Acţiune în constatare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECŢIA CIVILĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 97

Şedinţa Publică din data de  03 Aprilie 2014

TRIBUNALUL,

Asupra recursului civil de faţă.

Prin cererea înregistrată sub nr.168/88/14.01.2013 la Tribunalul Tulcea, reclamantul X a chemat în judecată pe pârâta Y. cu sediul în mun…, jud…, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare aut.sub nr.12063 din 08.11.2005 de BN .., prin care s-a înstrăinat dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe constând în grup social cu nr.1009, staţie de pompare cu nr.1010,1029, magazie furaje cu nr. inventar 1011 şi WC cu două cabine cu nr. inventar 1031 la preţul de 67.563 lei.

In motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, potrivit art. 76 din Legea nr. 161/19 aprilie 2003 actualizată, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei „primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii mun.., sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale până la gradul I inclusiv”, iar potrivit alin. 2, „actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. 1 sunt lovite de nulitate absolută”.

A mai arătat reclamantul că în conformitate cu dispoziţiile art. 87 din legea nr. 161/2003, secţiunea a 4-a referitoare la incompatibilitatea privind aleşii locali „funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al mun. Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice; e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială; g) calitatea de comerciant persoană fizică; k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.”

Prin sentinţa civilă nr.1836 din 08.03.2013, invocându-se prevederile art.13 alin.1 cod pr. civilă şi art.2 pct.1 lit. b Cod pr. civilă rap. a art.158 alin.3 cod pr. civilă, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Tulcea şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Măcin, jud. Tulcea, unde cauza a fost înregistrată sub nr.493/253/2013 din 11.04.2013.

Prin sentinţa civilă nr.562 din 24.09.2013 Judecătoria Măcin a respins acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Local … şi a obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de 3.100 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel instanţa de fond a reţinut că în cererea sa reclamantul arată că prin contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.12063 din 08.11.2005 de BN.., s-a înstrăinat dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe constând în grup social cu nr.1009, staţie de pompare cu nr.1010,1029, magazie furaje cu nr. inventar 1011 şi WC cu două cabine cu nr. inventar 1031 la preţul de 67.563 lei, cu mult sub valoarea evaluată, propusă de evaluator prin expertiză în sumă de 689.900.000 lei.

Se mai arată că potrivit art.76 din Lg.161/2003 actualizată, privind unele măsuri privind asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, primarii şi viceprimarii sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul sau rudele sale până la gradul I inclusiv, iar potrivit alin.2, actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu obligaţiile prevăzute la alin.1, sunt lovite de nulitate absolută.

Se mai invocă în acţiune de către reclamant şi prevederile art.87 din Lg.161/2003 care reglementează incompatibilităţile privind aleşii locali inclusiv funcţia de primar.

Prin răspunsurile la interogatoriu se recunoaşte că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare BF deţinea funcţia de primar al com…, dar nu a reprezentat Consiliul Local.

În ceea ce privesc celelalte întrebări, pârâta a precizat că nu ştie ce a stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare, nu ştie cine a promovat proiectul de hotărâre, nu ştie dacă a fost un singur ofertant şi nu recunoaşte că perfectarea contractului s-a făcut prin fraudarea legii.

De asemenea, nu este de acord cu constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare.

A mai reţinut prima instanţă că textele de lege invocate în speţă sunt art. 76 alin. 1 şi 2, şi art. 70 din Legea nr. 161/2003.

De asemenea, potrivit art. 36 alin. 5 din Lg.215/2001, în exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:

a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;

b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;

c) avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;

d) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.

Pe de altă parte, art.63 alin.1 din Lg.215/2001 stabileşte că primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;

b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;

c) atribuţii referitoare la bugetul local;

d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;

e) alte atribuţii stabilite prin lege.

