Suspendare a judecăţii

Decizie . din 08.05.2014


Prin cererea introdusă la Judecătoria Roşiorii de Vede şi înregistrată la nr. 155/292 din 24.01.2014, reclamanta S.C. C. D … S.A., prin mandatar C.R.C.M.S.  SRL, a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. R…D…. SRL, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată să-i plătească suma de 28.856,53 lei reprezentând contravaloarea facturilor de energie electrică neachitate. De asemenea, reclamanta a mai solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculate până la data achitării integrale a debitului, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de  soluţionarea prezentei cauze, precum şi a oricăror alte cheltuieli, actualizarea întregii creanţe (credit principal şi dobândă legală ) cu rata inflaţiei.

În fapt, a arătat că în urma verificării instalaţiei electrice de alimentare şi măsurare la locul de consum aparţinând pârâtului, inspectorii din cadrul societăţii au întocmit proces-verbal de constatare/notă de constatare ce a fost ataşată în copie la dosar, privind neregulile observate la faţa locului. Procesul verbal de constatare/nota de constatare a fost întocmită în prezenta  reprezentantului pârâtei şi a fost adusă la cunoştinţa acestuia, fiind semnată de pârâtă, însă aceasta nu a formulat obiecţiuni şi nu a contestat înscrisul în discuţie. Ca urmare s-a constatat că pârâta consumă energie electrică fără ca aceasta să fie înregistrată de aparatul de măsură şi contorul electric, fapt evidenţiat în procesul verbal de constatare/nota de constatare. În aceste condiţii reclamanta a procedat, cu acordul pârâtei, la inventarierea aparatelor de consum energie electrică, urmând  a se stabili consumul în conformitate cu art. 142 alin.4 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori din data de 25.06.2004, aprobat  prin HG nr. 1007/2004, potrivit căruia în cazul consumului fraudulos perioada  de recalculare va fi de 1 an pentru consumatorii casnici şi de 6 luni pentru ceilalţi consumatori. Acest consum a fost evidenţiat în nota de calcul/fila de evaluare a energiei electrice consumată şi neînregistrată. În ce priveşte expedierea facturilor reprezentând recuperare energie electrică agenţi casnici, respectiv verificare şi constatare consum neînregistrat, aceasta se înregistrează cu operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale şi care se află în proprietatea statului român, instituţia menţionată fiind furnizor unic al acestui serviciu universal în orice punct de pe teritoriul României, societatea respectând întreaga legislaţie în domeniu. Facturile au fost acceptate la plată, având în vedere că nu au fost contestate de pârâtă, conform art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG 1007/2004 care stabileşte că debitorul principal avea obligaţia ca în cazul în care contestă valoarea facturii să comunice acest fapt furnizorului în termen de 15 zile de la primirea facturii. reclamanta a arătat că, nu în ultimul rând, are autorizarea de a emite facturile doar într-un singur exemplar, pe suport de hârtie, potrivit Ordinului nr. 1077/2001 emis de către Ministerul de finanţe privind condiţiile în care se pot edita, într-un singur exemplar facturile fiscale cu regim special de tipărire, înseriate şi numerotate, utilizate în activitatea financiară şi contabilă, autorizare care se acordă furnizorilor cu un număr mare de clienţi (sfera de activitate a agenţilor economici este prestarea de servicii sau livrarea bunurilor de utilitate publică, cum sunt: furnizarea energiei electrice, termice, a gazelor naturale a apei, canalizarea, telefonia fixă şi mobilă, transmisia de programe TV şi radio şi altele similare), iar raţiunea acestei autorizări exclude obţinerea acceptului de plată a facturii în varianta clasică a semnării de către client pe exemplarul doi şi remiterea facturii cu semnătura acestuia către furnizor. O altă interpretarea ar crea un haos în ceea ce priveşte certitudinea livrărilor de servicii şi acceptării de către clienţi. Valoarea prejudiciului cauzat , exclusiv din culpa pârâtei, este în sumă de 28.856,53 lei, pentru care s-au emis facturile cuprinse în fişa de client. În conformitate cu prevederile art. 142 alin.4 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin H.G. nr. 1007/2004, dispoziţiile Legii nr. 13/2007 şi art. 1357 şi următoarele Cod civil, pârâta este obligată să suporte acest prejudiciu, reprezentând contravaloarea energiei electrice calculate potrivit legii la tarifele legale în vigoare. A solicitat instanţei să constate faptul că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale: existenţa unui prejudiciu, existenţa faptei ilicite, existenţa raportului de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi faptul că există vina pârâtei constând în consumul de energie electrică fără ca aceasta să fie înregistrată de aparatul de măsură şi contorul electric, vinovăţie recunoscută de pârâtă prin semnarea procesului verbal de constatare/notei de constatare, precum şi faptul că aceasta nu a formulat obiecţiuni/nu a contestat înscrisul în discuţie. Cu privire la dobânda legală, din momentul în care facturile au ajuns la scadenţă, potrivit legislaţiei în vigoare, respectiv O.G. nr.13/2011, acestea sunt purtătoare de dobânzi. În această situaţie reclamanta a arătat că este îndreptăţită la solicitarea dobânzii legale aferentă acestora, având în vedere că i-a fost cauzat un prejudiciu, dobândă legală ce se calculează de la data scadenţei facturii conform formulei: debit x nr. zile de întârziere x dobânda legală. A mai precizat reclamanta cu referire la procedura de informare privind medierea că această obligaţie a fost îndeplinită ataşând în acest sens procesul-verbal de informare încheiat la data de 14.01.2014.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 194 şi următoarele Cod procedură civilă, art. 1357 şi urm Cod procedură civilă, art. 1516 şi art. 1521 şi art. 142 alin, 4 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori din 25.06.2004, aprobat prin HG nr. 1007/2004, Legea nr. 13/2007, OG nr. 13/2011.

