Divort prin acord, fara motivare

DOSAR NR.143/283/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA PUCIOASA – JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

SENTINTA CIVILA NR.869

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.10.2014

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE: P.O.A.

GREFIER: G.M.

 Pe rol se află soluţionarea cauzei civile având ca obiect „divorţ cu copii”, acţiune formulată de reclamanta L.M.L., domiciliată în com. M,  judeţul D, în contradictoriu cu pârâtul L.V.C., domiciliat în com.M., judeţul D., autoritate tutelară Primăria com.M., judeţul D.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamanta-pârâtă L.M.L. asistată de avocat O.E., în baza împuternicire avocaţiale seria DB nr.201754/31.01.2014  şi pârâtul-reclamant L.V. C.- personal.

 Procedura  de citare legal îndeplinită. Acţiunea timbrată legal cu taxă timbru în sumă de 200 lei conform chitanţei nr.4111101/31.01.2014 emisă de Primăria com.M. (fila 6 dosar).

  S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care prezintă pe scurt obiectul cauzei, modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul de judecare a pricinii şi măsurile dispuse de instanţă, cu menţiunea că s-a depus prin serviciul registratură la data de 22.09.2014,  referatele de anchetă socială întocmite de Primăria com. M.  sub nr. 8406/18.09.2014,  după care ;

Avocat O.E. pentru reclamanta-pârâtă depune la dosar copie certificat înregistrare firmă seria B nr. 2283283, emis de Oficiul Registrului Comerţului, pentru veridicitatea depoziţiilor martorilor audiaţi, din care un exemplar comunică părţii adverse pentru studiu, cu precizarea că  nu mai are alte cereri.

Pârâtul arată  de asemenea că nu mai are cereri de formulat.

 În temeiul disp. art.244 Cod procedură civilă, instanţa declară încheiată cercetarea judecătorească, şi acordă cuvântul în dezbaterea fondului.

Avocat O.E. pentru reclamanta-pârâtă solicită a se lua act de poziţia procesuală a părţilor în sensul desfacerii căsătoriei prin acord şi fără motivarea hotârârii, mai puţin în ceea ce priveşte capătul de cerere privind legăturile personale cu minora în modalitatea solicitată de pârâtul-reclamant. Consideră că numai instanţa poate să aprecieze dacă s-ar impune ca pârâtul-reclamant să aibă legături personale cu minora la domiciliul acestuia, având în vedere vârsta fragedă şi consecinţele în ceea ce priveşte comportamentul pe viitor al minorei, atât sub aspect fizic, dar şi psihic, cu menţiunea că reclamanta-pârâtă nu se opune ca pârâtul să aibă legături personale cu minora, însă numai la domiciliul său, urmând ca în funcţie de probe să  se dea prioritate interesului superior al minorei. 

Pârâtul-reclamant consideră că nu poate merge la domiciliul reclamantei-pârâte, cu atât mai mult cu cât aceasta întreţine relaţii cu un alt bărbat, şi solicită a se dispune încuviinţarea legăturilor personale cu minora în modalitatea arătată în cuprinsul întâmpinării, cu precizarea că este de acord cu celelalte capete de cerere.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu art. 394 Cod de procedură civilă, instanţa dispune încheierea dezbaterilor şi reţine cauza spre deliberare.

I N S T A N Ţ A

Deliberând, reţine următoarele:

Acţiunea introductivă de instanţă - prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Pucioasa la data de 03.02.2014 în dosarul cu nr. 143/283/2014, reclamanta L.M.L. a chemat în judecată pe pârâtul L.V.C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să de dispună desfacerea căsătoriei înregistrată sub nr. - din -, din vina exclusivă a pârâtului, iar în cazul în care acesta este de acord cu cererea de divorţ prin acordul părţilor şi fără motivare, să se stabilească locuinţa minorului rezultat din căsătorie, L.G.G., născută la data de -, la reclamantă, să se acorde autoritatea părintească ambilor părinţi, să se stabilească în sarcina pârâtului o pensie de întreţinere, în favoarea minorului, prin raportare la venitul pe care acesta îl realizează, respectiv venitul minim pe economie şi să se dispună revenirea de către reclamantă la numele avut înainte de căsătorie.

 În motivarea cererii sale, reclamanta  arată, în esenţă, că s-a căsătorit cu paratul în -, din căsătorie rezultând minora L. G. G., născută la data de -. De la momentul încheierii căsătoriei şi până în anul 2012 lucrurile au decurs normal relaţiile dintre soţi au decurs normal, însă începând cu anul 2012 comportamentul acestuia s-a schimbat din cauza faptului că avea o relaţie extraconjugală. Această infidelitate genera în familie o stare de tensiune care de multe opri degenera în certuri şi ameninţări din partea pârâtului.

