr. …, nr. … având ca scop continuarea funcţionării Serviciului de Îngrijiri la Domiciliu pentru persoane vârstnice din mun. DTS.

Potrivit  art. 9 din parteneriatelor încheiate, Serviciului Public de Asistenţă Socială al mun. O. va asigura cheltuielile privind salarizarea celor 5 îngrijitoare, la nivelul salariului minim  garantat în plată conform anexei financiare-parte integrantă a parteneriatelor. Subcontractarea serviciilor se face în baza Legii 17/200 de către SPAS O. cu Asociaţia Comunitară Equilibre M. conform art. 12 şi 13 din lege. Plata acestor servicii se face în conformitate cu art. 21 alin.2 lit. b şi c de la bugetul local care alocă fonduri pentru plata acestor servicii.

Prin procesul verbal al Consiliului Director din 30.04.2009 s-a reţinut că prin decizia consiliului s-a hotărât ca începând cu data de 01.05.2009 să înceteze calitatea de membru şi de secretar al asociaţiei a numitului A.C.V. şi preluarea funcţiei de secretar în cadrul asociaţiei de către Crişan Renate

La data de 18.01.2012 Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală – Administraţia Finanţelor  a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria O. cu privire la faptul că numitele M.A.M. şi C.A., în calitate de membre fondatoare ale Asociaţiei E. M., în perioada februarie 2011 – noiembrie 2011, au calculat, reţinut însă nu au virat în termenul legal la bugetul de stat, contribuţiile cu reţinere la sursă în valoare de 30.805 lei.

Prin adresa nr. 5969/26.04.2012, Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală – Administraţia Finanţelor a comunicat Parchetului de pe lângă Judecătoria O., că suma datorată bugetului de stat de către asociaţia respectivă este de 37.750 lei.

Cu privire la latura penală, Instanţa nu poate reţine aspectele invocate în apărare de inculpata C.A. privind faptul că nu are calitate de subiect activ al infracţiunii de evaziune fiscală pe motiv că nu este un contribuabil ce datorează contribuţiile cu reţinere la sursă bugetului de stat, conform art. 2 din Legea 241/2005 , iar potrivit fişei postului nu avea nici ca sarcină de serviciul efectuarea plăţilor

Din examinarea statului asociaţiei, instanţa reţine că potrivit art. 31 lit. b) şi c) din Statut, Consiliul director supune aprobării Adunării Generale a proiectului de buget pentru anul următor şi execuţia bugetară pentru anul financiar încheiat, şi hotărăşte  angajarea patrimoniului  Asociaţiei, dând socoteală de actele sale în fata Adunării generale.

Chiar dacă aceasta a fost angajata asociaţiei cu contract individual de muncă în funcţia de asistent social, fişa postului cuprinzând sarcinile postului în cadrul asociaţiei pentru această funcţie, având în vedere că inculpata  îndeplinea  şi funcţia de Preşedinte al Consiliului director, organ de conducere administrativ şi de control al asociaţiei, având prin fişa postului pentru această funcţie ca sarcină asigurarea conducerii operative a asociaţiei, întreprinderea măsurilor de administrate şi conservare a patrimoniului, operaţiunile financiare ale asociaţiei care se puteau face numai cu înştiinţarea sau acordul său, reprezentând organizaţia în relaţia cu alte instituţii finanţatoare, parteneri, cu drept de semnătură, răspunzând de eficienţa activităţii în cadrul organizaţiei din punct de vedere calitativ şi economic, instanţa apreciază că acesta este subiect activ al infracţiunii reţinute în sarcina sa.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa apreciază că nu este întrunit conţinutul constitutiv al infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, atât sub aspectul laturii obiective cât şi sub aspectul laturii subiective pentru următoarele considerente:

 Potrivit declaraţiilor celor două inculpate, contribuţiile datorate statului au fost achitate până în anul 2012, când datorită crizei economice partenerii asociaţiei, respectiv Primăria mun. O. şi Primăria DTS nu au virat la timp sumele pe care le datorau, potrivit parteneriatelor încheiate cu aceste instituţii. Începând cu anul 2010 şi continuând cu 2011, partea civilă AFP O. a înştiinţat asociaţia cu privire la debitul la bugetul de stat, ulterior înfiinţând poprirea pe contul asociaţiei dispunând astfel în mod unilateral de repartizarea sumelor virate asociaţiei de cele două primării, partea vătămată având dreptul de dispoziţie asupra sumelor existente în contul asociaţiei, cele două inculpate nemaiavând posibilitatea de a efectua operaţiuni de reţinere şi virare a sumelor la bugetul de stat.

