Contestaţia împotriva Hotărârii Adunării creditorilor

Dosar nr. 35531/3/2012/a38

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA A VII-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 6601

Sedinţa Publică de la  11.07.2014

Tribunalul constituit  din:

PREŞEDINTE – JUDECATOR SINDIC — SO

GREFIER —JB

Pe rol fiind soluţionarea cauzei comerciale, având ca obiect contestaţie formulată împotriva Hotărârii Adunării creditorilor din data de 10.02.2014 publicata in Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 2762/11.2.2014 întemeiata pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei formulata de contestatorul-creditor RM cu sediul în sector 1, Bucureşti, în contradictoriu cu initiamţii CSA cu sediul în sector 3, Bucureşti, şi AHL cu sediul în sector 2, Bucureşti, .

Dezbaterile în fond ale cauzei au avut loc în şedinţa publică de la 27.06.2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta când, Tribunalul,  având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 11.07.2014, când a pronunţat prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cererii de faţă constată următoarele:

Prin cererea formulata la data de  18.02.2014 creditorul RM a solicitat in contradictoriu cu debitoarea SCSA. – in insolventa  reprezentata prin administratorul judiciar SCD si intimatul-creditor AHL, anularea Hotararii Adunarii creditorilor din data de 10.02.2014, publicata in Buletinul Procedurilor de Insolvenţă cu nr. 2762/11.02.2014, urmand ca instanta sa constate in principal ca RM este membru in comitetul creditorilor ca efect al succesiunii in drepturile cedentului UTBSA si pe cale de consecinta sa dispuna anularea Hotararii ca nelegala.

In motivare creditorul a aratat ca la data de 12.06.2013 a intervenit cesiunea de creanta intre UTBSA in calitate de cedent si RM prin care a fost dobandita la valoarea nominala o creanta ipotecara inscrisa la masa credala a SCSA. impreuna cu toate drepturile si accesoriile. S-a sustinut astfel ca, ca unul din drepturile dobandite prin cesiunea de creanta a fost si dreptul de a face parte din Comitetul creditorilor, in conditiile in care creanta dobandita de la cedent indeplinea cerintele impuse de art.16 alin.1 si 4 din Legea cu nr. 85/2006.

S-a invocat si faptul ca, in conditiile in care s-ar aprecia ca RM a pierdut calitatea de membru in comitetul creditorilor se recunoaste calitatea de memebru a DGRFPMB care are o creanta de aproximativ sase ori mai mica.

A aratat contestatorul ca, recunoasterea componentei actuale a Comitetului creditorilor are consecinte asupra procedurii insolventei, fiind in prezent elimata orice posibilitate de a introduce actiune in raspundere impotriva persoanleor vinovate de marirea fictiva a patrimoniului debitorului si pentru a se asigura ca nicio actiune in anularea unor transferiri frauduloase nu poate fi formulata, din acest motiv, a apreciat contestatoarea s-a eliminat RM, din comitetul creditorilor.

In drept au fost invocate prev. Legii cu nr. 85/2006, art.1566 si urm. din Codul Civil.

Prin întampinare intimatul-creditor AHL a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiată.

S-a sustinut ca nu au fost dovedite motive de nelegalitate pentru adunarea creditorilor, iar prin alegerea unui nou membru, respectiv a DGRFPMB nu sunt afectate in procedura drepturile creditorului garantat RM.

Calitatea de membru in Comietul creditorilor, a apreciat creditorul, este atribuita pe baza unui vot liber exprimat de catre creditorii prezenti la adunarea creditorilor si exclude dreptul cesionarului RM de a deveni membru in comitet, fara a primi votul din partea creditorilor .

In drept au fost invocate disp.art.205 si urm. din Noul Cod de procedura civila si disp. Legii cu nr. 85/2006.

Administratorul judiciar a solicitat de asemenea respingerea ca neintemeiata a contestatiei apreciind ca, desemnarea comitetului creditorilor se face in aceeasi maniera cu alegerea initiala  respectand principiul simetriei actelor juridice, astfel calitatea de membru in comitetul creditorilor nu poate fi cesionata. Totodata s-a aratat ca DGRFPMB se incadreaza in categoria creditorilor eligibili pentru comitet, creanta acestuia fiind printre primele 20 inscrise in tabel, creditorul fiind cuprins in categoria creantelor garantate .

Instanta a administrat proba cu inscrisuri.

Analizand actele si lucrarile dosarului ,se retin urmatoarele:

La data de 10.02.2012 a fost convocata Adunarea Creditorilor  debitorului CSA. – in insolventa  avand ca si ordine de zi completarea componentei comitetului creditorilor.

Prin votul creditorilor detinand o pondere de 92,12% din totalul creantelor inscrise in tabelul preliminar al obligatiilor debitoarei  si in acord cu prev. art. 13-16 din legea insolventei a fost desemnat un nou comitet, fiind desemnat in locul institutiei bancare un nou membru, si anume DGRFPMB.