 În drept, reclamanta invocă dispoziţiile art. 373, art. 379, art. 383, art. 397, art. 400 şi art. 499 raportat la art. 529 - 530 Cod civil.

 În probaţiune, reclamanta a depus, anexat cererii de chemare în judecată următoarele înscrisuri: certificatul de căsătorie original,  proces verbal nr. 7/30.01.2014 privind medierea, copia certificatului de naştere al minorei L. G. G.,, copie a certificatului de naştere al reclamantei. De asemenea, a solicitat audierea a doi martori M. M. A. şi U. I.

Apărările formulate – pârâtul a fost legal citat cu copie acţiune şi cu menţiunea de a depune întâmpinare. La data de 13.03.2014 acesta a depus întâmpinare (filele 17 - 19 dosar) prin care a menţionat că este de acord cu desfacerea căsătoriei prin acord şi fără motivare, fiind de acord cu cererile reclamantei. De asemenea, a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat stabilirea unor legături personale cu minora prin luarea acesteia la domiciliul pârâtului timp de 2 zile pe săptămână şi o lună în timpul verii.

La data de 04.04.2014 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională, menţionând că este de acord cu solicitarea pârâtului în ceea ce priveşte legăturile personale cu minora, dar nu în forma solicitată de către acesta, ci de două ori pe lună, în prima şi a treia sâmbătă câte două ore, de la ora 1000 la ora 1200.

Analizând actele şi lucrărilor dosarului, precum şi legislaţia relevantă, instanţa constată următoarele.

Prin cererea de chemare în judecată la Judecătoria Pucioasa la data de 03.02.2014 în dosarul cu nr. 143/283/2014, reclamanta L.M.L. a chemat în judecată pe pârâtul L.V.C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să de dispună desfacerea căsătoriei înregistrată sub nr. - din -, din vina exclusivă a pârâtului, iar în cazul în care acesta este de acord cu cererea de divorţ prin acordul părţilor şi fără motivare, să se stabilească locuinţa minorului rezultat din căsătorie, L.G.G., născută la data de -, la reclamantă, să se acorde autoritatea părintească ambilor părinţi, să se stabilească în sarcina pârâtului o pensie de întreţinere, în favoarea minorului, prin raportare la venitul pe care acesta îl realizează, respectiv venitul minim pe economie şi să se dispună revenirea de către reclamantă la numele avut înainte de căsătorie.

 Pârâtul a fost legal citat cu copie acţiune şi cu menţiunea de a depune întâmpinare, iar la data de 13.03.2014 acesta a depus întâmpinare (filele 17 - 19 dosar).

De asemenea, la data de 04.04.2014 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională, menţionând că este de acord cu solicitarea pârâtului în ceea ce priveşte legăturile personale cu minora, dar nu în forma solicitată de către acesta, ci de două ori pe lună, în prima şi a treia sâmbătă câte două ore, de la ora 1000 la ora 1200.

La termenul de judecata din data de 08.09.2014 reclamanta prin avocat, arată că părţile si-au exprimat acordul în ceea ce priveşte….. au ajuns la un acord cu privire la aproape toate capetele de cerere cu excepţia celui privind stabilirea legăturilor pesonale cu minora pentru pârât.

La acest termen reclamanta a renunţat la proba testimonială, fiind audiaţi doar martorii propuşi de către pârâtul reclamant, L.S. şi P.M., numai în legătură cu stabilirea legăturilor personale pentru pârâtul reclamant.

La termenul din 06.10.2014 părţile au arătat că îşi menţin punctele de vedere exprimate în cererea reconvenţională, respectiv în întâmpinarea la cererea reconvenţională cu privire la stabilirea legăturilor personale cu minora pentru pârât, lăsând la latitudinea instanţei modalitatea de soluţionare, în funcţie de interesul superior al minorei.

Faţă de considerentele ce preced, instanţa urmează să dispună desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor, luând act de solicitarea acestora ca hotărârea să nu fie motivată.

Va desface căsătoria încheiată între petentă şi petent, înregistrată sub nr. - din -, în Registrul de stare civilă al Consiliului local al Comunei M., judeţ D., prin acordul părţilor, fără motivare, va încuviinţa înţelegerea părţilor asupra cererilor accesorii, respectiv exercitarea împreună de către petent şi petentă a autorităţii părinteşti asupra minorei L.G.G., născută la data de - şi stabilirea locuinţa minorei la petentă, va stabili o pensie de întreţinere în sarcina lui L. C. şi în favoarea minorei L. G.G., născută la data de -, în cuantum de 150 de lei, începând cu data introducerii acţiunii, data de 03.02.2014 şi până la majoratul minorei, va stabili ca reclamanta să revină la numele de familie anterior căsătoriei, acela de „M.”.

