Contestaţie la executare suspendarea executării silite, suspendare provizorie.

Prin cererea înregistrată în data de 30.08.2013, contestatorul a formulat în contradictoriu cu intimaţii contestaţie la executare împotriva executării silite iniţiate de …..", cu sediul în …., în dosarul de executare nr., împotriva publicaţiei de vânzare imobiliară nr. din …..(anexată), emisă de ……..", comunicată Ministerului Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Ia data de 21 august 2013 şi cerere de suspendare a executării silite până Ia soluţionarea, contestaţiei la executare, potrivit dispoziţiilor art. 403 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cerere de suspendare provizorie a executării silite până la soluţionarea cererii de suspendare, conform prevederilor art.403 alin.4 din Codul de procedură civilă, cerere privind scutirea de la plata cauţiunii pentru capetele de cerere referitoare la suspendarea provizorie şi la suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei.

În fapt, contestatorul a arătat că prin publicaţia de vânzare silită nr…….din 19 august 2013, comunicată Ministerului Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 1 august 2013, emisă în dosarul de executare nr. /…. B.EJ.A …." a comunicat Ministerului Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, faptul că în data de …… va avea loc la sediul B…. din Bucureşti, B-dul, vânzarea la licitaţie publică a bunului imobil situat în Bucureşti str. imobil înscris în cartea funciară nr. -a municipiului Bucureşti, sector 1, imobil ce se compune din teren intravilan în suprafaţă de … m.p. - din acte (….. din măsurători) - nr. cadastral), şi construcţia - locuinţă compusă din 3 camere, wc şi magazie - nr. cadastrai, preţul de vânzare fiind de …. lei, preţ stabilit conform raportului de evaluare întocmit la ….. de expertul tehnic judiciar

Acesta mai arată că din cuprinsul publicaţiei de vânzare imobiliară cu nr….. reiese că asupra bunului imobil în discuţie este notată inscripţie ipotecară până la concurenţa sumei de …. euro concomitent cu notarea sechestrului asiguratoriu penal în baza Ordonanţei nr…….. din 03.08.2011 emisă de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul penal nr. …..

Astfel că bunul imobil în discuţie nu poate face obiect al executării silite pentru valorificarea creanţei unui creditor, chiar şi de rang preferenţial, anterior pronunţării unei soluţii definitive asupra acestei măsuri de către instanţa penală.

Contestatorul mai arată că organul care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscripţiei ipotecare asupra bunurilor sechestrate.

Or, la acest moment, din actele de executare comunicate de către executorul judecătoresc reiese că nu s-a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii instituite de Ministerul Public în dosarul penal.

Mai mult decât atât, contestatorul arată că măsura asiguratorie instituită nu a fost contestată.

Pe cale de consecinţă, bunul imobil asupra căruia a fost notată inscripţia ipotecară şi instituit sechestrul asigurător nu poate, face obiectul nici unei proceduri execuţionale până ce organul competent nu va dispune ridicarea măsurilor asigurătorii.

De asemenea, acesta arată că in cauză bunul imobil ce face obiectul executării silite se tinde a fi scos şi vândut la licitaţie cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie, întrucât singurii în măsură să aprecieze asupra legalităţii măsurilor asigurătorii evocate sunt instanţa penală competentă ori organul de urmărire penală

În ceea ce priveşte cheltuielile de executare, astfel cum acestea au fost stabilite în cauză, contestatorul solicită instanţei sa ia act că onorariul executorului judecătoresc este peste limita legală admisă, fiind stabilit cu încălcarea dispoziţiilor art. 39 alin. l lit. d din Legea nr. 188/2000, republicată şi a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2550 din 14.11.2006 privind onorariile minimale şi maximale ale executorilor judecătoreşti (anexa nr.l).

În ceea ce priveşte cererea de scutire de la plata eventualelor sume stabilite cu titlu de cauţiune, contestatorul apreciază că aceasta este admisibilă din perspectiva argumentelor expuse şi a dreptului de acces la instanţă reglementat de art. 6 par. l din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale raportat la obiectul, specificul şi circumstanţele cauzei.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 399 - 403 din Codul de procedură civilă raportat la art. 131 alin. l din Constituţie şi art. 4 alin. l din Legea nr.304/2004 şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu aplicarea art. 30 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr .80/2013.