Art. 77 din acelaşi act normativ dispune că primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Vânzarea-cumpărarea mijloacelor fixe ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr.12063 din 08.11.2005, s-a făcut în baza Hotărârii nr. 56 din 30.11.2004 a Consiliului Local al com…, respectându-se prevederile art. 36 alin.5 lit.b din Lg.215/2001.

Vânzarea efectivă s-a făcut prin licitaţia publică din 29.08.2005 materializată într-un proces verbal din care rezultă că bunurile au fost adjudecate de X cu suma de 67.563 RON, sumă mai mare decât suma de evaluare a bunurilor din august 2003 de 556.700.000 ROL.

Ulterior, în baza acestui proces verbal de licitaţie s-a încheiat actul autentic.

Deci, se putea observa că toată documentaţia, inclusiv actul de înstrăinare, a fost întocmită şi semnată de către consiliul local.

Nu exista la dosar nicio dovadă că vreunul din documentele înscrise mai sus a fost emis de primar şi nu a rezultat din cuprinsul niciunui înscris că ar fi existat vreo manifestare de voinţă din partea celui care îndeplinea în acel moment funcţia de primar.

Pe de altă parte, textul sancţionator (art. 76 din Lg.161/2003) sancţionează situaţia în care actul era emis sau încheiat de primar în exercitarea funcţiei de autoritate publică locală.

Nici din acest punct de vedere nu există dovada că în exercitarea funcţiei de autoritate publică locală primarul de la acel moment al comunei.. ar fi semnat vreun document în această calitate.

Din acest punct de vedere, aşa cum s-a reţinut mai sus, documentele au fost emise şi semnate de autoritatea care a aprobat vânzarea la licitaţie, respectiv Consiliul Local al com...

De altfel, mai trebuia reţinut că art. 87 alin. 1 lit. d) din Lg.161/2003 stabileşte incompatibilităţile primarului:

Din niciunul din documentele depuse la dosar nu a rezultat că BF ar fi îndeplinit în acelaşi timp şi vreuna din funcţiile prevăzute de art. 87 alin. 1 lit. d)  din Lg.161/2003.

În sfârşit, art. 76 alin. 1 din Lg.161/2003 prevede ca ultimă condiţie pentru constatarea nulităţii actului ca acesta să producă un folos material pentru sine, soţul sau o rudă de gradul I.

Or, părţi în contractul de vânzare-cumpărare sunt X, judeţul Tulcea şi Y, deci efectele patrimoniale ale contractului de vânzare-cumpărare s-au produs în patrimoniul societăţii şi nu în cel al administratorului acesteia sau vreuneia din persoanele prevăzute de textul de lege.

În concluzie se poate observa că vânzarea bunurile cuprinse în contractul de vânzare-cumpărare nu s-a făcut prin mijlocirea primarului şi nici în favoarea acestuia sau a vreunei persoane cu interdicţie de la lege, neîndeplinindu-se nici condiţiile conflictului de interese aşa cum este definit prin art.70 din Lg.161/2003.

S-a mai invocat de către reclamant şi faptul că bunurile ar fi fost vândute mult sub valoarea evaluată.

Trebuia reţinut că la dosar nu exista nicio probă că bunurile ar fi fost evaluate la suma de 689.900.000 ROL (68.990 RON), iar din procesele verbale de licitaţie din 18.07.2005 şi respectiv 29.08.2005 rezulta valoarea de 67.563 RON, bunurile fiind înstrăinate cu această sumă.

În sfârşit, în soluţionarea cauzei, plecând de la atribuţiile consiliului local reglementate de Lg. 215/2001, trebuia reţinut că acesta avea calitatea de autoritate deliberativă, căruia îi lipsea calitatea de reprezentare în relaţiile cu alte autorităţi administrative sau în justiţie, astfel că şi posibilitatea de a acţiona în justiţie îi lipsea.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal reclamantul Consiliul Local al comunei.., criticând-o ca netemeinică şi nelegală.