În ceea ce priveşte legăturile personale cu minora, instanţa urmează a avea în vedere dispoziţiile legale referitoare la interesul superior al copilului, care, de regulă, este de a avea relaţii cât mai strânse cu ambii părinţi.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului „copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.”

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) şi (3) din acelaşi act normativ „interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socio-afectiv şi la viaţa de familie, iar principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi legali ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.”

Aceeaşi lege în art. 6 prevede că „respectarea şi garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii:

a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;

b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea”.

Nu trebuie omis din vedere de către ambele părţi litigante că legăturile dintre tatăl biologic şi minoră trebuie încurajate şi perpetuate. Astfel, drepturile părintelui căruia minora nu i-a fost încredinţată şi care nu a fost decăzut din drepturile părinteşti ar fi grav încălcate, putând produce majore repercusiuni pentru părţile implicate şi care nu depun toate eforturile pentru asigurarea exercitării acestora. Restrângerea unui atare drept, garantat atât de prevederile legislaţiei interne, cât şi de art. 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului, poate avea loc exclusiv atunci când există motive de protecţie a minorului, motive care în prezenta cauză nu pot fi invocate.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că posibilitatea părintelui şi a copilului de a se bucura reciproc de compania celuilalt reprezintă un element fundamental al vieţii de familie, chiar dacă relaţia dintre părinţi s-a rupt, iar măsurile naţionale care stânjenesc această posibilitate reprezintă o ingerinţă în dreptul protejat de art. 8 din Convenţie, trecerea timpului putând avea consecinţe ireparabile asupra relaţiilor dintre copil şi părintele care nu locuieşte cu el (I.-Z. c. României, 25 ianuarie 2000).

Tatăl natural, în speţă pârâtul reclamant nu poate fi „sancţionat” nici de către instanţă şi nici de către părţile implicate în litigiu prin îngrădirea dreptului său de a beneficia de timp cu propriul său copil şi de a încerca să consolideze relaţia cu minora.

În consecinţă, având în vedere faptul că nu s-a ajuns la un acord cu privire la acest capăt de cerere, faptul că minora nu are o vârstă foarte fragedă, de câteva luni, care să nu îi permită părăsirea locuinţei mamei, respectiv şi faptul că aceasta nu are nici o vârstă care să îi permisă să se întreţină singură, instanţa urmează a dispune ca petentul să aibă legături personale cu minora, la domiciliul acestuia, o zi pe săptămână, respectiv o lună de zile pe timpul verii. La stabilirea acestui program de vizitare instanţa a avut în vedere neînţelegerile dintre părţi cu privire la modalitatea de stabilire a legăturilor fireşti tată – minoră, considerând că este obligaţia ambilor părinţi să se asigure de menţinerea stabilităţii în viaţa minorei.

Instanţa va lua act că nu s-au cerut cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea, formulată de petenta L.M.L., cu domiciliul în com. M., jud. D. şi petentul L. C., cu domiciliul în com. M. jud. D.

 Desface căsătoria încheiată între petentă şi petent, înregistrată sub nr. - din -, în Registrul de stare civilă al Consiliului local al Comunei M., judeţ D., prin acordul părţilor, fără motivare.

Încuviinţează înţelegerea părţilor asupra cererilor accesorii, după cum urmează:

Dispune exercitarea împreună de către petent şi petentă a autorităţii părinteşti asupra minorei L.G. G., născută la data de -.

Stabileşte locuinţa minorei la petentă.

Stabileşte o pensie de întreţinere în sarcina lui L. C. şi în favoarea minorei L. G. G., născută la data de -, în cuantum de 150 de lei, începând cu data introducerii acţiunii, data de 03.02.2014 şi până la majoratul minorei.

Stabileşte ca petentul să aibă legături personale cu minora, la domiciliul acestuia, o zi pe săptămână, respectiv o lună de zile pe timpul verii.

Petenta revine la numele de familie anterior căsătoriei, acela de „M.”.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Definitivă în ceea ce priveşte divorţul, stabilirea autorităţii părinteşti, locuinţa minorei, stabilirea pensiei de întreţinere şi numele pe care îl va purta petenta după divorţ.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare în ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la legăturile personale ale petentului cu minora.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 06.10.2014.

PREŞEDINTE GREFIER 

P.O.A G.M.

Domenii speta

Spete similare