Potrivit art. 31 lit. b) şi c) din statut, Consiliul director supune aprobării Adunării Generale a proiectului de buget pentru anul următor şi execuţia bugetară pentru anul financiar încheiat şi hotărăşte  angajarea patrimoniului  Asociaţiei, dând socoteală de actele sale în fata Adunării generale.

Deşi sumele de bani datorate bugetului de stat au fost calculate de inculpate şi evidenţiate în contabilitate, nu au putut fi virate tehnic şi faptic părţii vătămate, care permitea doar retragerea sumelor de bani ce reprezentau salariile nete datorate personalului asociaţiei.

Din cuprinsul raportului de expertiză contabilă judiciară şi a suplimentului la raport efectuat  de expertul contabil I.C.B., instanţa reţine că suma totală reprezentând stopaj la sursă, la data de 05.06.2013 este de 18.777 lei. Data scadentă strictă a acestor obligaţii este 25.03.2011. S-au virat în contul pentru stopaj la sursă sume parţial de către debitoare, înainte de împlinirea a 30 zile de la scadenţă, modalitatea de plată fiind plata automată de către bancă(poprire prin conturi).

Obligaţiile reprezentând impozite cu reţinere la sursă, începând cu luna ianuarie 2011, nu ar fi putut fi achitate integral în situaţia în care nu s-ar fi reţinut şi distribuit de către creditoare pe cale executării silite sume ce constituiau alte datorii bugetare, inclusiv alte accesorii, dacă sunt luate în calcul plăţile prin poprire din perioada 01.03.2011-31.12.2011.

Printre sumele distribuite ca plăţi către bugetul de stat pe calea executării silite în perioada dedusă judecăţii (februarie-noiembrie 2011) se regăsesc  şi sumele datorate cu titlu de obligaţii reprezentând stopaj la sursă. Sumele reţinute în contul acestor obligaţii sunt de 8.246 lei, şi a altor obligaţii fiscale de 3.391 lei

În cadrul asociaţiei nu s-au făcu cheltuieli excesive şi nu s-au desfăşurat operaţiuni oneroase şi nejustificabile, ponderea cheltuielilor fiind cu salariile, respectiv 84,21% din totalul cheltuielilor realizate în perioada 02.2011-11.2011 şi de 85,52% din valoarea cheltuielilor totale anuale.

Din veniturile asociaţiei s-au plătit, pe calea executării silite, alte datorii ale societăţii, banii ridicându-se direct din cont de către creditoarea-parte civilă, iar societatea nu a avut venituri suficiente pentru plata datoriilor legate de stopajul la sursă.

Veniturile asociaţiei nu au fost îndestulătoare pentru susţinerea cheltuielilor, asociaţia având un deficit la 30.11.2011 de 30.916,96 lei (pentru perioada 01.01.2011-30.11.2011).

În raport de structura cheltuielilor şi mărimea lor raportat la valoare obligaţiilor rămase la bugetul de stat, concluzia expertului este aceea că nu s-au făcut cheltuieli excesive în cadrul asociaţiei, posibilităţile acesteia fiind limitate de veniturile înregistrate.

În raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi de concluziile expertului contabil faţă de faptul că asociaţia non profit a ajuns în situaţia de a  fi în imposibilitatea virării sumelor datorate la bugetul statului datorită faptului că partenerii nu şi-au onorat la timp  obligaţiile de plată stabilite prin convenţii, şi în lipsa unor alţi sponsori, iar ulterior datorită popririlor înfiinţate de creditoarea-parte civilă, instanţa apreciază că nu este întrunit conţinutul constitutiv al infracţiunii de evaziune fiscală, sub aspectul laturii obiective şi subiective .

Instanţa are în vedere la reţinerea acestei situaţii, faptul că asociaţia este una non profit, fiind înfiinţată exclusiv în scopul ajutorării persoanelor  în dificultate, pentru a produce activităţi culturale şi educativ-civice, protejarea mediului, a crea tehnici şi metode pedagogice şi de comunicare, a combate discriminările de orice fel.

Nu se poate vorbi de evaziune fiscală în cazul acestor asociaţii care efectiv nu au un scop patrimonial, şi care depind în totalitate în privinţa veniturilor lor de parteneriatele încheiate cu instituţiile publice, fapt relevat şi de înscrisurile de la filele 39-50 dosar urmărire penală.

Aceleaşi aspecte sunt relevate şi de  balanţele de verificare  aflate la filele 66-105 dosar urmărire penală unde la rubrica rulaje, intrările de bani sunt de instituţiile publice.

În privinţa  elementului subiectiv al infracţiunii sub forma vinovăţiei, instanţa apreciază că acesta lipseşte, inculpatele  achitând o parte din sumele datorate bugetului de stat chiar din venituri personale, gajând cu autoturismul proprietate personală şi un credit luat în nume personal  de la BCR – Contractul nr.20112152842/04.02.2011 (f.230).