În motivarea recursului s-a arătat că instanţa de fond a reţinut faptul ca la baza Încheierii contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 12063 din 08.11.2005, a stat Hotararea nr. 56 din 30.11.2004 a Consiliului Local.. si procesul verbal de licitatie din 29.08.2005, emise în temeiul legii si ca niciunul din documentele inscrise nu a fost emis de primar si nu rezulta din cuprinsul niciunui înscris ca ar fi existat vreo manifestare de voinţa din partea celui care îndeplinea la acel moment funcţia de primar precum si faptul ca nu ar fî semnat vreun document in aceasta calitate.

Ori, a mai arătat reclamantul, se poate observa cu uşurinţa ca actul de vanzare - cumparare a mijloacelor fixe este semnat de BF, primar in funcţie la acea data, reprezentant legal al Y si asociat in aceasta societate, menţiuni făcute in cuprinsul actului de vanzare - cumparare autentificat de notarul public.

Instanţa de fond omite un alt aspect esenţial si anume ca prin dispoziţia nr. 369 din 11.07.2005 emisa de Primarul comunei.., jud.. a fost stabilita comisia de licitatie, procesul verbal de licitatie nr. 1329/30.08.2005, purtând antetul Primăriei comunei.. si nu al Consiliului local.., in care se precizeaza faptul ca la licitatie s-a inscris un singur ofertant, parata din litigiu, fiind declarata adjudecatara si ca prin procesul – verbal nr.1193/12.07.2005, comisia de licitatie a procedat la actualizarea preţului mijloacelor fixe.

Ori, prima instanta reţine că preţul vanzarii in cuantum de 67.563 lei a fost mult mai mare decât suma de evaluare a bunurilor din august 2003 de 556.700.000 lei.

De asemenea, procesul verbal de licitatie nr. 1207 din data de 18.07.2005, poarta antetul si stampila Primăriei comunei.. condusa de primarul BF, nicidecum antetul si stampila Consiliului local al com.., aşa cum reţine prima instanţă.

De asemenea, cererile Y înregistrate sub nr. 242 din 15.07.2005 si 274 din 29.08.2005, sunt  adresate primarului comunei.., şi nu Consiliului local al com.. (deşi se susţine ca primarul nu a reprezentat niciodata Consiliul local, enumerandu-se atributiile acestui organism si ale primarului, fără să se aibă în vedere influenta pe care BF si-a folosit-o in scopul dobândirii imobilului), cereri prin care se solicita primarului, aprobarea participării la licitaţia publică organizata de Primaria.. (cererea nr. 242 din 15.07.2005), la data de 18.07.2005, in vederea cumpărării mijloacelor fixe in care se oferea drept pret de cumparare suma de 67.563 Ron.

De asemenea, urmare a cererii Y adresata Primăriei.. si inregistrata sub nr. 47 din data de 15.07.2005, a fost emis certificatul privind impozitele si taxele locale pentru persoane juridice, semnat de către primarul BF si aplicata stampila primarului, spre a-i servi la licitatie.

De aceiaşi maniera s-a procedat si cu certificatul nr.1328 din 29.08.2005 , toate documentele care au stat la baza organizarii licitatiei si Încheierii contractului de vanzare cumparare , poarta stampila primăriei.

Nu pot fi neglijate  adresele semnate de către primarul BF in calitate de reprezentant al Consiliului local al comunei.., înregistrate sub nr. 874/25.05.2005, respectiv nr. 1192/13.07.2005 înaintate Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol.., prin care se solicita acordul pentru instrainarea , prin vanzare , a activelor- mijloace fixe, menţionandu-se de către primarul BF ca in cazul in care nu vor primi un răspuns scris in termen de 10 zile de la comunicare vor considera acordul tacit al Companiei privind operaţiunea juridica amintita.

Si procesul verbal incheiat in data de 13.12.2004 , de către numitul BF, in calitate de reprezentant al Consiliului local .., fiind aplicata stampila Consiliului local, cu S.C Piscicola S.A.. , face pe deplin dovada faptului ca BF a reprezentat Consiliul local.., in diferitele operaţiuni juridice derulate in activitatea entitatii.

