Întrucât pârâţii nu au nici o culpă procesuală pentru pornirea litigiului, reclamantul având nevoie de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti pentru a se constata că au intervenit uzucapiunea şi accesiunea, indiferent de atitudinea foştilor proprietari,

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Sectorului  1 Bucureşti la data de ………, sub nr. ……….., reclamantul ……….. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Consiliul Local al Sectorului 1 Bucureşti, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Statul Român prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Statul Român prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Municipiul Bucureşti, Statul Român prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sector 1, Statul Român prin Administraţia Finanţelor Publice Sector 1, Municipiul Bucureşti prin Primarul General, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate că mostenirea de pe urma defunctei ………….. este vacantă, să constate calitatea de moştenitor a Statului Român asupra moştenirii vacante, să constate că a intervenit uzucapiunea asupra cotei de 91/128 din imobilul situat în …………, format din teren si construcţie.

La termenul de judecată din data de ……., instanţa a luat act de renunţarea la judecată în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Consiliul Local al Sectorului 1 Bucureşti, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Statul Român prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Statul Român prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Municipiul Bucureşti, Statul Român prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sector 1, Statul Român prin Administraţia Finanţelor Publice Sector 1, Municipiul Bucureşti prin Primarul General cu privire la capătul de cerere privind vacanţa succesorală.

Prin numeroase cereri precizatoare si completatoare, reclamantul ………... a chemat în judecată pârâtii 1,2,3,4,5,6 solicitând instanţei să se constate dobandirea, prin uzucapiunea de 30 de ani, a dreptului de proprietate reprezentand 91/128 din terenul in suprafata de 76,8 mp situat in ……………, precum si să se constate dobandirea, prin accesiune, a dreptului de proprietate reprezentand 91/128 din constructiile ridicate pe terenul mentionat.

În motivare, reclamantul a arătat că la data de ……., sotii ………, au dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului prin incheierea actului de vanzare-cumparare nr. ……...  In timpul casatoriei celor doi a rezultat un copil, x, nascut la data de ……... Dupa decesul d-nei …….., fiicei i-a revenit o cota de 27/64 din imobil, iar restul de 37/64 lui ……….

La data de ………., T s-a recasatorit cu R, mama reclamantului, asa cum rezulta din certificatul de  casatorie seria ……., eliberat la data de ………….., de catre Sfatul Popular al Orasului Bucuresti.

La data  de ….., a decedat T, potrivit certificatului de deces seria …….., eliberat la data de ………... In urma decesului, s-a dezbatut succesiunea testamentara, conform dispozitiilor din testamentul acestuia, mamei reclamantului si lui P, fiica defunctului, revenindu-le cate ½ din dreptul de proprietate al defunctului asupra imobilului, conform certificatului de mostenire nr. ……..

In acest imobil, a locuit reclamantul alaturi de mama acestuia, R si sora vitrega a acestuia, P. Aceasta s-a imbolnavit grav, asa cum rezulta din certificatul medical nr. ……. Fiind lipsita de discernamat, aceasta a fost pusa sub interdictie prin Sentinta Civila nr. …….. a Tribunalului Bucuresti, iar prin Decizia nr. …….., emisa de Consiliul Popular al Sectorului 1 s-a instituit tutela, tutore fiind reclamantul.

La data de …….., a decedat P, conform certificatului de deces nr. ……., iar ca mostenitori au ramas, potrivit Certificatului de mostenitor nr. ……, 4,5,6.

Reclamantul a susţinut că, în toţi aceşti peste 30 de ani, s-a comportat ca un proprietar exercitând o posesie utilă şi neîntreruptă, sub nume de proprietar.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 1837, art. 1846-1847 şi 498 Cod civil.

Pârâtul 2 a depus note scrise, prin care a arătat că este de accord cu admiterea actiunii, deoarece reclamantul a folosit, în mod neînterupt, imobilul de mai bine de 33 de ani, astfel că i se cuvine de drept (fila 158, vol. I dosar).

Pârâţii, deşi au fost legal citaţi, nu au depus întâmpinare.

In cauza a fost administrată proba cu înscrisuri, proba testimonială, proba cu expertiză topografică şi cu expertiză specialitatea construcţii.

Analizând materialul probator administrat, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 1.837 Cod civil, prescripţia este un mijloc de dobândire a dreptului de proprietate. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă presupune ca posesia exercitată să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar, potrivit art. 1.847 Cod civil. De asemenea, dispoziţiile Codului civil reglementează două feluri de uzucapiune: uzucapiunea de 30 de ani (art. 1.890 Cod civil), denumită şi uzucapiunea de lungă durată, pentru care este necesară îndeplinirea unei singure condiţii, şi anume exercitarea unei posesii utile şi neîntrerupte în condiţiile legii pentru o perioadă de 30 de ani; uzucapiunea de 10 până la 20 de ani (art. 1.895 Cod civil), numită şi uzucapiunea prescurtată, pentru care, pe lângă exercitarea unei posesii utile şi neîntrerupte în termenul prevăzut de lege, mai sunt necesare două condiţii, anume existenţa unui just titlu şi buna-credinţă.

Instanţa constată că reclamantul, prin cererea de chemare în judecată  a invocat uzucapiunea de lungă durată, iar în virtutea principiului disponibilităţii reglementat de art.129 alin. 6 Cod procedură civilă, instanţa va analiza, pe baza probelor administrate, îndeplinirea condiţiilor prescripţiei achizitive de 30 de ani, pentru cota de 91/128 din bunul imobil, anterior detinută de sora acestuia, P , decedată la data de 13.07.1975.

La data de 16.01.1939, sotii …………, au dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului prin incheierea actului de vanzare-cumparare nr. …. autentificat de Tribunalul Ilfov- Sectia de Notariat (filele 7-8 din dosar, Vol.I). In timpul casatoriei celor doi, a rezultat un copil, P,  nascuta la data de ……... Dupa decesul d-nei ………., fiicei i-a revenit o cota de 27/64 din imobil, iar restul de 37/64 lui PP.

La data de ,,,,,,,, PP s-a recasatorit cu R, mama reclamantului, asa cum rezulta din certificatul de casatorie seria ……., eliberat la data de …….., de catre Sfatul Ppular al Orasului Bucuresti, (fila 9, Vol.I dosar).  La data  de …….., a decedat PP, potrivit certificatului de deces seria ………., eliberat la data de ……….. (fila 10 din dosar vol. I).

In urma decesului PP, s-a dezbatut mostenirea testamentara, iar conform dispozitiilor din testamentul (fila 11, Vol.1 dosar), mamei reclamantului si lui P, fiica defunctului, revenindu-le cate ½ din dreptul de proprietate al defunctului asupra imobilului, conform certificatului de mostenire nr. 677/1972, (fila 12, Vol.1).

In acest imobil, reclamantul a locuit alaturi de mama sa si sora vitrega. Aceasta s-a imbolnavit grav asa cum rezulta din certificatul medical nr. …. (fila 13 din dosar vol I). Fiind lipsita de discernamat, aceasta a fost pusa sub interdictie prin Sentinta Civila nr. …….. a Tribunalului Bucuresti, iar prin Decizia nr……, emisa de Consiliul Popular al Sectorului 1 s-a instituit tutela, reclamantul fiind numit tutore.

La data de ……, a decedat P, conform certificatului de deces nr. ………. (fila 15 din dosar vol. I), iar ca mostenitori au ramas, potrivit Certificatului de mostenitor nr. …………, pârâţii 4,5,6 (filele 168-169 din dosar Vol. I ).

În ceea ce priveşte individualizarea imobilului, instanţa constată s-a efectuat raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie întocmit de expertul judiciar Bunescu Dorin (filele 11-17, Vol. II).

Din conţinutul şi concluziile raportului, instanţa reţine că suprafaţa terenului situat în ……….. este de 76,8 m.p., fiind individualizat prin punctele 1-2-3-5, conform Anexei 2, de la fila 14. Pe teren, expertul a identificat si o constructie cu destinaţia de locuinţă cu suprafată totală construită de 59,11 mp.

În ceea ce priveşte utilitatea posesiei exercitate de reclamant, instanţa reţine:

Din procesul-verbal  întocmit potrivit Legii nr. 27/1994 reiese că reclamantul a solicitat să fie luat în evidenţă pentru plata impozitului către stat în privinţa imobilului situat în …………..

Din declaratia martorei MMI reiese faptul ca reclamantul si autoarea acestuia locuiau în imobilul din ……., chiar înainte de anul …..3, an in care martora s-a mutat pe aceea strada, in imobilul de la nr. ………… precum si faptul că de atunci stau acolo neintrerupt si sunt cunoscuti ca proprietari. Acest martor, care locuieşte la nr. ……….. pe aceeaşi stradă, a susţinut în faţa instanţei că nu a auzit să se pretindă altă persoană ca proprietar pe acel teren.

De asemenea, instanţa reţine că reclamantul a efectuat o serie de îmbunătăţiri construcţiei aflate pe terenul respectiv, fiind racordată la instalatia de gaze.

Din probele administrate nu reiese faptul că posesia a fost întreruptă ori discontinuă. Totodată, instanţa stabileşte că terenul cu privire la care se solicită constatarea uzucapiunii nu a făcut obiectul constituirii sau reconstituirii în temeiul legilor fondului funciar sau al vreunei notificări formulate în baza Legii nr. 10/2001.

Reţinând toate aceste aspecte, instanţa constată faptul că posesia exercitată de reclamant este una utilă fiind publică, neîntreruptă, netulburată, continuă şi sub nume de proprietar.

Instanţa constată că posesia exercitată de către reclamant a început în jurul anilor …….., aspect dovedit prin declaraţia martorului audiat şi prin înscrisurile depuse. Astfel, până în anul 2014, anul pronunţării prezentei sentinţe, s-a împlinit termenul de 30 de ani prevăzut de lege pentru uzucapiunea de lungă durată.

Totodată, în conformitate cu considerentele avute în vedere de Curtea Supremă de Justiţie la pronunţarea Deciziei în interesul legii nr. IV/2006, terenurile ce au făcut obiectul reglementărilor din cuprinsul Legilor nr. 58/1974 şi nr. 59/1974 şi-au păstrat caracterul privat, sub aspectul dreptului de proprietate, iar posesorii lor au beneficiat atât de prezumţia de neprecaritate prevăzută de art. 1854 din Codul civil, cât şi de dispoziţiile art. 1858 din Codul civil referitoare la prezumţia de neintervertire de titlu, astfel încât se impune concluzia că intervalul de timp în care aceste legi au fost în vigoare nu a întrerupt cursul prescripţiei începute anterior, putând fi invocat la calcularea duratei de timp necesare pentru constatarea prescripţiei achizitive asupra acelor terenuri.

Reţinând aceste considerente, instanţa va constata că reclamantul a dobândit, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafaţă de ….m.p., situat în …….., identificat conform Anexei nr. 2 la Raportul de expertiză întocmit în prezentul dosar de expertul tehnic judiciar …., cu punctele de contur 1-2-3-5.

Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, potrivit art. 492 Cod Civil, „orice construcţii asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa, dacă nu este dovadă contrarie”. Acest text legal, ce constituie principiul accesiunii imobiliare artificiale, stabileşte totodată o dublă prezumţie şi anume ca orice construcţii făcute pe un fond, sunt prezumate că au fost făcute de către proprietarul fondului şi cu cheltuiala sa. Astfel, pornind de la un fapt cunoscut, vecin şi conex faptului principal invocat de reclamant, respectiv faptul că este proprietarul terenului în discuţie, legea deduce existenţa faptului principal invocat prin cererea de chemare în judecată, respectiv faptul că reclamantul este proprietarul construcţiei edificate pe acest teren.

Această prezumţie stabilită de art. 492 Cod Civil, deşi este o prezumţie relativă, nu a fost răsturnată în cauză prin administrarea vreunei probe contrare, astfel încât îşi produce de plin drept efectul.

Având în vedere faptul că reclamatul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de ……. m.p., cu efect retroactiv, de la data intrării în posesia acestuia – anii 1975, pe cale de consecinţă, a dobândit şi dreptul de proprietate, prin accesiune imobiliară, asupra construcţiei edificate pe terenul situat în ………., construcţia fiind identificată conform Raportului de expertiză întocmit în prezentul dosar de expertul tehnic judiciar …………

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reţine că pentru obligarea unei părţi la plata cheltuielilor de judecată trebuie îndeplinite două tipuri de condiţii: 1. condiţiile de procedură prevăzute de art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, respectiv ca partea care urmează a fi obligată la suportarea cheltuielilor de judecată să cadă în pretenţii, iar cealaltă parte să formuleze cerere în acest sens şi 2. condiţiile de fond, care sunt deduse din coroborarea art. 274 Cod procedură civilă cu art. 998 – art. 999 Cod civil, ca partea ce urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată să aibă o culpă procesuală, respectiv să fie vinovată pentru naşterea litigiului. De cele mai multe ori, aceste condiţii se suprapun, iar partea care se află în culpă cu privire la existenţa litigiului este cea care cade în pretenţii.

În conformitate cu regulile enunţate, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, întrucât pârâţii nu au nicio culpă procesuală pentru pornirea litigiului, reclamantul având nevoie de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti pentru a se constata că au intervenit uzucapiunea şi accesiunea, indiferent de atitudinea foştilor proprietari. Pârâtii nu au determinat cheltuieli de judecată suplimentare faţă de cele care erau necesare pentru verificarea condiţiilor privind intervenirea uzucapiunii şi accesiunii (taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariile experţilor judiciari şi onorariul avocatului).

Având în vedere admiterea exceptiei lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului IMA la termenul din 24.06.2011, respectiv a pârâtei CE la termenul din ……, instanţa va respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu aceştia, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără capacitate de folosinţă.

Domenii speta

Spete similare