În dovedire s-au depus înscrisuri, interogatoriul pârâtei şi s-a propus proba cu expertiză tehnică de specialitate.

În baza art. 411 pct.2 Cod procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanţa, analizând cererea de suspendare formulată de reclamantă, în temeiul art.413 Cod procedură civilă, apreciază că este întemeiată pentru următoarele considerente :

Potrivit art.413 punct.1 Cod procedură civilă, pentru a suspenda judecata sunt necesare două condiţii cumulative: 1) – soluţia dintr-un proces să depindă de rezolvarea unei chestiuni prejudiciale ce se judecă într-un alt dosar. Chestiunea prejudicială este acea problemă care trebuie rezolvată de instanţa competentă, în prealabil şi în mod irevocabil, urmând a fi invocată cu putere de lucru judecat în orice alt proces.

A forma „ obiectul unei alte judecăţi” înseamnă că problema cu valoare de chestiune prejudicială este cercetată de o instanţă judecătorească sau de un organ jurisdicţional;

2) procesul care are ca obiect chestiunea prejudicială să fie în curs de judecată, să nu fi fost el însuşi suspendat .

În speţă sunt îndeplinite aceste condiţii, făcându-se dovada  cu certificatul de grefă din 06.05.2014 că pe rolul acestei instanţe s-a înregistrat dosarul civil nr.1530/292/2014 în care pârâta, în calitate de reclamantă, a chemat în  judecată pe S.C. C…D. SA alături de S.C. C… V…S.A, solicitând constatarea inexistenţei dreptului de creanţă în sumă de 28.639,11 lei şi anularea facturii  nr.1061308219/13.06.2013 emisă de SC D…. Debitul din facturile mai sus-menţionate reprezintă recuperare  energie electrică conform notei de constatare  nr.728389/06.06.2013 şi respectiv verificare  instalaţie şi întrerupere energie, conform aceleiaşi note de constatare.

În prezenta cauză, reclamanta S.C. C…D…. S.A. a solicitat obligarea pârâtei la recuperarea prejudiciului în sumă de 28.856,53 lei ca urmare a consumului de energie electrică fără ca aceasta să fie înregistrată de aparatul de măsură (contorul electric), fapt evidenţiat în nota de constatare nr.728389/06.06.2013. Prezenta acţiune se întemeiază pe răspunderea civilă delictuală reglementată de  dispoziţiile art.1357 Cod civil.

Instanţa a  apreciat că între cele două cauze există o legătură şi că este oportună suspendarea prezentei cauze până la soluţionarea definitivă a dosarului civil nr.1530/292/2014 întrucât eventuala anulare a facturilor  ce au la bază nota  de constatare,  printr-o hotărâre definitivă, cu efecte  retroactive, ar conduce la neîndeplinirea cerinţelor  pentru prezenta acţiunea având ca obiect răspunderea civilă delictuală.

În concluzie, instanţa, în temeiul art.413(1) Cod procedură civilă, a apreciat ca fiind legală întreruperea temporară a cursului judecăţii în prezenta cauză, până la finalizarea  dosarului civil nr. 1530/292/2014, unde urmează a se stabili dacă nota de constatare şi facturile emise, sunt legale.