In baza dispoziţiei primarului BF nr. 369 din 11.07.2005 acesta stabileste comisia de evaluare a ofertelor ce vor fi depuse in vederea vanzarii prin licitatie publica a unor mijloace fixe ce aparţin domeniului privat al comunei, desi nu intra in sarcina acestuia desemnarea comisiei.

Se poate constata astfel că toate vanzarile care s-au petrecut in mandatul fostului primar BF, către fiul acestuia si către societatea la care acesta era asociat, împărţind si profitul societatii avand o cota de participare de 60% , asa cum rezulta din adresa O.N.R.C nr. 19159 din 23.09.2013, societate la care fiul acestuia, VG era administrator.

De asemenea, instanta de fond nu a avut in vedere răspunsul la interogatoriu la întrebările nr. 2, 3, 4, 5 în care parata arata ca nu stie care au fost actele care au stat la baza incheierii contractului de vanzare cumparare si cine a promovat proiectele de hotarare, de asemenea iniţiativa cumpărării acelor mijloace fixe si daca a fost singurul ofertant înscris la licitatie , in condiţiile in care parata a fost parte in contractul de vanzare cumparare iar in cuprinsul acelui contract se face vorbire despre toate acele acte si ca in perioada incheierii contractului, numitul BF deţinea funcţia de primar al comunei, întrebarea 8 fiind respinsa ca neutilă soluţionării cauzei, desi calitatea lui BF in societatea comerciala avea o importanta esenţiala.

A mai arătat reclamantul recurent că, împuternicirea data consilierului juridic din cadrul Primăriei nr. 1198 din 12.09.2005 ca in numele Consiliului Local al comunei.., jud.., sa incheie actul de vanzare - cumparare cu societatea Y la care administrator era fiul sau VG (ruda de gradul I) iar acesta era asociat, dupa cum rezulta din actele de la dosar si din cuprinsul contractului de vanzare-cumparare, semnat personal de către BF, au fost incalcate atat dispoziţiile ari. 76, 87 din Legea nr. 161/2003 cat si dispoziţiile art. 1308 din vechiul cod civil.

S-a mai arătat că BF a initiat toata procedura privind vânzarea-cumpărarea mijloacelor fixe, trecandu-le in domeniul privat al comunei iar in calitatea sa de asociat in Y a initiat cumpararea acelor mijloace fixe (grup social, staţie pompare, magazine furaje si wc cu doua cabine), participând la toate deliberările Consiliului Local al com.., legate de decizia vanzarii prin licitatie publica a bunurilor (chiar daca nu a avut drept de vot), împrejurări care au condus la situarea paratei pe o poziţie de superioritate in raport de alţi potenţiali participanţi.

Art. 76 alin. 1 si 2 din Legea nr. 161/2003 prevede că un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcţiei publice pe care o ocupă ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are şi un interes personal.

In acest sens a fost emisă şi Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei care include o definiţie a conflictului de interese pentru funcţionarii publici în articolul 13:

Conform CEDO, conflictul de interese implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influenţează sau ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale.

In ceea ce priveşte participarea la luarea unei decizii, această condiţie este îndeplinită atât atunci când decizia depinde exclusiv de voinţa oficialului public în cauză, cât şi atunci când acţiunea oficialului public respectiv reprezintă doar o verigă din procesul de luare a deciziei. Condiţia este îndeplinită şi atunci când oficialul public este parte a unui organism colectiv care decide prin vot, iar acesta participă la dezbateri şi la vot.

Cât priveşte existenţa unui interes personal - acesta poate fi reprezentat de un beneficiu pe care oficialul public sau o persoană apropiată acestuia îl obţine ca urmare a deciziei luate. Aşadar, pentru a se afla într-un conflict de interese, oficialul public trebuie să ia parte la luarea unei decizii care să îi afecteze un interes personal.