În susţinerea cererii, au fost depuse la dosar de către contestator înscrisuri.

La data de ..., contestatorul a depus completare a contestaţiei la executare prin care solicită anularea publicaţiei de vânzare imobiliară nr. /….. emisă în cadrul dosarului de executare silită anterior menţionat, comunicată Ministerului Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 9 octombrie 2013.

Intimaţii nu au formulat întâmpinare în cauză.

La data de 28.01.2014, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a formulat cerere de intervenţie în interes propriu, prin care solicită admiterea în principiu a acesteia şi admiterea cererilor contestatorului şi ale intervenientei.

În fapt, intervenienta a arătat că prin încheierea de şedinţă din data de …. pronunţată în dosarul civil nr. /299/2013, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis cererea de suspendare provizorie a executării silite formulată de contestatorul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva executării silite efectuate de BEJ….." în dosarul execuţional nr. ….şi a dispus suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea cererii de suspendare formulată în cadrul contestaţiei la executare, ce face obiectul dosarului nr. /299/2013 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Aceasta mai arată că bunul imobil supus executării silite este grevat de sechestrul asigurător înscris_în cartea funciară în baza ordonanţei nr. D/P/2009 din 3 august 2011 emisă de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare aInfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul teritorial Bucureşti.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, reţinându-se în sarcina acestora că, împreună cu alţi 50 de inculpaţi, au constituit, aderat, sprijinit un/la grup infracţional organizat în vederea comiterii infracţiunilor de înşelăciune ce au produs consecinţe deosebit de grave, ocazie cu care au fost substituite mai multe persoane şi au fost falsificate mai multe titluri de proprietate ori alte înscrisuri oficiale

Executarea silită a bunului asupra căruia s-a dispus măsura sechestrului asigurător ar fi de natură să eludeze însăşi raţiunea acestei instituţii juridice de drept procesual penal, respectiv indisponibilizarea bunului pe parcursul judecării cauzei penale şi pronunţarea unei soluţii definitive de către instanţa penală competentă.

În cauză, executarea silită a fost pornită în pofida existenţei unui sechestru asigurător penal, instituit, aşa cum reiese şi din evidenţele de care funciară, prin ordonanţa nr. /D/P/2009 din ….., emisă de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul teritorial Bucureşti

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 49 alin. 1 şi alin. 2 C. proc. civ., art. 50 C. proc. civ. coroborate art. 399 şi urm. C. proc. civ., art. 403 alin. 1 şi alin. 4 C. proc. civ. şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, raportat la art. 163 şi urm. C. proc. pen., art. 168 C. proc. pen. şi art. 439 C. proc. pen., cu aplicarea art. 30 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanţa reţine următoarele:

In  dosarul de executare nr. /2012  al BEJA … a fost pus in executare titlul executoriu reprezentat de contractul de imprumut cu garantie imobiliara autentificat sub nr. /…., la cererea creditorului. A fost emisa publicatia de vanzare imobiliara din data de …., cu privire la imobilul situat in str. Bucuresti si publicatia de vanzare imobiliara din …...

Potrivit ordonantei din data de …., din dosarul penal nr. P/2009 s-a dispus infiintarea sechestului asigurator asupra imobilului situat in str. Bucuresti, in favoarea partilor vatamate din dosarul penal in vederea recuperarii pagubei produse prin infractiune- fila 8 vol II.

Reclamanta a formulat, in calitate de persoana interesata, contestatie la executarea silita imobiliara, motivat de faptul ca s-a instituit sechestru asigurator asupra imobilului de catre DIRECŢIA DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ŞI TERORISM.

 Sub aspectul nulitatii executarii silite prin urmarire silita imobiliara asupra imobilului cu privire la care s-a infiintat sechestru asigurator de catre organul de urmarire penala, instanta retine;

 Masurile asiguratorii reprezinta mijloace juridice destinate a asigura conservarea patrimoniului debitorului.