In drept, potrivit art. 14 al. 7 din Legea nr.85/2006, hotararea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al adunarii.

Trebuie observat ca textul de lege restrange controlul exercitat de judecatorul-sindic doar la motivele de nelegalitate, nu si de oportunitate.

Prin urmare, instanta trebuie sa analizeze daca au fost respectate dispozitiile legale care reglementeaza procedura de alegere a comitetului creditorilor.

Societatea contestatoare nu a invocat motive de nelegalitate a Hotărârii Adunării creditorilor din 10.02.2014, respectiv motive ce vizeaza convocarea, ordinea de zi, votarea, deliberarea, cvorumul si majoritatea ceruta pentru validitatea şedinţelor.

Se constata ca au fost respectate cerintele de cvorum  pentru aprobarea deciziilor in cadrul adunarii creditorilor, de altfel acestea aspect nu au fost contestate.

S-a sustinut ca principala critica este faptul ca unul din drepturile dobandite prin cesiunea de creanta a fost si dreptul de a face parte din Comitetul creditorilor, in conditiile in care creanta dobandita de la cedent indeplinea cerintele impuse de art. 16 alin. 1 si 4 din Legea cu nr. 85/2006, ori prin desemnarea  DGRFPMB Bucureşti in comitetul creditorilor se incalca dispoziţiile Legii in conditiile in care acest creditor are o creanta de aproximativ sase ori mai mica.

Potrivit art. 16 al. 4 din Legea nr.85/2006, in cadrul primei şedinţe a Adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar.

Trebuie observat ca desi nu este mentionata si categoria creantelor bugetare, acest lucru nu impiedica ca acesti creditori sa fie alesi in comitetul creditorilor intrucat orice creanta bugetara este si o creanta chirografara.

Prin urmare, in comitetul creditorilor ales de Adunarea creditorilor trebuie sa faca parte in mod obligatoriu, daca exista, creditori cu creante garantate si chirografare.

In speta, aceste cerinte sunt indeplinite fiind reprezentate atat categoria creantelor garantate, cat si cea a creantelor chirografare.

Trebuie precizat ca procedura insolventei este o procedura colectiva, iar adoptarea deciziilor se realizeaza in cadrul Adunarilor de creditori, astfel ca cesiunea intervenita intre UTBSA si RM  nu include si  cesionarea dreptului a face parte din comitet.

Dispozitiile legii insolventei sunt exprese in privinta modalitatii de desemnare a comitetului creditorilor si anume  prin vointa adunarii creditorilor, ori daca legiutorul ar fi inteles a recunoaste drepturi prin cesiunea creantelor in procedura insolventei ar fi prevazut expres acest lucru.

Dat fiind specificul procedurii colective al insolventei nu  se poate admite  ca s-a transmis prin acord unilateral de vointa dreptul de a face parte din comitet, organul deliberativ impunandu-se a fi desemnat tot prin vot liber exprimat si cu respectarea cerintelor prev. de art.16 alin. 4 din legea insolventei.

Nu exista niciun abuz atunci cand  un creditor, ori in cadrul Adunarii creditorilor sunt exercitate  drepturile conferite de lege, in conditiile legale. De asemenea, nu exista nicio proba la dosar din care sa rezulte ca un viitor vot in cadrul comitetului creditorilor/ Adunarilor creditorilor ar fi controlat de catre o alta persoana fizica/juridica, asa cum se sustine  prin contestatia prezenta.

Nu are nicio relevanţă  faptul ca marimea creantei creditorului DGFP ar fi mai mica decat cea detinuta in procedura de catre  RM, in conditiile in care critetiile instituite de art. 16 al. 4 nu sunt imperative, ci dispozitive si au fost respectate in speta, iar vointa exprimata prin vot a creditorilor a fost in sensul desemnarii unui nou membru, chiar si cu o creanta mai mica decat cea detinuta de creditorul initial. Din expresiile „dintre primii 20 de creditori” si „in ordinea valorii”, rezulta faptul ca s-a avut in vedere doar ca la alegere sa participe creditorii din primii 20 ca valoare a creantelor, existand posibilitatea ca oricare dintre acestia sa fie alesi in comitetul creditorilor.

Pentru considerentele anterior enuntate, instanta constatand neintemeiata contestatia si urmeaza sa o respinga in consecinta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată cererea formulata de contestatorul-creditor RM. cu sediul în sector 1, Bucureşti, în contradictoriu cu initimaţii CSA cu sediul în sector 3, Bucureşti, şi AHL cu sediul în sector 2, Bucureşti.

Cu  recurs in 7 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.07.2014.

PREŞEDINTE,  GREFIER, SO JB

Domenii speta

Spete similare