( Recommendation No. R (2000) 10 of the Committee of Ministers to Member states on codes of conduct for public officials, disponibil la adresa web https://wcd.coe.int/wcdA^).

A mai arătat recurentul că prima instanţă a reţinut că nu ne aflam nici in situatia prevăzută de art. 87 din Legea nr. 161/2003, aceasta neavând în vedere calitatea lui BF de asociat in societatea parata, profitul intrând in beneficiul asociaţilor nicidecum in beneficiul administratorului , care este remunerat să desfasoare o anumita activitate in interesul societatii.

A mai arătat reclamantul recurent că, sub aspectul fraudarii dispoziţiilor legale mentionate, sunt si prevederile art. 122 din Legea nr, 215/2001 coroborate cu dispoziţiile art. 63 alin. 1 lit b din aceiaşi lege, potrivit carora primarul gestioneaza bunurile unitatii administrativ teritoriale.

Cu privire la susţinerea instantei, potrivit cu care reclamantul Consiliul local al comunei.., jud.., are calitate de autoritate deliberativa, caruia îi lipseste calitatea de reprezentare in relaţiile cu alte autoritati administrative sau in justitie, neavând posibilitatea de a acţiona in justitie, recurentul a arătat că acţiunea a fost promovata la instanta de judecata de către Consiliul local al comunei.. reprezentata de dl. Primar CX iar la momentul promovării acesteia au fost avut in vedere si dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 213/1998, lege cu caracter special, republicata, care reglementează regimul juridic al proprietatii publice, şi deasemeni, dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 215/2001.

Mai mult decât atat, asa cum rezulta din dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 215/2001, republicata „ (1) prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administraţiei publice locale de a soluţiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, in condiţiile legii.

(2) Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judeţene si preşedinţii acestora, autoritati ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat” si ale art. 4 alin. (2) potrivit caruia „autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz".

In conformitate cu art. 10 din legea administraţiei publice locale : „Autorităţile administraţiei publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum şi de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale”.

Consiliul Local al comunei.., jud.. este parte in contractul de vanzare-cumparare, patrimoniul comunei fiind administrat de consiliul local al comunei respective, primarul executând hotararile adoptate de către Consiliul local iar potrivit art. 21 alin. 1 ultimul paragraf din Legea nr. 215/2001 „unitatile administrativ teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care

aparţin domeniului public si privat, în care acestea sunt parte,precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice în condiţiile legii”, neexistand raporturi juridice intre unitatea administrativ teritoriala si parata , unitati care sunt reprezentate injustiţie, de Primar.

In virtutea rolului activ al instantei de judecata si pentru stabilirea cadrului procesual ar fi trebuit pusa in dezbatere introducerea in cauza a unitatii administrativ teritoriale prin primar, avand in vedere ca nu exista o opinie unanima in practica judiciara cu privire la lipsa capacitatii de folosinţa a Consiliilor Locale, fiind probabil oportuna formularea unei cereri de interventie din partea unitatii administrativ teritoriale , pentru justa soluţionare a cauzei si in acord cu dispoziţiile art. 161 din Codul de procedura civila potrivit carora „cand instanta constata lipsa capacitatii de exerciţiu a drepturilor procedurale a părtii sau cand reprezentantul părtii nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru împlinirea acestor lipsuri si numai cand aceste lipsuri nu se implinesc, instanta va anula cererea”.

Asa cum s-a retinut de către Înalta Curte de Casaţie si Justitie prin decizia nr. 8091 din 18 octombrie 2005 pronuntata in dosarul nr. 15355/2004 „deslusirea unor aspecte procedurale , avand in vedere ca practica instantelor este variata, trebuie realizata in cadrul judecării cauzei prin indicarea de către instanta a regulilor ce definesc cadrul procesual in concepţia proprie (ex. necesitatea introducerii in cauza a unitatii administrativ teritoriale), pentru a nu expune părţile unor sancţiuni foarte severe care exclud pe viitor discutarea drepturilor proprii si valorificarea acestora in justitie; orice incidente procedurale bazate pe diferite interpretări in cazurile in care legea nu este transparenta, trebuiesc puse in discuţia părtilor si valorificate în sensul în care judecătorul să poată aduce o hotărâre asupra fondului litigios, finalitate supremă a sistemului judiciar”.

Dealfel, Noul cod civil, art. 1247 alin. 3, instituie obligaţia instantei de a invoca din oficiu nulitatea absoluta a contractului, indiferent daca acţiunea a fost promovata de către o persoana cu capacitate de folosinţa sau de o persoana fara aceasta capacitate.

In recurs, a formulat cerere de intervenţie în interesul reclamantului recurent Consiliul Local al Comunei.. – Comuna.., prin Primar, solicitând admiterea recursului şi modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii şi constatării nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare în discuţie, susţinând ca şi reclamantul că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 161/2003 şi ale art. 1308 alin. 3 Cod civil (1865).

Examinând hotărârea atacată, în raport de criticile aduse acesteia, Tribunalul reţine următoarele:

Potrivit art. 76 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 în forma acesteia în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare în discuţie, 8 noiembrie 2005, primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii Municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.

Potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, actele administrative sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. 1 sunt lovite de nulitate absolută.

Potrivit art. 78 din Legea nr. 161/2003, persoana care se consideră vătămată într-un drpet al său ori într-un interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese prevăzut în prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecată competente, potrivit legii, în funcţie de natura actului emis.

In speţă, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 12063 din 8 noiembrie 2005 de B.N.P... este un contract civil, iar analiza încheierii lui în condiţiile existenţei sau nu a unui conflict de interese revine instanţei de drept comun.

Potrivit art. 87 alin. 1 lit. d, e, g, k din Legea nr. 161/2003, funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibil cu:

d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;

e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;

g) calitatea de comerciant persoană fizică;

k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.

Se mai constată că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 161/2003 a fost adoptată Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Potrivit art. 2 alin. 1 din acest act normativ, prin aleşi locali, în sensul acestui act normativ se înţelege consilierii locali şi consilierii judeţeni, primarii, primarul general al Municipiului Bucureşti, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene.

Potrivit art. 75 din Legea nr. 393/2004,  aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;

d) o altă autoritate din care fac parte;

e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

Se mai reţine că, în formularea cea mai simplă, conflictul de interese este definit ca o concurenţă între interesul public pe care oficialul (un demnitar public ori un funcţionar public) are îndatorirea să-şi prezerve şi interesele sale private.

Recomandarea nr. R(2000) 10 a Comitetului Miniştrilor asupra codurilor de conduită pentru funcţionarii publici dă noţiunii de „conflict de interese” la art. 13 paragrafele 1 – 3 următoarea definiţie:”conflictul de interese se naşte în situaţia în care un funcţionar public are un interes personal de natură să influenţeze sau să pară a influenţa asupra exercitării imparţiale şi obiective a funcţiilor sale publice. Interesul personal al funcţionarului public cuprinde orice avantaj pentru el însuşi sau în favoarea familiei sale, a părinţilor, a prietenilor sau persoanelor apropiate, sau a persoanelor sau organizaţiilor cu care el a avut relaţii de afaceri sau politice. El cuprinde, se asemenea, orice obligaţie financiară sau civilă la care este constrâns funcţionarul public”.

Deasemeni, Codul European de conduită privind integrarea politică a reprezentanţilor aleşi locali şi regionali adoptat la 17 iunie 1999 de Congresul Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei stabileşte principiile care trebuie să fie respectate de aleşii locali şi regionali din Europa propune şi el norme referitoare la conflictul de interese, în art. 10, care prevede că atunci când reprezentantul ales are un interes personal direct sau indirect în problemele examinate de consiliile locale sau regionale sau de un organ executiv, acesta trebuie să-şi declare interesele înaintea deliberării şi votării problemei. Reprezentantul ales nu trebuie să ia parte la nicio deliberare sau votare a unei probleme în care acesta are un interes personal direct sau indirect.