 Sechestrul asigurator, reglementat de codul de procedura civila, reprezinta o  masura de indisponibilizare si conservare de natura  sa impiedice partea adversa ca, in timpul procesului, sa distruga, sa instraineze bunul care formeaza obiectul litigiului, in cazul actiunilor reale sau sa diminueze activul patrimonial, in cazul actiunilor personale.

Art. 580 alin. 3 C.p.c. reglementeaza efectele sechestrul asigurator pus asupra unui imobil : “sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va inscrie de indata in cartea funciara. Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv.”

Deci, din aceste dispozitii rezulta sa sanctiunea nerespectarii indisponibilitatii impuse prin instituirea sechestrului este inopozabilitatea actului juridic de instrainare incheiat de debitor dupa inscrierea sechestrului, cu consecinta posibilitatii creditorului de a urmari imobilul aflat sub sechestru in mainile dobanditorului, dupa obtinerea titlului executoriu(efecte similare actiunii revocatorii, in privinta actului incheiat intre debitor si dobanditor, adica actul ramane valabil). Deci, legea nu a prevazut ca actul voluntar de vanzare este nul absolut sau anulabil. Legea nu a prevazut nicio dispozitie pentru situatia vanzarii silite( caz in care sanctiunea inopozabilitatii nu poate fi aplicabila pentru ca prin adjudecare se sting toate drepturile asupra imobilului vandut silit).  Rezulta, astfel, ca scopul instituirii masurii asiguratorii, respectiv indisponibilizarea il reprezinta protejarea creditorului numai impotriva actelor voluntare de instrainare a imobilului efectuate de debitor nu si fata de urmaririle efectuate de catre alti creditori ai debitorului.

In speta, s-a aplicat sechestrul de catre organul de urmarire penala asupra imobilului debitorului, in vederea repararii pagubei cauzate prin infractiunea urmarita,  in cazul admiterii actiunii civile exercitate de catre partile vatamate in cadrul procesului penal.

Reclamanta, solicitand anularea executarii silite imobiliare, sustine ca sanctiunea aplicabila actului de instrainare pe cale silita cu privire la bunul aflat sub sechestru este nulitatea.

Nulitatea invocata de catre reclamanta este nulitatea absoluta, actiunea fiind introdusa in calitate de persoana interesata sa invoce nulitatea absoluta, nu de catre persoanele vatamate in drepturi, adica partile vatamate din dosarul penal, astfel ca instanta a fost investita cu aceasta cauza juridica.

Conform art. 163 c.pr.penala măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii. Conform art. 166, pentru bunurile imobile sechestrate, organul care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscripţiei ipotecare asupra bunurilor sechestrate, anexând copii de pe actul prin care s-a dispus sechestrul şi un exemplar al procesului-verbal de sechestru. Sub aspectul efectelor, dispozitiile sunt in acelasi sens ca si cele prevazute de codul de procedura civila.

Cu privire la sanctiunea nulitatii, invocate de catre contestatoare,  urmeaza sa analizam dispozitiile din C. Civ., avand in vedere ca se analizeaza anularea  vanzarii silite aflata in desfasurare la momentul introducerii actiunii.

Sunt incidente in materie disp. art. 1.250:

“contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general”.

Art. 163 din codul penal nu prevede expres sanctiunea aplicabila, astfel ca, pentru a fi aplicabil art. 1250, trebuie verificat daca interesul ocrotit este unul general. Avand in vedere ca din ordonanta de instituire a sechestrului rezulta in mod neindoielnic ca masura a fost instituita in vederea repararii pagubei cauzate persoanelor vatamate-nu in vederea confiscarii, astfel cum sustine contestatoarea, nu se poate vorbi despre nesocotirea unui interes general.

 Nu se poate retine nici cauza ilicita, in sensul art. 1236 alin. 2 si incidenta art. 1238 alin. 2 C civ., intrucat, in speta, cauza executarii silite o reprezinta realizarea drepturilor creditorului ipotecar in baza unui titlu executoriu.

In speta, drepturile protejate pe calea sechestrului asigurator sunt cele ale persoanelor vatamate care urmeaza sa exercite actiunea civila in procesul penal, deci interesele ocrotite sunt particulare.