Depoziţiile martorelor B.M. şi M.M., salariate care îngrijeau persoanele în dificultate, arată că salariile erau plătite cu întârzieri, în funcţie de posibilităţile de virare a lor de către instituţiile publice partenere, şi erau în cuantum minim pe economie, iar din sumele virate se cumpărau şi medicamente pentru persoanele aflate în îngrjire.(f.171, 172).

Datoriile la buget au rezultat şi din modul în care se făcea plata, la nivel minim pe economie, iar încadrarea personalului trebuia realizată potrivit cu pregătirea acestuia, aspect relevat de expertiză la obiectivul nr.1(f.257).

Totodată, deşi în contractele încheiate de asociaţie cu instituţiile publice era menţionat asigurarea unui salariul minim brut garantat de 670 lei, în fapt  instituţia vira  sume pentru 600 lei/salariat, aşa cum relevă concluziile expertizei (f.258).

Evaziunea fiscală are ca şi componentă a laturii obiective sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor şi folosirea sumelor în alte scopuri, însă în speţă din probele administrate, rezultă că veniturile erau limitate, conturile în care erau virate sumele de bani de instituţiile publice partenere fiind poprite de partea civilă Administraţia Finanţelor Publice O., din acestea ridicându-se doar salariile nete ale salariaţilor după stoparea la sursă a impozitelor.

Cu privire la  latura civilă  se constată că partea vătămată Administraţia Finanţelor Publice O., în termen legal, prin adresa nr.336/13.01.2012 (f.6-7 d.u.p.), s-a constituit parte civilă cu suma de 80.561 lei, reprezentând impozite, taxe şi contribuţii datorate bugetului general consolidat al statului, din care suma de 30.805 lei reprezintă impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, împreună cu dobânzile şi penalităţile calculate până la data  achitării prejudiciului.

Faptul de a nu fi virate de către Asociaţia E. sumele datorate către bugetele statului, reprezentând impozite, taxe şi contribuţii cu reţinere la sursă, nu poate obliga inculpatele la plata acestora, atâta timp cât, în perioada în care s-ar fi comis infracţiunea  februarie 2011-noiembrie 2011, banii din conturile Asociaţiei E. nu se aflau la dispoziţia inculpatelor, aceste conturi fiind blocate de partea civilă şi la dispoziţia  acesteia, care îi aloca direct şi fără acordul Asociaţiei E. pentru stingerea anumitor creanţe bugetare, neexistând nicio probă din care să rezulte că inculpatele au ridicat bani din conturile asociaţiei şi în mod abuziv le-a schimbat destinaţia şi i-a cheltuit în alte scopuri.

Având în vedere că  partea civilă Administraţia Finanţelor Publice O. a dispus de surplusul de bani excedentar netului salariului, contabilizându-l pentru alte datorii, independent de voinţa inculpatelor , aşa cum rezultă şi din concluziile expertului contabil I.C.B.  la obiectivele 2-3, nu se poate imputa inculpatelor că nu au plătit intenţionat impozitele datorate. (f.261 ).

Pe de altă parte, în cazul neplăţii contribuţiilor pe anul 2011, operează răspunderea civilă , situaţia putând fi rezolvată în instanţa civilă, confirmată şi de partea civilă Administraţia Finanţelor Publice O., care a promovat o acţiune de desfiinţare a asociaţiei şi de recuperare a datoriilor bugetare în dosarul civil nr. 621/274/2013 al Judecătoriei O., în care s-a pretins pe cale civilă şi plata stopajului la sursă  pe anul 2011, reprezentând obiectul prezentei cauze. Cauza a fost soluţionată prin admiterea cererii Administraţiei Finanţelor Publice O., prin care s-a dispus dizolvarea Asociaţiei E. întrucât aceasta nu-şi mai putea îndestula creditorii din lichidităţile asociaţiei, constatându-se starea de insolventa invocată in acţiune, întrucât a fost justificată existenţa unui pasiv al asociaţiei, în acest sens fiind numit şi un lichidator.

Bineînţeles că aspectele mai sus relevate nu neagă dreptul autorităţii fiscale de a pretinde prin mijloace administrative sau civile datoria bugetară în cazul în care consideră că o astfel de datorie s-a născut şi este exigibilă.

Faţă de aceste considerente, instanţa, în temeiul art.397 alin.(1), art.19 alin.(5) Cod procedură penală, va respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă Administraţia Finanţelor Publice O.

În temeiul art. 398 raportat la art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile de judecată vor rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare