Cerere valoare redusa -faptul că în cuprinsul contractului se regăseşte semnătura pârâtului, echivaleaza cu acceptarea obligaţiei de plată, reclamanta probând furnizarea serviciilor prin emiterea facturilor fiscale

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 05.09.2014 și înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. .., reclamanta S.C. VR S.A. a chemat în judecată pe pârâtul VS, pe calea procedurii cererii de valoare redusă, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 1445,67 lei, reprezentând contravaloare servicii prestate şi neachitate, şi a sumei reprezentând dobândă legală penalizatoare aferentă, calculată de la data scadenţei (23.11.2013) şi până la data plăţii integrale.

În motivare, s-a arătat că între părţi s-a încheiat contractul seria …. nr. …, având ca obiect furnizarea de servicii de telefonie pentru pârât, iar în urma acestei furnizări au fost emise facturi fiscale, în valoare de 1445,67 lei, sumă neachitată de pârât.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1489 şi art. 1269 din noul Cod civil, art. 1025-1032 Cod procedură civilă, O.G. nr. 9/2000 şi O.G. nr. 13/2011.

În susţinerea cererii au fost depuse la dosarul cauzei, în fotocopie, înscrisuri.

Pârâtul, deşi legal citat, nu a formulat întâmpinare.

Sub aspectul probatoriului, a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Între părţi s-a încheiat contractul seria .. nr. … (filele 7-13) ce a avut ca obiect furnizarea de servicii de telefonie de către reclamantă pentru pârât, iar în urma furnizării serviciilor solicitate de pârât au fost emise două facturi fiscale (filele 5-6), în valoare de 1445,67 lei, acceptate la plată implicit de către pârât prin semnarea contractului.

Faţă de faptul că în cuprinsul contractului se regăseşte semnătura pârâtului, instanţa reţine că acesta a acceptat obligaţia de plată, reclamanta probând furnizarea serviciilor prin emiterea facturilor fiscale.

Astfel, instanţa reţine ca fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 969 alin. 1 din Codul civil din 1864 şi cum termenul de plată a fost stabilit în cuprinsul facturilor, reclamanta deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.

Pârâtul datorează în temeiul art. 1 şi urm. din O.G. nr. 13/2011 şi dobânda legală penalizatoare aferentă sumei neachitate, calculată de la data scadenţei fiecărei facturi fiscale şi până la data plăţii integrale a debitului.

Faţă de aceste aspecte, instanţa constată că reclamanta a dovedit existenţa obligaţiei asumate prin semnarea contractului de către pârât, revenind acestuia sarcina de a proba executarea obligaţiei, ceea ce pârâtul nu a realizat.

Prin urmare, reţinând că societatea reclamantă şi-a dovedit pretenţiile în condiţiile art. 249 din noul Cod de procedură civilă, avându-se în vedere şi dispoziţiile art. 969 alin. 1 din Codul civil din 1864, O.G. nr. 13/2011 şi cele ale art. 1025-1032 din noul Cod de procedură civilă, instanţa urmează a admite cererea și îl va obliga pe pârât să plătească reclamantei suma de 1445,67 lei, reprezentând contravaloare servicii prestate şi neachitate, şi suma reprezentând dobânda legală penalizatoare aferentă, calculată de la data de 23.11.2013 (data scadenţei primei facturi) şi până la data plăţii integrale a debitului.

În temeiul art. 453 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, având în vedere faptul că pârâtul a căzut în pretenţii, instanţa urmează să îl oblige să plătească reclamantei suma de 50 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru.

Domenii speta

Spete similare