Cât priveşte situaţia de incompatibilitate, aceasta este, de fapt, o situaţie continuă de conflict de interese.

Dacă în cazul „conflictelor de interese” oficialii au obligaţia, în principal, de a se abţine de la a face un act sau a lua (a participa la luarea unei) decizii, în cazul „incompatibilităţilor” legea instituie o interdicţie necondiţionată de a deţine o anumită poziţie publică concomitent cu alta, publică sau privată.

Conflictul de interese poate fi potenţial actual şi consumat.

Conflictul de interese potenţial poate fi în situaţia în care un oficial are interese personale de natură să producă un conflict de interese dacă ar trebui luată o decizie publică.

Conflictul de interese actual apare în momentul în care oficialul este pus în situaţia de a lua o decizie care l-ar avantaja sau care ar avantaja un apropiat de-al său sau un partener de afaceri.

Conflictul de interese consumat apare în cazul în care oficialul nu s-a abţinut de la luarea unei decizii în ipoteza unui conflict de interese actual şi implică latura sancţionatorie a reglementării.

In speţă, suntem în prezenţa tuturor acestor situaţii privind conflictul de interese.

Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 12063/8 noiembrie 2005 de B.N. Societatea Civilă „Varga şi Asociaţii” a fost încheiat între Consiliul Local al Comunei.. prin reprezentant ER în baza împuternicirii nr. 1661/8 noiembrie 2005, în calitate de vânzător, şi SY. reprezentată de asociat BF, în nume propriu şi în calitate de mandatar al acţionarilor CD şi SF în calitate de cumpărător.

La momentul încheierii contractului, BF avea calitatea de ales local fiind primarul Comunei.., iar din relaţiile furnizate de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Tulcea rezultă că încă de la înfiinţarea Y. cât şi momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, a avut calitatea de asociat la Y alături de DE – fratele său, care deţinea şi funcţia de administrator împreună cu VG – fiul său, la momentul încheierii  contractului.

Prin H.C.L. .. nr. 56/30 noiembrie 2004, s-a aprobat includerea în domeniul privat la comunei .. următoarele mijloace fixe: grup social, având la nivelul anului 2003 valoarea de 90.000.000 lei, staţie pompare cu o valoare la nivelul aceluiaşi an de 340.000.000 lei, magazie furaje în valoare de 121.000.000 lei, WC cu două cabine – în valoare de 5.700.000 lei, total valoare 556.700.000 lei Rol.

La art. 2 din aceeaşi hotărâre a Consiliului Local s-a stabilit că preţul de pornire al licitaţiei pentru fiecare din aceste mijloace fixe este cel arătat mai sus,la care se adaugă procentul de inflaţie pentru anul 2004.

S-a stabilit deasemeni (la art. 3 din hotărâre) că Regulamentul de organizare a licitaţiei în vederea vânzării acestor mijloace fixe, prezentat în anexa nr. 1 care a făcut parte integrantă din această hotărâre.

La datele de 15.07.2005 şi 29.08.2005 cu cererile înregistrate la Primăria Comunei.. sub nr. 242 şi respectiv 274, Y prin administrator DF solicită Primarului Comunei.. să i se aprobe cererea de participare la licitaţie pentru vânzarea bunurilor organizată la data de 18.07.2005 şi 29 august 2005.

Prin Dispoziţia nr. 369 din 11.07.2005, Primarul Comunei, BF a numit membrii comisiei de evaluare a ofertelor ce vor fi depuse în vederea vânzării prin licitaţie publică a bunurilor care au făcut obiectul contractului (fila 26 dosar recurs).

