Pretenţii.

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București sub nr. ….., reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul prin Primar General, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de … Euro repreyentând contraloarea lipsei de folosință a terenului în suprafață de … mp situat în București, str. , calculată pentru perioada …., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de …, s-a emis dispoziția Primarului General al Municipiului București nr…., prin care i s-a restituit în natură imobilul teren în suprafață de ..mp situat în București, str. însă predarea efectivă a imobilului s-a efectuat cu întârziere, fapt imputabil pârâtului, ceea ce a produs reclamantei o pagubă evaluată la suma de … Euro, calculată pentru perioada …

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art.1 alin.1, art.7 alin.1 și art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004.

Pârâtul a formulat întâmpinare în cauză, prin care a invocat excepția necompetenței materiale, excepția netimbrării cererii, excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția autorității de lucru judecat, în raport de sentința civilă nr….. pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr…., iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. …, Tribunalul București, Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, a admis excepția necompetenței materiale, declinând competența de soluționarea a cazei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, pe rolul căreia a fost înregistrată la data de sub nr. /299/2013.

La termenul de judecată din data de … instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București, și analizând cu prioritate această excepție, conform prevederilor art.137 C.proc.civ., instanța reține următoarele:

Prin acțiunea de față, întemeiată în drept pe disp. art.1, art.7 și art.8 din Legea nr.554/2004, s-a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 54.336 Euro, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului situat în București, str. Chișcani nr.12, sector 1, calculată pentru perioada mai 2007-ian. 2012, prejudiciu cauzat reclamantei prin nesoluționarea în termen legal a notificărilor adresate Municipiului București pentru punerea în posesie cu privire la terenul ce-i fusese restituit în natură prin dispoziția Primarului General al Municipiului București nr.7641 din 05.04.2007.

Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 “orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată”.

De asemenea, art.8 alin.1 din lege prevede că „persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim”.

Ca atare, având în vedere obiectul prezentului litigiu şi temeiul de drept invocat în susţinerea acestuia, precum şi prevederile legale amintite, instanţa apreciază că nu are competenţa soluţionării unei astfel de cauze.

Aspectele reținute în hotărârea de declinare a competenței pronunțată de Tribunalul București (sentința civilă nr. /24.09.2013), în sensul că nu pot fi incidente în cauză dispozițiile Legii nr.554/2004 cu privire la nesoluționarea unei cereri în termen legal, nu sunt de natură să atragă necompetența instanței de contencios administrativ în soluționarea prezentului litigiu, fiind argumente ce antamează fondul cauzei, vizând în realitate temeinicia acțiunii.

În mod similar, considerentele expuse în sentința civilă nr…. pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr… (în care s-a reținut că nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.554/2004) nu pot determina o altă concluzie, fiind repere în funcție de care instanța sesizată poate aprecia cu privire la caracterul întemeiat sau nefondat al cererii de chemare în judecată, iar nu asupra propriei competențe.

Aceasta deoarece, în momentul verificării competenței materiale, instanța nu poate face abstracție de fundamentul juridic al acțiunii, invocat de reclamantă, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a înțeles să modifice și/sau să completeze temeiul de drept după înregistrarea acțiunii pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, menționând în mod expres că înțelege să deducă spre soluționare litigiul în raport de dispozițiile Legii contenciosului administrativ.

Ca atare, nu poate fi analizată cererea reclamantei prin examinarea condițiilor răspunderii civile delictuale, cum s-a sugerat de tribunal (acesta fiind considerentul pentru care s-a declinat competența în favoarea instanței civile), câtă vreme reclamanta a ales o altă cale judiciară, întrucât acest aspect ar echivala cu schimbarea cauzei acțiunii de către instanța de judecată, cu încălcarea principiului disponibilității.

De altfel, din motivarea instanței de contencios administrativ reiese că argumentele pentru care s-a admis excepția necompetenței materiale au în vedere temeiul juridic pe care ar fi trebuit să-l invoce reclamanta (în opinia instanței), făcându-se abstracție de obiectul real al cererii și temeiul de drept invocat în susţinerea acesteia, reclamanta fiind singura în măsură să aprecieze cu privire la calea procesuală aleasă.

Pentru considerentele expuse, instanţa apreciază ca fiind întemeiată excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, urmând să o admită, faţă de dispoziţiile art.2 pct.1 lit.d C.proc.civ. raportat la art.3 pct.1 C.proc.civ, iar în temeiul art.158 alin.1 si 3 C.proc.civ., va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti-Secţia a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite excepția necompetentei materiale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Declină competenţa de soluţionare a cererii privind pe reclamanta cu domiciliul în sector 1, Bucureşti, şi pe pârâtul, cu sediul în sector 6, Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti, Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal.

Constată ivit conflictul negativ de competenţă.

Înaintează dosarul Curţii de Apel Bucureşti în vederea soluţionării acestuia.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13.03.2014.

Domenii speta

Spete similare