Faptul ca sechestrul a fost dispus de catre organul de urmarire penala in vederea repararii pagubei cauzate partilor vatamate prin exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal nu  inseamna ca sechestrul astfel infiintat produce efecte diferite fata de sechestrul care ar fi fost infiintat de instanta civila daca actiunea civila ar fi fost exercitata separat.

Deci, sechestrul infiintat in cadrul procesului penal in vederea garantarii repararii pagubei cauzate persoanelor vatamate prin infractiune nu produce efecte in cazul urmaririi silite a bunului aflat sub sechestru de catre alti creditori. Sanctiunea nulitatii invocata de catre reclamanta nu ar avea, dealtfel, nicio utilitate practica, de aceea legiuitorul nu a avut in vedere o astfel de sanctiune:  fiind in concurs interesele a doua categorii de creditori, cum este cazul din speta,  creditorii chirografari care exercita actiunea civila in procesul penal si beneficiaza de sechestrul asigurator si creditorul ipotecar care are  titlu executoriu, anularea executarii demarate de catre  creditorul ipotecar nu ar avea drept consecinta decat sa-l impiedice pe acesta din urma sa isi realizeze dreptul pana la obtinerea titlului executoriu de catre creditorul chirografar, care, venind in concurs cu un creditor cu drept de preferinta, se va afla in pozitia  de a nu-si putea realiza oricum dreptul intrucat din pretul obtinut in urma executarii  se indestuleaza primul creditorul ipotecar.

Un argument in plus in sprjinul  interpretarii ca sechestrul asigurator nu impiedica urmarirea silita si, implicit, ca executarea silita asupra unui imobil aflat sub sechestru nu este lovita de nulitate,  este noua reglementare din materia executarii silite-art. 689 si urm. C.p.c.( in contextul in care reglementarea in materia  masurilor asiguratorii a ramas aceeasi) care prevede expres dreptul creditorilor cu sechestru asigurator  de a interveni in procedura de executare silita desfasurata de alti creditori, or daca executarea silita inceputa de alti creditori asupra unui imobil aflat sub sechestru ar fi  nula, reglementarea interventiei  creditorilor cu sechestru in procedura de executare nu ar mai avea niciun sens.

Avand in vedere efectele sechestrului asigurator infiintat in cadrul procesului penal in vederea garantarii repararii pagubei cauzate persoanelor vatamate prin infractiune, astfel cum au fost descrise, instanta apreciaza ca motivele invocate de catre contestatoare in sensul ca sechestrul putea fi desfiintat numai in cadrul procedurii prevazute de legea de procedura penala sunt lipsite de fundament. In primul, caracterul legal al executarii silite imobiliare se apreciaza prin raportare la dispozitiile codului de procedura civila in materie de executare silita, nu in raport de normele codului de procedura penala. Argumentele pentru  care nu a fost primita sustinerea reclamantei, in sensul ca  executarea silita asupra unui imobil aflat sub sechestru instituit de organul de urmarire penala este nula, au fost expuse mai sus. In al doilea rand, creditorul nici macar nu avea interes legitim de a contesta luarea masurii asiguratorii, mai ales ca, la momentul luarii masurii, nu demarase executarea silita. Nu se poate admite ca au interes sa conteste masura asiguratorie toti creditorii proprietarului bunului pus sub sechestru, in perspectiva realizarii in viitor a creantelor lor.

Pentru aceste motive, instanta va respinge contestatia la executare si cererea de interventie in interes propriu, care sustine aceleasi argumente, ca neintemeiate.

Fata de disp. art. 403 C.p.c., va respinge cererea de suspendare a executarii silite ca lipsita de obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea principala formulată de contestatorul cu sediul în împotriva intimaţilor,  ca neintemeita.

Respinge cererea de interventie in interes propriu intervenientei în nume propriu cu sediul în, Bucureşti, , ca neintemeiata.

Respinge cererea de suspendare a executarii silite ca ramasa fara obiect.

Cu apel  in 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 26 Februarie 2014

Domenii speta

Spete similare