Aceeaşi comisie a procedat şi la actualizarea preţului bunurilor stabilit o valoare totală de 67.563 Ron conform procesului verbal nr. 1193/12.07.2005 şi întocmirea proceselor-verbale pentru licitaţie din 18.07.2005 şi 29.08.2005, nr. 1207/18.07.2005 şi nr. 1329/30.08.2005, toate înregistrate la Primăria Comunei.. şi nu la Consiliul Local al Comunei .., în acest din urmă proces-verbal menţionându-se că s-a prezentat un singur ofertant Y

In vederea întocmirii dosarului pentru participare la licitaţie a fost eliberat şi certificatul privind impozitele şi taxele locale pentru persoane juridice din 15.07.2005 semnat de BF în calitate de Primar.

Se mai constată că Primarul BF în calitate de reprezentant al Consiliului Local al Comunei.. a semnat şi adresele nr. 874/25.05.2005, respectiv 1192/13.07.2005 înaintate Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol .., prin care se solicita acordul pentru înstrăinarea, prin vânzare, a activelor – mijloace fixe, menţionându-se de către primarul BF ca în cazul în care nu vor primi un răspuns scris în termen de 10 zile de la comunicare vor considera acordul tacit al Companiei privind operaţiunea juridică amintită.

Deşi la dosarul cauzei nu s-au depus actele care au stat la baza adoptării H.C.L. al Comunei .. nr.56/2004 prin care s-a aprobat vânzarea bunurilor, se constată că ea a fost adoptată în şedinţă ordinară, care potrivit art. 40 alin. 1 şi 5 din Legea nr. 215/2001 în forma ei în vigoare la data la care a avut loc, este convocată de primar, în invitaţia la şedinţă fiind precizate data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a acesteia.

In consecinţă, instanţa constată că prin implicarea Primarului BF în procedura administrativă a vânzării bunurilor aşa cum s-a arătat mai sus, prin semnarea mai multor acte, care au dus în final la încheierea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Consiliul Local prin împuternicit, FG, desemnat de Primarul BF şi Y. prin reprezentant, asociatul BF în calitate de cumpărător, Primarul BF s-a aflat într-un conflict de interese evident sub forma tuturor celor trei forme ale acestuia, potenţial, actual şi consumat.

Interesul său personal a fost de natură să influenţeze sau să pară a influenţa asupra exercitării imparţiale şi obiective a funcţiei publice pe care a exercitat-o şi, pe cale de consecinţă, încheierea în condiţii de legalitate a contractului de vânzare-cumpărare în discuţie.

Cunoscând că Y. doreşte să participe la licitaţie pentru cumpărarea bunurilor, Primarul BF trebuia să se abţină de la participarea la operaţiunile premergătoare licitaţiei având această posibilitate conform dispoziţiilor legii speciale a aleşilor locali.

Ori, neprocedând de această manieră şi având un interes personal patrimonial, întreaga sa conduită ulterioară se apreciază într-o încălcare a normelor ce privesc condiţiile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare (cerinţa specială a capacităţii civile), existând o contrarietate de interese între aceasta şi unitatea administrativ-teritorială, fără a avea importanţă care este exact influenţa ce ar putea fi exercitată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

In aceste condiţii, sunt incidente dispoziţiile art. 76 alin. 2 din Legea nr.161/2003, contractul de vânzare-cumpărare încheiat fiind lovit de nulitate absolută.

Concluzionând în acest sens, pentru aceleaşi considerente, instanţa reţine că este întemeiată şi cererea de intervenţie formulată în interesul reclamantului recurent Consiliul Local al Comunei.., de Comuna.., în a cărei proprietate privată s-au aflat bunurile care au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare, urmare trecerii acestora din domeniul public al comunei în domeniul privat al acesteia prin H.C.L. nr. 56/2004.

In raport de aceste considerente, cu majoritate de voturi, a fost admis recursul şi cererea de intervenţie accesorie şi a fost modificată hotărârea atacată în sensul admiterii acţiunii şi constatării nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 12063/08.11.2005 de B.N.P. ...

Pârâta intimată a fost obligată şi la plata sumei de 4455 lei cheltuieli de judecată la fond şi în recurs.

Domenii speta

Spete similare